Rolul familiei in educarea copilului |
Joi, 08 Decembrie 2011 18:04 |
ROLUL FAMILIEI IN EDUCAREA COPILULUI
Octavian Horia MINDA
Şcoala cu clasele I-VIII SINANDREI TIMIŞ
Atmosfera caldă şi de înţelegere în familie reconfortează şi creează climatul necesar pentru munca intelectuală a şcolarului. Lipsa de înţelegere, severitatea, exigenţa prea mare sau “dădăceala” au efecte dăunătoare asupra copilului care se află în tensiune nervoasă, mai ales în perioada testelor de evaluare sau spre sfârşitul semestrelor, când starea de oboseală începe să se instaleze.
Datoria părinţilor este de a-i ajuta: copiii pot şi trebuie să înveţe “cum” trebuie să-şi pregătească lecţiile, cum să-şi organizeze munca, timpul, viaţa.
Ca părinţi iubitori putem face şi greşeli în educarea copiilor, încât dorindu-le binele,să le facem rău. Unii părinţi sunt prea grijulii, căutând să-i protejeze şi să-i răsfeţe mereu. Trăind într-o astfel de atmosferă devin fricoşi, lipsiţi de iniţiativă, sunt tot timpul “agăţaţi de fusta mamei”; în acelaşi timp însă, devin mici tirani, devin pretenţioşi, neascultători, greu adaptabili la regulile vieţii sociale, în afara casei, între colegi.Dacă părinţii sunt foarte severi, cu o atitudine permanentă de duritate, copiii suferă. Ei sunt continuu lipsiţi de duioşie, de afecţiune, trăiesc permanent cu teamă în suflet, stare care duce la apariţia unor tulburări de dizarmonii ale dezvoltării sale psihice, ale personalităţii. Aceşti copii vor deveni la rândul lor plini de asprime faţă de cei din jur, iar relaţiile lor sociale vor fi întotdeauna lipsite de afecţiune.
Unii părinţi greşesc în educarea copiilor prin schimbarea frecventă a atitudinii: când sunt prea severi, când prea îngăduitori. Sunt mai rare familiile în care ambii părinţi sunt în acelaşi timp fie prea aspri, fie prea blânzi. Adesea, tatăl şi mama pot avea atitudini diferite faţă de copil: unul prea sever, altul protector, gata de a-l răsfăţa şi apăra faţă de excesele impuse de celălalt părinte.
Foarte frecvent, o astfel de situaţie este creată prin diferenţa de atitudine între părinţi şi bunici, aceştia din urmă protejând copilul faţă de cerinţele disciplinare ale părinţilor. În aceste cazuri copiii sunt nelămuriţi, nehotărâţi cu privire la ce este bine şi ce este rău, având o comportare neechilibrată şi oscilantă, neputând înţelege ce atitudine să ia în diferite ocazii, în familie sau în relaţiile cu străinii.
Lipsa de supraveghere, dezinteresul, indiferenţa faţă de ceea ce gândeşte copilul este o altă mare greşeală educativă, care duce adesea la pierderea lui de sub control, acesta devenind un copil-problemă din punct de vedere social.
În familiile dezorganizate copiii suferă şi prezintă tulburări nervoase, de somn, de poftă de mâncare, sunt trişti, neliniştiţi. Astfel de reacţii au copiii în cazul când părinţii se ceartă frecvent, nu se înţeleg, dar mai ales în cazul familiilor incomplete (prin deces, divorţ, lipsa îndelungată a unuia dintre părinţi).
Deosebite probleme se ridică în familiile reconstituite printr-o nouă căsătorie, între copilul din prima căsătorie şi tatăl sau mama vitregă, între copiii proveniţi din casătoria anterioară a celor doi parteneri. Dacă nu dau dovadă de înţelegere, de afecţiune, dacă nu încearcă să şi-i apropie, să-i privească apropiat, aceştia devin dezadaptaţi, trişti, retraşi sau încăpăţânaţi, neascultători, ambele forme de reacţie determinând scăderea randamentului şcolar, obţinerea de note slabe la învăţătură.
Psihicul copilului este sensibil faşă de situaţiile anormale care se petrec în familie. El simte cele mai mici schimbări de afecţiune faţă de el şi între părinţi, este puternic tulburat de certuri, neînţelegeri.
Pentru buna dezvoltare a copilului, pentru formarea unei personalităţi armonioase, căldura căminului părintesc, afecţiunea părinţilor, înţelegerea familială sunt esenţiale. În creşterea, educarea şi formarea acestuia este nevoie de mult tact, de o îmbinare corectă a înţelegerii şi afecţiunii cu autoritatea părintească, astfel încât să lucreze disciplinat, dar cu plăcere, respectându-şi şi iubindu-şi părinţii. Dacă sunt neascultători sau greşesc uneori, să-i “pedepsim cu vorba”, să le explicăm calm şi cu fermitate ce au greşit, vorbindu-le ca unor “prieteni” care ne înţeleg şi pe care-i iubim. Să nu insultăm, să nu lovim copilul care a greşit, el se va speria, nu ne va mai respecta, iar cu timpul se va obişnui cu bătaia, se va îndepărta sufleteşte de noi.
Atunci când copilul aduce note mari, să-l răsplătim cu multă afecţiune, bucurându-l cu laude, dar să nu condiţionăm obţinerea unor daruri, obiecte mult dorite, de rezultatele la învăţătură şi nici să nu exagerăm răsplata, acordându-le prea multă independenţă de la o vârstă mică.Vom obţine în acest fel modificarea în rău a comportării copiilor, care devin neascultători, încăpăţânaţi, nestăpâniţi.
“Meseria” de părinte este grea. De aceea trebuie să fim buni părinţi, plini de afecţiune, pentru ca grija şi eforturile noastre să fie răsplătite prin dragostea şi bunele rezultate ale copilului armonios dezvoltat psihic şi afectiv. Adevărata căldură familială se întâlneşte în familiile în care părinţii sunt în bune relaţii, se preocupă suficient, cu dragoste, dar şi cu autoritate părintească de copiii lor, pentru care sunt şi trebuie să rămână modele vii, exemple demne de urmat.
O mare importanţă are şi nivelul de instruire, bagajul de cunoştinţe al părinţilor, pentru buna educare şi pentru a putea ajuta în pregătirea lecţiilor acasă.
Să avem grijă să nu rezolvăm noi, părinţii, temele copilului, ci doar să-l ajutăm, să-l îndrumăm prin explicaţii cât mai corecte şi clare. Părinţii care rezolvă singuri problemele, desenează sau scriu, care practic îl înlocuiesc în muncă fac o mare greşeală: copilul rămâne dependent, nu se obişnuieşte să judece şi să lucreze singur, devine comod, răsfăţat şi, cu vârsta, va deveni leneş.
Prin menţinerea unor legături permanente, strânse cu şcoala, cu învăţătorul, ca şi prin urmărirea cu atenţie discretă a prieteniilor pe care le leagă în timpul liber, intervenind la timp, ferm, dar blând, pentru a-l feri de exemple şi comportări rele, părinţii pot avea mai multă siguranţă în educarea copilului lor, în conturarea, formarea, dezvoltarea personalităţii acestuia.
Bibliografie
Ionescu, M., Negreanu, E., Educaţia în familie. Repere şi practici actuale, Ed. Cartea
Universitară, Bucureşti, 2006, disponibil la http://www.ise.ro
Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:
|
|
VIOLENŢA ÎN ŞCOALĂ. Agresiunea.
Profesor: Teodorescu Lăcrămioara
Şcoala cu clasele I-VIII Faraoanele
,, Atâta timp cât oamenii vor folosii violenţa pentru a combate violenţa, aceasta va exista întotdeauna printre noi ,, Michael... Read more
Test geografie – clasa a IX-a
I. Numiţi, reprezentaţi prin desen şi caracterizaţi tipurile de contacte dintre plăcile scoarţei terestre.
16 puncte
II. Alegeţi varianta corectă:
1. Mărimea radiaţiei solare înregistrate... Read more
SATISFACȚIA FAȚA DE VIAȚĂ A ELEVILOR
DE LA ȘCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ ”CAROL DAVILA” PETROȘANI
Prof. Bălan Anca
Școala Sanitară Postliceală ”Carol Davila ” Petroșani
În lumina cercetărilor efectuate pe tema calității vieții în... Read more
PARENTIGUL ȘI STILUL DE COMUNICARE LA ADOLESCENȚI
Măcăneață Anca Cristina
Psiholog școlar principal, C.J.R.A.E. Argeș/Liceul Tehnologic „Dacia” Pitești
Familia a fost şi reprezintă în continuare un mediu de formare atât a... Read more
APLICAREA METODELOR ACTIVE PENTRU EFICIENTIZAREA PREDĂRII-ÎNVĂŢĂRII ŞTIINŢELOR NATURII LA CLASELE I-IV
Inst. Filip Mioara Vasilica
Şcoala cu clasele I-VIII, Nr. 2 /Structură, Piatra-Neamţ
Prin utilizarea metodelor activ-participative şi... Read more
ADAPTAREA CURRICULARĂ
PENTRU INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE
Prof.Brătilă Cristina-Zonica
C.S.E.I. ,,Elena Doamna, Focșani”, județul Vrancea
Adaptarea curriculară pentru elevii cu... Read more
MAPA DIRIGINTELUI
Află câteva recomandări privind ora de consiliere. Află ce trebuie documente trebuie să conţină mapa dirigintelui.
Recomandări:
§ utilizarea metodelor interactive în cadrul orei de consiliere;
§ colaborarea permanentă cu... Read more
ALTE MODALITĂȚI DE PROMOVARE A SCRIERII
Ramona Cristina Oltean, prof. înv. primar,
Școala Gimnazială „Andrei Șaguna“ Deva
Ştiri zilnice
Punem la dispoziţie o tablǎ... Read more
INTERVIU CU ALEXANDRU MACEDONSKI ÎN POETICA SA
(1854-1920)
Miron Costina Violeta
Prof. drd. la Şcoala cu cls. I-VIII, Tălpaş
Alexandru Macedonski, care a dat expresie atât de adâncă unor conflicte de… EDUCAŢIA ADULŢILOR. SCURT ISTORIC
Alexandra Pepelea, profesor
Din perspectiva înţelegerii educaţiei şi învăţării ca proces continuu, pe durata întregii vieţi, a creşterii importanţei capitalului uman în condiţiile economice actuale, a globalizării tuturor…
METODE ŞI PROCEDEE INTERACTIVE UTILIZATE ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV LA CICLUL PRIMAR
Pricope Delia Loredana, profesor învăţământul primar,
Şcoala Gimnazială “Vasile Conta”, Iaşi
Metodele de învăţământ reprezintă căile de transformare în practică a… PORTOFOLIUL ELEVULUI CA MIJLOC DE PREGĂTIRE SUPLIMENTARĂ LA MATEMATICĂ
Prof. Badea Brigitte,
Colegiul Tehnic Ion Mincu, Timişoara
În cadrul strategiilor educaţionale centrate pe elev un instrument de lucru de mare…
CONSILIEREA COPIILOR CU STIMA DE SINE SCĂZUTĂ
Prof. înv. preşc. DAN FLORINA
Grădiniţa cu PP nr 19 Braşov
Pentru a-şi forma o stimă de sine…
Calendarul de desfasurare a evaluarii nationale
pentru elevii clasei a VIII-a in anul scolar 2012-2013
Vezi Calendarul de desfasurare a evaluarii nationale pentru elevii clasei a VIII-a in anul scolar 2012-2013.
In Monitorul…
WHAT IS VOCABULARY AND WHAT NEEDS TO BE TAUGHT?
Autor: Prof. Felherț Monica, Gradul Didactic I
Liceul Tehnologic Nr.1 Salonta, Bihor
Vocabulary can be defined, roughly, as the words we teach…
METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII
ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
CAPITOLUL II
FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ
ŞI SPORT ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
Art.8. Formele de organizare curriculară… PROFESORUL BUN – ÎNTRE REALITATE ŞI DEZIDERAT
Alexandra Pepelea, profesor
Schimbarea mentalităţii asupra modului de formare a profesorilor este esenţială. Pregătirea iniţială vizează introducerea viitorului cadru didactic, prin activităţi teoretice şi practice…
|