Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Rolul scolii in formarea morala a elevilor
Miercuri, 08 Mai 2013 18:31

ROLUL ŞCOLII ÎN FORMAREA MORALĂ A ELEVILOR

 

Prof. înv. primar Vaida Ioana-Alina

Şcoala Gimnazială Fodora, com. Gâlgău

 

Inima copilului este un pământ ce nu poate fi lăsat necultivat. Familia, școala și alte instituții de învățământ sunt datoare să implanteze în copil valorile și normele morale. Scopul fundamental al educației morale constă în formarea și dezvoltarea caracterului, respectiv a individului ca subiect moral care gândește și acționează în spiritul cerințelor și regulilor moralei sociale.

 J. Locke consideră educația morală drept „scop esențial al educatiei”.

 

 Pe zi ce trece, ni se pare că gradul de moralitate al societății în care trăim scade încet, încet.

 John Flavel, șeriful unui oraș din Texas, a distribuit la un moment dat o listă de reguli, intitulată: „Cum să crești în familia ta un delincvent juvenil.” Regulile erau următoarele: „Incepe din fașă să-i dai tot ce vrea  -  aceasta îi va forma impresia că lumea îi datorează totul.

 Culege după el tot ce lasă împrăștiat în urmă lui - asta îl va învăța că responsabilitatea se poate pasa întotdeauna altora.

 Ia-i apărarea în față vecinilor, profesorilor, polițiștilor  - asta îl va învăța că el este un spirit independent.

 În cele din urmă, pregătiți-vă pentru o viață de tristețe  -  veți avea parte de ea negreșit.”

 Formarea profilului moral începe în primii ani ai copilăriei și se consolidează pe tot parcursul vieții.

 Educația morală  este una dintre cele mai importante laturi ale educației.

 Școala reprezintă factorul instituțional specializat în formarea și devenirea morală a omului. Educația morală desfășurată în școală urmărește pe de o parte, dotarea copilului cu informații, principii și reguli de acțiune fundamentate pe valori morale ferme, iar pe de altă parte, asigurarea pe această bază a unei cât mai bune consistente etice între ceea ce gândește, ce simte și ce face efectiv elevul.

 

Educația morală de tip școlar se bazează în realizarea sa pe respectarea unor principii didactice ferme, reprezentând norme care orientează conceperea și desfășurarea acțiunilor de formare a profilului moral al elevilor. Din sistemul principiilor educației morale fac parte:

 1.         Principiul caracterului experential al realizării educației morale - realizarea educației morale se va baza atât pe valorificarea unor situații de viață ale elevilor, cât și pe îmbogățirea acesteia că urmare a antrenării elevilor în diferite activități cu conotații morale.

 2.         Principiul îmbinării exigenței față de copii cu indulgența și respectul față de aceștia -afirmarea explicită a sentimentului de încredere în judecata și conduita morală a elevilor și asigurarea unui echilibru optim, situațional determinat, între indulgență și exigență, evitându-se extremele.

 3.         Principiul organizării morale a colectivului de elevi - existența unor preocupări constante a  cadrului didactic pentru dimensionarea relațiilor interpersonale ale elevilor, la nivelul clasei sau în afara acesteia, în conformitate cu valorile și normele morale.

 4.         Principiul sprijinirii pe elementele pozitive ale personalității elevilor - desfășurarea acțiunii educative de formare a moralității elevilor se va realiza concomitent, atât în  sensul identificării și consolidării elementelor pozitive din personalitatea elevului prin întărire pozitivă, recompense și încurajări, cât și relativ la valorificarea potențialului formativ al acestor componente în direcția eliminării elementelor negative, prin sistemul întăririlor negative, respectiv a sancțiunilor și dezaprobării.

 5.         Principiul sugestiei pozitive -“reglementările de ordin moral vor fi formulate prin intermediul unor sfaturi sau recomandări de forma sugestiei și îndemnului acțional pozitiv, evitându-se pe cât posibil transpunerea acestora în termeni de restricționare acțională sau interdicții care pot declanșa instantaneu opoziția subiectivă a elevului față de aceste reglementări.

 6.         Principiul favorizării intervenției întăritoare a clasei - asigurarea unor reacții adecvate la nivelul colectivului clasei, atât în ceea ce privește încurajarea și aprobarea acțiunilor pozitive ale elevului de către colegii săi, cât și referitor la sancționarea și dezaprobarea fermă a comportamentelor negative din punct de vedere moral al acestuia.

 7.         Principiul continuității educației morale -realizarea unei acțiuni educaționale eficiente presupune consecvența acțională și unitatea internă, atât în ceea ce privește valorile și principiile morale promovate cât și referitor la metodele și procedeele didactice utilizate.

 8.         Principiul realizării diferențiate a educației morale -modul de formare a regulilor și principiilor morale, alegerea metodelor didactice și organizarea diferitelor acțiuni cu caracter educativ, utilizarea întăririlor pozitive sau negative și relația educațională cu elevul în general, vor avea la bază luarea în calcul a caracteristicilor individuale și de vârstă ale acestuia. 

  Principiile educației morale formează un sistem organizat și structurat, nerespectarea unui principiu periclitând acțiunea celorlalte principii. Aceste principii asigură un caracter optimal acțiunilor educative de formare a conștiintei și conduitei morale a elevilor.

   Metode și procedee de educație morală: explicația morală, povestirea morală, povața, dialogul pe teme morale, exemplul, studiul de caz, exercițiul moral, aprobarea și dezaprobarea morală.

  Principalele forme organizatorice prin care se realizează sarcinile educației morale sunt:: procesul de învățământ, jocul și activitățile extradidactice.

Immanuel Kant spunea: „Totul în educație atârnă de un singur lucru: să se stabilească pretutindeni principiile bune și să știm a le face să fie înțelese și admise de copii.

 Formarea unui copil cu un caracter moral este deosebit de importantă. Să nu uităm: copiii de azi sunt adulții de mâine!

   

 Bibliografie: 

·                    Cucoș C., Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 2002

·                    Kant I., Tratat de pedagogie, Editura Agora, Iași, 1992

·                    Piaget J., Judecata morală la copil, EDP, București, 1982

·                    Stan C., Teoria educației, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001 

 

Revista cu ISSN

Model de fisa de lectura pentru opera ep…

FIŞĂ  DE  LECTURĂ Opera epică (model)   Am început lectura (data) __________                      Am terminat lectura (data) ___________ Titlul operei literare: ___________________ Autorul:______________________________ Opera face parte din volumul: _____________________________________ Editura:______________________________ Anul apariţiei volumului: _______________ Date importante din viaţa şi activitatea criitorului:...

Read more

Formele generale ale educatiei

FORMELE GENERALE ALE EDUCAŢIEI   Educator Stan Luminiţa-Simona  Grădiniţa cu program normal Bălăbăneşti, Galaţi   Formele generale ale educaţiei reprezintă ansamblul acţiunilor şi al influenţelor pedagogice desfăşurate, succesiv sau simultan, în cadrul activităţii de formare-dezvoltare...

Read more

Predarea creativa

PREDAREA CREATIVĂ Prof. înv. primar Almaș Andreea-Ioana Liceul de Artă „Ioan Sima” Zalău Exigențele vieții contemporane și nevoia de a face față problemelor și schimbărilor din diferite sectoare de activitate...

Read more

Instruirea programata

INSTRUIREA PROGRAMATÃ   Profesor Lazar Mihaiela Liceul de Artã „Ioan Sima” Zalãu     Predarea-învãtarea constituie un flux continuu de informatii dirijat si controlat în permanentã prin intermediul unei conexiuni inverse. Datoritã acestui mecanism devine posibilã...

Read more

Calendarul examenului de Bacalaureat 201…

In 2011, Bac-ul se da in iunie   Pentru anul scolar 2010-2011, oficialii din Educatie au programat probele orale pentru Bacalaureat in luna iunie, si nu in februarie asa cum s-a desfasurat...

Read more

Eseul scolar între intentie si realizare

ESEUL ŞCOLAR ÎNTRE INTENŢIE ŞI REALIZARE   Prof. Cristina Lorincz Colegiul Tehnic Iosif Şilimon, Braşov     Articolul de faţă are în centru problematica eseului şi după un scurt istoric aduce în prim plan confuziile care...

Read more

Hortensia Papadat Bengescu Ciclul Hallip…

HORTENSIA PAPADAT-BENGESCU CICLUL HALLIPILOR   Prof. APOSTOL IULIANA – ANDREEA Şcoala cu clasele I-VIII „Dimitrie Pompeiu” Broscăuţi   Tudor Vianu [1] o consideră pe Hortensia Papadat-Bengescu, alături de Liviu Rebreanu „scriitorul care a exercitat o înrâurire...

Read more

Studiu privind evaluarea perceptiei elev…

STUDIU PRIVIND EVALUAREA PERCEPŢIEI ELEVILOR REFERITOR LA RELAŢIA LOR CU PROFESORUL   Blejan Maria Liliana, Profesor Psiholog Liceul de Arte Plastice “Hans Mattis Teutsch” Braşov     Studiul urmăreşte cinci dimensiuni psihopedagogice: limbajul folosit de către...

Read more