Rolul familiei in educarea copilului |
Joi, 08 Decembrie 2011 18:04 |
ROLUL FAMILIEI IN EDUCAREA COPILULUI
Octavian Horia MINDA
Şcoala cu clasele I-VIII SINANDREI TIMIŞ
Atmosfera caldă şi de înţelegere în familie reconfortează şi creează climatul necesar pentru munca intelectuală a şcolarului. Lipsa de înţelegere, severitatea, exigenţa prea mare sau “dădăceala” au efecte dăunătoare asupra copilului care se află în tensiune nervoasă, mai ales în perioada testelor de evaluare sau spre sfârşitul semestrelor, când starea de oboseală începe să se instaleze.
Datoria părinţilor este de a-i ajuta: copiii pot şi trebuie să înveţe “cum” trebuie să-şi pregătească lecţiile, cum să-şi organizeze munca, timpul, viaţa.
Ca părinţi iubitori putem face şi greşeli în educarea copiilor, încât dorindu-le binele,să le facem rău. Unii părinţi sunt prea grijulii, căutând să-i protejeze şi să-i răsfeţe mereu. Trăind într-o astfel de atmosferă devin fricoşi, lipsiţi de iniţiativă, sunt tot timpul “agăţaţi de fusta mamei”; în acelaşi timp însă, devin mici tirani, devin pretenţioşi, neascultători, greu adaptabili la regulile vieţii sociale, în afara casei, între colegi.Dacă părinţii sunt foarte severi, cu o atitudine permanentă de duritate, copiii suferă. Ei sunt continuu lipsiţi de duioşie, de afecţiune, trăiesc permanent cu teamă în suflet, stare care duce la apariţia unor tulburări de dizarmonii ale dezvoltării sale psihice, ale personalităţii. Aceşti copii vor deveni la rândul lor plini de asprime faţă de cei din jur, iar relaţiile lor sociale vor fi întotdeauna lipsite de afecţiune.
Unii părinţi greşesc în educarea copiilor prin schimbarea frecventă a atitudinii: când sunt prea severi, când prea îngăduitori. Sunt mai rare familiile în care ambii părinţi sunt în acelaşi timp fie prea aspri, fie prea blânzi. Adesea, tatăl şi mama pot avea atitudini diferite faţă de copil: unul prea sever, altul protector, gata de a-l răsfăţa şi apăra faţă de excesele impuse de celălalt părinte.
Foarte frecvent, o astfel de situaţie este creată prin diferenţa de atitudine între părinţi şi bunici, aceştia din urmă protejând copilul faţă de cerinţele disciplinare ale părinţilor. În aceste cazuri copiii sunt nelămuriţi, nehotărâţi cu privire la ce este bine şi ce este rău, având o comportare neechilibrată şi oscilantă, neputând înţelege ce atitudine să ia în diferite ocazii, în familie sau în relaţiile cu străinii.
Lipsa de supraveghere, dezinteresul, indiferenţa faţă de ceea ce gândeşte copilul este o altă mare greşeală educativă, care duce adesea la pierderea lui de sub control, acesta devenind un copil-problemă din punct de vedere social.
În familiile dezorganizate copiii suferă şi prezintă tulburări nervoase, de somn, de poftă de mâncare, sunt trişti, neliniştiţi. Astfel de reacţii au copiii în cazul când părinţii se ceartă frecvent, nu se înţeleg, dar mai ales în cazul familiilor incomplete (prin deces, divorţ, lipsa îndelungată a unuia dintre părinţi).
Deosebite probleme se ridică în familiile reconstituite printr-o nouă căsătorie, între copilul din prima căsătorie şi tatăl sau mama vitregă, între copiii proveniţi din casătoria anterioară a celor doi parteneri. Dacă nu dau dovadă de înţelegere, de afecţiune, dacă nu încearcă să şi-i apropie, să-i privească apropiat, aceştia devin dezadaptaţi, trişti, retraşi sau încăpăţânaţi, neascultători, ambele forme de reacţie determinând scăderea randamentului şcolar, obţinerea de note slabe la învăţătură.
Psihicul copilului este sensibil faşă de situaţiile anormale care se petrec în familie. El simte cele mai mici schimbări de afecţiune faţă de el şi între părinţi, este puternic tulburat de certuri, neînţelegeri.
Pentru buna dezvoltare a copilului, pentru formarea unei personalităţi armonioase, căldura căminului părintesc, afecţiunea părinţilor, înţelegerea familială sunt esenţiale. În creşterea, educarea şi formarea acestuia este nevoie de mult tact, de o îmbinare corectă a înţelegerii şi afecţiunii cu autoritatea părintească, astfel încât să lucreze disciplinat, dar cu plăcere, respectându-şi şi iubindu-şi părinţii. Dacă sunt neascultători sau greşesc uneori, să-i “pedepsim cu vorba”, să le explicăm calm şi cu fermitate ce au greşit, vorbindu-le ca unor “prieteni” care ne înţeleg şi pe care-i iubim. Să nu insultăm, să nu lovim copilul care a greşit, el se va speria, nu ne va mai respecta, iar cu timpul se va obişnui cu bătaia, se va îndepărta sufleteşte de noi.
Atunci când copilul aduce note mari, să-l răsplătim cu multă afecţiune, bucurându-l cu laude, dar să nu condiţionăm obţinerea unor daruri, obiecte mult dorite, de rezultatele la învăţătură şi nici să nu exagerăm răsplata, acordându-le prea multă independenţă de la o vârstă mică.Vom obţine în acest fel modificarea în rău a comportării copiilor, care devin neascultători, încăpăţânaţi, nestăpâniţi.
“Meseria” de părinte este grea. De aceea trebuie să fim buni părinţi, plini de afecţiune, pentru ca grija şi eforturile noastre să fie răsplătite prin dragostea şi bunele rezultate ale copilului armonios dezvoltat psihic şi afectiv. Adevărata căldură familială se întâlneşte în familiile în care părinţii sunt în bune relaţii, se preocupă suficient, cu dragoste, dar şi cu autoritate părintească de copiii lor, pentru care sunt şi trebuie să rămână modele vii, exemple demne de urmat.
O mare importanţă are şi nivelul de instruire, bagajul de cunoştinţe al părinţilor, pentru buna educare şi pentru a putea ajuta în pregătirea lecţiilor acasă.
Să avem grijă să nu rezolvăm noi, părinţii, temele copilului, ci doar să-l ajutăm, să-l îndrumăm prin explicaţii cât mai corecte şi clare. Părinţii care rezolvă singuri problemele, desenează sau scriu, care practic îl înlocuiesc în muncă fac o mare greşeală: copilul rămâne dependent, nu se obişnuieşte să judece şi să lucreze singur, devine comod, răsfăţat şi, cu vârsta, va deveni leneş.
Prin menţinerea unor legături permanente, strânse cu şcoala, cu învăţătorul, ca şi prin urmărirea cu atenţie discretă a prieteniilor pe care le leagă în timpul liber, intervenind la timp, ferm, dar blând, pentru a-l feri de exemple şi comportări rele, părinţii pot avea mai multă siguranţă în educarea copilului lor, în conturarea, formarea, dezvoltarea personalităţii acestuia.
Bibliografie
Ionescu, M., Negreanu, E., Educaţia în familie. Repere şi practici actuale, Ed. Cartea
Universitară, Bucureşti, 2006, disponibil la http://www.ise.ro
Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:
|
Adaugă comentariu
|
ROLUL, LOCUL ŞI SEMNIFICAŢIA COMPUNERILOR
ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
Inst. DOBREA MONICA
Şcoala cu clsasele I-VIII „Înv. N. Pâslaru” Caşin, jud. Bacău
„Compunerile reprezintă rezultanta unei activităţi intelectuale complexe, care implică sinteza... Read more
 STUDIU ŞTIINŢIFIC PRIVIND
STABILIZAREA ŞI LIMPEZIREA VINURILOR CU BENTONITĂ
Profesor Ciobanu Ileana
Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Craiova, Dolj
Rezumat
Bentonizarea, ca orice tratament, trebuie să corespundă scopului pentru... Read more
Planificare model pentru consiliere si orientare invatamant gimnazial
Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice.... Read more
REDACTAREA UNUI ESEU ÎN LIMBA ENGLEZĂ
Studiu de specialitate
Profesor limba engleză Bold Corina
C.N. Zinca Golescu Pitești
Această sarcină pare a fi una destul dificilă în rândul elevilor. Indiferent dacă eseul... Read more
ACTIVITÃŢI COMPLEMENTARE PENTRU VALORIFICAREA POTENŢIALULUI ELEVILOR
ŞI A FORMÃRII LOR
CA CETÃŢENI EUROPENI
prof. Ciucã Cristina
Şcoala cu clasele I – VIII Bâsca –... Read more
Concursul de selecţie a cadrelor didactice pentru constituirea corpului naţional de experţi
în management educaţional, sesiunea 2012, seria a 2-a
OMECTS 4171 / 24.05.2012
Publicat in M.Of. nr.362 din 29.05.2012
În baza prevederilor... Read more
CUM REZOLVĂM O PROBLEMĂ MATEMATICĂ?
Prof. Popa Crina Diana
Școala Gimnazială Hășmaș, jud. Arad
Una din sarcinile cele mai importante ale profesorului constă... Read more
Competenţele - cheie şi geografia şcolară
Competenţele - cheie sugerate de Comisia Europeană
Comisia Europeană, prin directoratul general pentru educaţie şi cultură, a realizat un demers derulat pe mai mulţi ani (2002... Read more
THE DIRECT OBJECT - A STUDY ON TRADITIONAL AND MODERN APPROCHES
prof. Drăgian Ana-Elena
Colegiul Tehnic ,,Constantin Brâncuşi’’ Oradea
In pre-theoretical grammars the direct object was frequently… INTEGRAREA COPIILOR CU CES ÎN ŞCOALA DE MASĂ
Profesor învăţământ primar Marşeu Rodica Lavinia
Şcoala cu clasele I – VIII Dudeştii Noi, Judeţul Timiş
Problematica educaţiei copiilor cu CES a…
Sarbatori si obiceiuri taranesti - Cununa
Dintre numeroasele obiceiuri legate de muncile agricole face parte si cel numit “Cununa”, “Buzduganul” sau “Crucea”, care marcheaza sfarsitul secerisului. Dainuie din vechime, in forme… IMAGINEA SATULUI ÎN OPERA LUI IOAN SLAVICI
Prof. Herman Laura
Şcoala cu clasele I-VIII „Nicolae Iorga”, Baia-Mare
În pleiada scriitorilor români afirmaţi pe la mijlocul celei de-a doua jumătăţi a secolului… METODE ACTIVE ŞI INTERACTIVE PENTRU evaluarea
continuă sau sumativă LA PREŞCOLARI
Profesor Pătrașcu Elena Crenguța
Liceul Tehnologic I. C. Petrescu Stîlpeni – GPP Stîlpeni, jud. Argeș
Evaluarea este o componentă…
PERSONALITATEA MANAGERULUI ŞCOLAR
prof. Ciucã Cristina
Şcoala cu clasele I – VIII Bâsca – Chiojdului, Com. Chiojdu, Jud. Buzãu
În ultimii ani, se fac din ce… IMPLICAȚIILE GLOBALIZÃRII ASUPRA EDUCAȚIEI Alexandra Pepelea, profesor Grup Școlar Tehnic de Transporturi Iași Globalizarea este astãzi un…
HORA – EXPRESIE A VITALITÃŢII POPORULUI ROMÂN
Prof. Laura Mihaela Herman
Şcoala cu clasele I-VIII „Nicolae Iorga” Baia Mare
Hora, joc popular românesc, a devenit de-a lungul… PROIECT EDUCAŢIONAL
STRATEGIE PEDAGOGICĂ DE LUCRU CU ELEVI CE MANIFESTĂ
COMPORTAMENTE DE RISC, TULBURĂRI DE COMPORTAMENT,
DEVIANTA ŞCOLARĂ
Blejan Maria Liliana
Profesor Psiholog
Liceul de Arte Plastice “Hans Mattis Teutsch” Braşov
Lucrarea prezintă o modalitate…
|