Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Rolul profesorului de sprijin în asigurarea serviciilor educaţionale pentru elevii cu ces
Scris de mihaiela lazar   
Sâmbătă, 08 Octombrie 2016 12:02

ROLUL PROFESORULUI DE SPRIJIN ÎN ASIGURAREA SERVICIILOR EDUCAŢIONALE PENTRU ELEVII CU CES

Lector dr. Marcu Maria

Cadru didactic asociat al Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu

Facultatea de Ştiinţe Socio –Umane –D.P.P.D.

Promovarea conceptelor „educaţie pentru toţi” şi „educaţie pentru fiecare” prin reformarea politicilor educaţionale, a avut un profund impact asupra dinamicii procesului de integrare şcolară a elevilor cu cerinţe educative speciale. Pentru integrarea eficientă a copiilor cu deficienţe în şcolile da masă, a fost necesară crearea unor servicii de sprijin şi asistenţă educaţională, de care să beneficieze atât elevii integraţi, cât şi cadrele didactice din şcolile incluzive. La nivelul şcolilor de masă serviciile educaţionale specializate sunt asigurate prin cadrele didactice de sprijin. Activitatea profesorului de sprijin este strâns legată de activitatea cadrelor didactice din şcoala incluzivă, a psihologului şcolar, a logopedului şi împreună cu aceştia alcătuieşte o echipă multidisciplinară de intervenţie.

Cuvinte cheie: cerinţe educative speciale, profesor de sprijin, servicii specializate, şcoală incluzivă.

Cerinţele educative speciale (CES), sunt acele cerinţe care derivă din nevoile speciale ale unor persoane, generate de existenţa unor disfuncţii la nivel intelectual, senzorial, fizic, psiho - afectiv, socio – economic, cultural. Definiţia cerinţelor educative speciale, aşa cum se regăseşte în actul normativ (Ordinul 5574/ 2011) care reglementează organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru elevii cu CES este: „cerinţe educaţionale speciale (CES) - necesităţile educaţionale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educaţiei, adaptate particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţe/dizabilităţi sau tulburări/dificultăţi de învăţare ori de altă natură, precum şi o asistenţă complexă (medicală, socială, educaţională etc.).”

Disfuncţiile existente, oricare ar fi natura lor, împiedică elevul să răspundă într –un mod satisfăcător cerinţelor şcolare. Eşecul şcolar atrage după sine şi perturbări în sfera emoţională, sentimente de inferioritate, stimă de sine scăzută; datorită frustrării apar deseori comportamente deviante în relaţiile cu colegii şi profesorii şi situaţia acestor elevi se deteriorează tot mai mult, eşecul la învăţătură fiind însoţit de eşecul de integrare socială.

Pentru a preveni astfel de situaţii este indicat ca elevilor cu deficienţe să le fie oferit sprijin personalizat şi individualizat conform particularităţilor individuale şi caracteristicilor deficienţei.

Un rol primordial în asigurarea intervenţiei specializate îi revine cadrului didactic de sprijin. Conform actului normativ menţionat, profesorul de sprijin este : „ cadrul didactic cu studii superioare în domeniul psihopedagogic care desfăşoară activităţi de învăţare, stimulare, compensare şi recuperare cu persoanele cu CES integrate în unităţile de învăţământ de masă, în colaborare cu toţi factorii implicaţi;”

Legislaţia în vigoare prevede că posturile de profesor de sprijin sunt normate în învăţământul special, norma didactică este de 16 ore pe săptămână pentru o grupă de 8 – 12 elevi cu deficienţe uşoare sau moderate şi de 4 – 6 elevi cu deficienţe grave sau profunde, elevi şcolarizaţi în învăţământul de masă, începând cu învăţământul preşcolar, pe toată durata şcolarizării.

Condiţiile necesare pentru a deveni profesor de sprijin, conform Ordinului Nr. 5574 din 7 octombrie 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă, sunt:

a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licenţă, cu calificarea în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie;

b) absolvirea unui master didactic cu durata de 2 ani, cu una din specializările din domeniul psihopedagogic;

c) efectuarea unui stagiu practic, cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor cu experienţă în educaţia specială.

d) posturile de profesor de sprijin pot fi ocupate şi de absolvenţii unei instituţii de învăţământ superior, studii de lungă durată, cu calificarea în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie.

În categoria elevilor cu cerinţe educative speciale sunt incluşi elevii cu certificat de orientare şcolară şi profesională eliberat de comisia de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul Comisiei Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE) şi elevi cu dificultăţi de învăţare, de dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat în situaţie de eşec şcolar sau în risc de abandon şcolar, tot la recomandarea CJRAE.

Pentru asigurarea asistenţei educaţionale specializate copiilor cu CES, consider că rolul profesorului de sprijin poate fi privit din următoarele perspective:

1. Perspectiva de colaborator:

  • al comisiei din cadrul CJRAE - in vederea evaluării şi orientării şcolare a elevilor cu dificultăţi de Învăţare/deficienţe

  • al cadrelor didactice din şcoala în care este înscris elevul cu CES: pentru realizarea adaptării curriculare şi a Programului de Intervenţie Personalizat în colaborare cu echipa multidisciplinară şi pentru aplicarea acestora; pentru monitorizarea evoluţiei elevilor aflaţi în programul de sprijin;

2. Perspectiva de facilitator:

  • prin realizarea materialelor didactice adaptate, instrumentelor de lucru şi de evaluare specifice;

  • prin participarea la activităţile didactice care se desfăşoară în clasă, precum şi la activităţi extraşcolare în vederea facilitării înţelegerii, participării, integrării în activităţi;

  • pentru că poate fi o persoană resursă care poate facilita înţelegerea de către cadrele didactice a caracteristicilor de personalitate a elevilor cu CES şi a particularităţilor proceselor cognitive, a proceselor şi funcţiilor reglatorii care influenţează activitatea şcolară a acestor elevi.

3. Perspectiva de consilier:

- consiliază elevii care participă la programul de sprijin şi părinţii acestora pentru depăşirea situaţiilor de dificultate, implicarea părinţilor în activităţile elevului, înţelegerea necesităţii unui program de studiu în familie, supravegherea elevului pentru efectuarea temelor, importanţa sprijinului afectiv, informare privind modalităţile de control pozitiv al comportamentului copilului, importanţa frecventării şcolii

4. Perspectiva de mediator:

  • există uneori situaţii în care aceşti elevi perturbă activitatea desfăşurată în clasă, printr – un comportament care nu se circumscrie disciplinei necesare la ore. Acestea sunt dificultăţi de ordin social care decurg din incapacitatea de internalizare a normelor sociale.

Neadecvarea comportamentului determină perturbarea ritmului şi a calităţii activităţii pentru întreaga clasă. Situaţia nu este deloc de neglijat deoarece tensiunile create pot depăşi cadrul şcolii generând nemulţumiri în rândul părinţilor elevilor din şcoală. În special în aceste situaţii profesorul de sprijin are rol de mediator la nivelul şcolii. El este de asemenea membru în cadrul echipei multidisciplinare şi chiar interinstituţionale care asigură intervenţia pentru copil, intervenţie acre depăşeşte uneori graniţele şcolii datorită problemelor complexe la nivel familial şi şcolar şi social. Echipa multidisciplinară de specialişti poate proveni, după necesităţi, din instituţii diferite: şcoala incluzivă, autoritate locală, centru de resurse, cabinete medicale sau ambulatorii de specialitate poliţie, etc.

Se spune că orice lucru este posibil atunci când există voinţă. Antrenarea voinţei în atingerea unui scop depinde de existenţa unei motivaţii corespunzătoare. Înainte de toate însă, trebuie să existe înţelegerea unui fenomen. Chiar dacă se acceptă, în principiu, diversitatea cu diferitele ei formele, nu sunt rare situaţiile în care se stă deoparte. De aceea a lucra cu această categorie de elevi înseamnă o mare disponibilitate profesională şi personală, mai ales că progresele nu sunt răsunătoare, evoluţia este lentă şi drumul este de multe ori presărat cu prejudecăţi. O societate incluzivă dispune de mecanisme adecvate de asigurare a incluziunii. Lumea este aşa cum o facem noi să fie.

Bibliografie:

1. Gherguţ, Alois – Sinteze de psihopedagogie specială. Ed. Polirom; Iaşi, 2005

2. *** ORDIN Nr. 5574 din 7 octombrie 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă

Ultima actualizare în Miercuri, 09 Noiembrie 2016 22:00
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

LicArt 2013 regulament

Clubul Nouă ne pasă! şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului  organizează a 12-a ediţie a Festivalului Naţional de Arte pentru Liceeni LicArt 2013 -secţiunile poezie, fotografie şi teatru-   Regulament LicArt   Poezie   La concurs pot participa...

Read more

Creativitatea la elevi

CREATIVITATEA LA ELEVI   Prof. Surlaru Daniela Colegiul Agricol “Dr. C. Angelescu” Buzău   Creativitate, şcoală, cunoaştere, stimulare, capacitate creativă, învăţământ primar, învăţare creativă, cadru didactic, aptitudine, metode, educaţie, experiment formativ, activităţi extracurriculare, activităţi şcolare,...

Read more

Procesul de invatamant si sistemul de in…

PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT   Înv. Dobraniş Gabriela, Şcoala Gimnazială Ungureni, Bacău   Procesul de învăţământ este considerat cea mai înaltă formă de organizare şi desfăşurare a educaţiei, determinate de prezenţa...

Read more

Premisa invatarii experientiale in fizic…

PREMISA ÎNVĂŢĂRII EXPERIENŢIALE ÎN FIZICĂ prof. Mihaela Butoi Colegiul Tehnic “Petru Poni” Onești Este o mare provocare a învăţământului, a educaţiei găsirea unui ”limbaj comun”, a unor metode...

Read more

Colindam colind strabun

Colindam colind strabun

Colindam colind strabun  

Read more

Contracte la termen pe indici bursieri i…

CONTRACTE LA TERMEN PE INDICI BURSIERI ÎN ROMÂNIA   Cîrcotă Roxana - prof. ec. Liceul Tehnologic de Marină Galați   Rezumat Bursa de valori din România a fost reînfiinţată în anul 1995, în baza Deciziei nr....

Read more

Imigrantii din Italia

STUDIU DE CAZ: IMIGRANŢII DIN ITALIA   Profesor Manole Irina Liceul Teoretic „Miron Costin” Paşcani, judeţul Iaşi   Rezumat: Imigranţii sunt o parte componentă a fenomenului migraţional, ei reprezintă forţa activă care stimulează creşterea economică,...

Read more

Adaptarea curriculara pentru integrarea …

ADAPTAREA CURRICULARĂ PENTRU INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE Prof.Brătilă Cristina-Zonica C.S.E.I. ,,Elena Doamna, Focșani”, județul Vrancea Adaptarea curriculară pentru elevii cu...

Read more