Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Rolul disciplinelor de specialitate in invatamantul liceal tehnic
Joi, 08 Decembrie 2011 18:00

ROLUL DISCIPLINELOR DE SPECIALITATE

ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL LICEAL TEHNIC

 

Profesor Jianu Camelia

Colegiul Tehnic Reşiţa, Caraş-Severin

 

 

Formarea competenței profesionale a unui absolvent este asigurată prin instruirea sa complexă și progresivă, pornind de la problemele generale ale profilului spre cele specifice unui grup de meserii. Astfel, studiul diferitelor discipline de specialitate și efectuarea activităților practice complementare, se vor baza pe fondul de cunoștințe formate prin studierea disciplinelor de cultură generală. Între acestea se stabilesc legături complexe, fiecare având importanța sa proprie.

 

Formation of a graduate professional competence is ensured by its complex and progressive training, based on the general issues to the specific profile of a group of trades. Such, study and perform various specialized disciplines complementary practical activities, will be based on knowledge pool formed by studying subjects of general culture. Advanced links between them are established, each with its own importance.

Cuvinte cheie: învățământ liceal tehnic, discipline de specialitate, competențe profesionale.

 

 

RELAȚII INTERDISCIPLINARE

Disciplinele de specialitate trebuie privite ca părți ale aceluiași întreg constituit de procesul de învățământ. Ele nu pot fi privite unilateral, ca o parte teoretică pe care se construiesc abilitățile practice ale viitorului profesionist, ci în unitate cu ele: ceea ce le diferențiază este conținutul facilităților pedagogice pe care urmează a le realiza elevii. Cât privește raportul acestora cu instruirea practică, trebuie menționat că prin astfel de activități de instruire, elevii își însușesc cunoștințe și își formează în același timp deprinderi, o sarcină comună a tuturor disciplinelor de instruire fiind aceea a formării capacităților intelectuale, a aptitudinilor și deprinderilor.

Prin abordarea judicioasă și corectă a disciplinelor de cultură generală și a celor de cultură tehnică de specialitate, absolventul unei forme de învățământ poate fi corespunzător pregătit pe plan cognitiv, psihomotor și afectiv pentru situațiile în care se va confrunta în practica socială.

 

MODALITĂȚI DE OBȚINERE A INFORMAȚIEI PRELIMINARE NECESARE PROIECTĂRII TEHNOLOGIEI DIDACTICE.

În cazul tehnologiei instruirii, tehnologia didactică este aceea care cuprinde întregul proces de formare a tinerei generații, în conformitate cu comanda socială. Tehnologia didactică reprezintă de fapt, un ansamblu de metode, forme, mijloace și relații stabilite în cadrul procesului de învățământ cu scopul realizării obiectivelor operaționale și în condițiile unei evaluări riguroase a atingerii lor. Procesul instructiv-educativ apare așadar caracterizat de două categorii de acțiuni convergente și anume:

acțiunile de instruire conduse de maistru instructor;

acțiunile de învățare desfășurate de elevi, sprijiniți să învețe prin îmbinarea optimă a tuturor resurselor de care dispune (metode, procedee, mijloace materiale, forme de organizare).

Având componentele unei situații pedagogice, se poate constata că stabilirea unei anumite strategii didactice se va face ținând cont și de restricțiile care apar, și anume:

§         nivelul de pregătire al elevilor;

§         particularitățile individuale ale acestora;

§         timpul aferent.

Se impune, de asemenea, o permanentă evaluare a rezultatelor prin conexiune inversă, astfel încât să se asigure reglarea și perfecționarea sistemului, respectiv asigurarea calității și eficienței sale. În scopul proiectării unei tehnologii didactice este necesar ca, mai întâi, să se obțină informații privind:

§         conținutul programei școlare în vigoare și a manualului disciplinei respective;

§         nivelul de pregătire și posibilitățile elevilor;

§         condițiile necesare existente pentru desfășurarea instruirii: cabinete, laboratoare, mijloace de învățământ.

Programa școlară, ca document oficial care direcționează, îndrumă și delimitează domeniile din care profesorul își poate extrage formulări de probleme, indică aria tematică și gradul de detaliere în care urmează sa fie studiat un anumit conținut, prezentată pe teme și subteme. Într-o programă se indică profilul și meseriile pentru care se utilizează și este precizat timpul global aferent pregătirii detaliat-orientativ pe teme, precum și restricțiile de timp în funcție de profilul liceului sau de forma cursurilor (zi/seral). Programele moderne precizează, de asemenea, obiectivele generale și deprinderile, convingerile, atitudinile ce trebuie formate la elevi odată cu studiul modulelor. Se dau informații metodice și se recomandă și adaptarea permanentă la specificul sectorului de activitate pentru care se asigură pregătirea.

Manualele școlare constituie principalul suport material al cunoștințelor de acumulat, teme, probleme rezolvate sau propuse pentru rezolvare, seturi de probleme recapitulative, întrebări cu răspuns la alegere, etc.

Nivelul real de pregătire al elevilor ce urmează a fi instruiți, precum și disponibilitățile acestora, sunt factori care influențează și determină proiectarea unei tehnologii; luarea în considerare a acestora se impune pentru stabilirea corectă a obiectivelor și strategiei didactice. Nivelul real de pregătire al elevilor se poate aprecia inițial printr-un test de verificare corespunzător conceput sau prin observarea sistematică a elevilor în primele ore ale anului școlar. În conceperea unui test de verificare inițială nu vor fi omise elementele următoare:

cunoștințele necesare dobândite la disciplinele studiate anterior: fie de cultură generală, fie de specialitate ; 

deprinderi de muncă intelectuală evidențiabile prin exprimarea corectă folosind vocabularul specific anumitor domenii;

deprinderi de folosire a unor resurse didactice, decodificarea unor mesaje audio-vizuale, efectuarea unor experimente cu truse didactice, utilizarea fișelor de muncă independente, folosirea instrumentelor de măsurat de largă utilizare, a instrumentelor de desen, calcul, etc.

În urma aplicării metodei testării inițiale se pot asigura grupe de elevi foarte bine pregătiți și interesați în lărgirea ariei de cunoștințe - pentru care este recomandabil să se organizeze cercuri științifice extrașcolare - și grupe de elevi cu lacune, în cazul cărora trebuie acționat pentru recuperarea prin consultații, rezolvări de probleme în colectiv, etc.

Condițiile reale de care dispune profesorul pentru desfășurarea instruirii sunt un alt factor de care se ține cont la elaborarea tehnologiei didactice. Oricât de bine ar fi întocmit un proiect didactic, el devine o utopie dacă nu poate fi transpus în practică. De aceea este necesar să fie binecunoscute: 

§         mediul de instruire;

§         dotarea cu mijloace de învățământ; 

§         materialul bibliografic;

§         posibilitatea de folosire a resurselor puse la dispoziție de alte unități; 

§         posibilități de autodotare.

Cum condițiile existente unor materiale cu caracter metodologic pentru disciplina respectivă prezintă aceste limite, profesorul trebuie să folosească în proiectarea didactică și potențialul său creator și inovator.

 

CRITERII DE ÎNTOCMIRE A PROIECTELOR DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ

Elaborarea proiectelor de tehnologie didactica este impusă cu necesitate de condițiile desfășurării unui învățământ modern și trebuie să țină seama de o serie de factori determinanți și anume:

§         organizarea științifică a activității;

§         creșterea eficienței procesului instructiv;

§         realizarea cu maxim de probabilitate a unui anumit nivel de performanță corelat cu cerințele domeniului pentru care se asigură pregătirea.

Proiectul didactic, pentru a fi eficient, trebuie sa îndeplinească următoarele condiții:

§         să respecte principiile pedagogice și ale psihologiei procesului instructiv;

§         tehnicile de instruire să fie subordonate conținutului și obiectivelor pedagogice urmărite;

§         modul de organizare a activităților instructive să satisfacă particularitățile învățării pentru fiecare vârstă;

§         activitățile stabilite trebuie să determine un nivel și un ritm ridicat al învățării, să mobilizeze toate resursele psihice în efortul de autoformare;

§         țină seama de nivelul la care se găsesc resursele necesare desfășurării activității didactice: dotarea didactico-materială, natura spațiului repartizat instruirii, timpul alocat;

§         țină seama de asigurarea condițiilor unei bune comunicări între profesor și elev, evitarea factorilor de oboseală și supraîncărcare;

§         să indice căile de evaluare continuă a rezultatelor instruirii, oferind astfel posibilitatea reglării procesului chiar în timpul desfășurării lui, pentru obținerea finalităților prestabilite.

Din perspectiva celor prezentate, întocmirea proiectului de tehnologie didactică devine o sarcină deosebit de complexă care necesită găsirea celei mai avantajoase structuri a instruirii și a căilor pentru realizarea ei, ținând cont de condițiile date, de particularitățile clasei și a fiecărui elev în parte. Subaprecierea oricăruia din acești factori poate conduce la insuccese, de exemplu: nesocotirea condițiilor concrete de dotare materială face inaplicabilă o tehnologie care, teoretic, a fost corect întocmită sau întocmirea unei tehnologii fără să se țină seama de particularitățile clasei instruite poate avea ca efect o instruire lacunară sau o evaluare neconformă cu realitatea.

 

Bibliografie:

1. A. Cosmovici, L. Iacob, Psihologie şcolară, Editura Polirom, Iaşi, 2005.

2. C. Cucoş, Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2006.

3. D. Purţuc, Modele de instruire formativă specifice disciplinelor tehnice, Editura Spiru Haret, Iaşi,

1996.

4.**** www.cartidownload.ro/diverse/metodica_predarii_disciplinelor_de_specialitate.

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Trois types de jeux

TROIS TYPES DE JEUX Prof. Negru Simona-Solomia Liceul Teoretic ,,Eftimie Murgu,, Bozovici, Caraș-Severin La classification des jeux pédagogiques que nous voulons proposer dans les lignes qui suivent n’à pas...

Read more

Romanii de peste hotare

ROMÂNII DE PESTE HOTARE - studiu de caz -   Prof. Dimitriu Alina Grup Şcolar Agricol Alexandria, jud. Teleorman     Câti români stiu cã alfabetul latin a fost folosit mai întâi într-o lucrare în aromânã?...

Read more

Pledoarie pentru scoala incluziva

PLEDOARIE PENTRU ŞCOALA INCLUZIVĂ Profesor pentru învățământul preșcolar Roșca Oana Grădinița ,,Curcubeul Copilăriei” Craiova Noul tip de şcoală, cea incluzivă, trebuie să recunoască diferite cerinţe educaţionale ale copiilor,...

Read more

Meseria de a fi parinte

MESERIA DE A FI PĂRINTE …   Prof. Gabriela Gorgan Şcoala Gimnazială Petriş, Bistriţa Năsăud   Trebuie să ne examinam felul de a gândi, conştiinţa şi comportamentul dacă dorim să auzim apelul care ne invită...

Read more

Cantecele in predarea limbii engleze

CÂNTECELE ÎN PREDAREA LIMBII ENGLEZE Profesor de limba engleză Crețu Alina-Arsaluis, Liceul Teoretic „Mihail Sebastian”, Brăila Cântecele nu înseamnă doar distracție, ele reprezintă un...

Read more

Combaterea violentei provocate de sistem…

    COMBATEREA VIOLENŢEI PROVOCATE DE SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT                                                            prof. Cristina Stan                                                           Şcoala Gimnazială “C. Giurescu” Chiojdu   Dorinţa unanimă a tuturor comunităţilor educative şi a tuturor ministerelor educaţiei din lumea întreagă este...

Read more

Invatarea activa

ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ Prof. înv. primar Vaida Ioana-Alina, Liceul Tehnologic nr 1 Gîlgau Învățarea activă este metoda cea mai utilizată de către cadrele didactice în activitatile centrate pe elevi. Cuvinte cheie: Învățare,...

Read more

Activitati de educatie rutiera

ACTIVITĂŢI DE EDUCAŢIE RUTIERĂ   Accidentul rutier reprezintă una dintre cele mai grave forme de vătămare înregistrate la nivel mondial conform rapoartelor internaţionale şi a datelor statistice înregistrate. După malformaţii congenitale şi...

Read more