Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Sistemul de asigurare a calitatii inspectiei la nivelul ISJ ISMB
Luni, 20 August 2012 00:00

CAPITOLUL II
 Inspectia unitatilor de invatamant preuniversitar

 

 SECTIUNEA a 7-a
Sistemul de asigurare a calitatii inspectiei la nivelul ISJ/ISMB

 

Art. 54. -

    Managementul calitatii inspectiei scolare consta in crearea unor sisteme si proceduri prin care se asigura calitatea inspectiei, acest aspect fiind monitorizat, evaluat si imbunatatit periodic, dupa caz. Aceste proceduri se refera la:

   a) planificarea/proiectarea activitatii de inspectie scolara;

   b) desfasurarea activitatilor de inspectie planificate/proiectate;

   c) evaluarea activitatii institutiilor de educatie si/sau a persoanelor inspectate in functie de tipurile de inspectie si obiectivele stabilite la nivelul ISJ/ISMB;

   d) valorificarea activitatii de inspectie prin actiuni de imbunatatire a calitatii (inclusiv corective si preventive) atat la nivelul institutiilor de educatie/persoanelor inspectate, cat si al activitatii inspectoratului scolar (ca institutie) si al activitatii fiecarui inspector.

Art. 55. -

    Valorificarea rezultatelor inspectiilor prin actiuni de imbunatatire (corective si preventive) cuprinde:

   a) planificarea, realizarea si evaluarea activitatii de monitorizare a implementarii planurilor de imbunatatire ale institutiilor de educatie inspectate;

   b) fundamentarea planului anual de inspectie al ISJ/ISMB pentru toate tipurile de inspectie, pornind de la rezultatele inspectiilor din anul scolar anterior;

   c) monitorizarea adecvarii implementarii si eficientei activitatilor din planul de imbunatatire elaborat de institutia de educatie si a concordantei acestora cu rezultatele din rapoartele anuale de evaluare interna, cu rapoartele de inspectie si cu rapoartele de evaluare externa realizate de catre ARACIP;

   d) utilizarea rezultatelor inspectiilor (de toate tipurile) din anul scolar anterior pentru elaborarea programelor de dezvoltare institutionala si de dezvoltare profesionala de la nivelul ISJ/ISMB.

Art. 56. -

    Managementul calitatii inspectiei la nivelul ISJ/ISMB pune accent pe autoevaluare, ca element reglator al propriei activitati, si considera evaluarea externa (realizata de MECTS sau de alte institutii) ca un element de adecvare a autoevaluarii in raport cu situatia reala.

Art. 57. -

    Managementul calitatii inspectiei la nivelul ISJ/ISMB se bazeaza pe dovezi materiale care apartin urmatoarelor tipuri de date/documente/informatii:

   a) reglementari legale;

   b) politici nationale in domeniul educatiei si al protectiei copilului si de tineret;

   c) planuri si proceduri specifice, rapoarte de inspectie (toate tipurile);

   d) date statistice referitoare la indicatorii si standardele de calitate;

   e) date statistice referitoare la indicatorii din cadrul SNIE si la alti indicatori nationali si europeni;

   f) rezultatele sondajelor de opinie, articole si reportaje din mass-media;

   g) reclamatii, sesizari, propuneri adresate ISJ/ISMB si rezolutiile privind rezolvarea acestora (inclusiv actiuni in instanta in care una dintre parti este inspectoratul scolar si/sau o institutie de educatie din subordine);

   h) proiecte, parteneriate si afilieri nationale si internationale.

Art. 58. -

    Indicatorii de calitate de la nivelul planificarii activitatilor de inspectie sunt:

   a) adecvarea documentelor de planificare la functiile si obiectivele inspectiei stabilite prin regulamentul specific;

   b) adecvarea documentelor de planificare la politicile si strategiile nationale din domeniul educatiei;

   c) corelatia dintre obiectivele din planurile individuale de inspectie si obiectivele planului de inspectie stabilit la nivelul ISJ/ISMB;

   d) adecvarea resurselor alocate pentru realizarea inspectiei (financiare, umane, informationale etc.).

Art. 59. -

    Indicatorii de calitate de la nivelul realizarii activitatilor de inspectie sunt:

   a) realizarea activitatilor planificate;

   b) respectarea termenelor planificate;

   c) utilizarea eficienta a resurselor alocate.

Art. 60. -

    Indicatorii de calitate de la nivelul evaluarii activitatilor de inspectie sunt:

   a) obtinerea rezultatelor stabilite (rapoarte de inspectie);

   b) atingerea indicatorilor de iesire si de rezultat stabiliti;

   c) incadrarea in bugetul aprobat;

   d) folosirea eficienta a resurselor alocate;

   e) cresterea nivelului de satisfactie a beneficiarilor fata de modul de evaluare a activitatii educationale, in general, si fata de modul de evaluare a activitatii prin inspectie, in special.

Art. 61. -

    Indicatorii de calitate de la nivelul valorificarii activitatilor de inspectie sunt:

   a) eficacitatea interventiilor de reglare/remediere a problemelor/situatiilor aparute pe parcursul desfasurarii activitatilor;

   b) revizuirea planificarii activitatii, cu incadrarea in calendarul si bugetul aprobate;

   c) identificarea operativa a situatiilor in care este nevoie de interventia din partea altor institutii sau autoritati ale statului si notificarea acestora;

   d) cresterea nivelului de satisfactie a beneficiarilor fata de imbunatatirea calitatii activitatii educationale, in general, si fata de imbunatatirea calitatii activitatii de inspectie, in special.

 

Ultima actualizare în Duminică, 28 Octombrie 2012 12:36
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Evaluarea Nationala 2014 Matematica subi…

Evaluarea Nationala 2014 Matematica subiect si barem   Vezi subiectul si baremul de corectare de la a doua proba de Evaluare Nationala pentru clasa a VIII-a, pentru anul scolar 2013-2014, respectiv Matematica.  

Read more

Imaginarul alteritatii si cyber-constiin…

IMAGINARUL ALTERITÃŢII ŞI CYBER-CONŞTIINŢA. DE LA BINOMUL IDENTITATE/ALTERITATE LA BINOMUL EU/CEILALŢI Monica Matei, Preperator univ., SNSPA, Facultatea de Comunicare si Relatii Publice   Aparent antagonice, conceptele de identitate si alteritate sunt interdependente, reprezentând polii...

Read more

Cooperarea dintre scoala si familie

COOPERAREA DINTRE ȘCOALĂ ȘI FAMILIE   Prof. Bobariu Liliana, Școala Gimnazială Vidra   Copilul este obiectul acțiunii educative exercitată de școală și familie. Relațiile interpersonale între educatori și părinți au un caracter social. Ele...

Read more

Alimentatie pentru sanatate si longevita…

ALIMENTAŢIE PENTRU SĂNĂTATE ŞI LONGEVITATE Prof. Daniela Surlaru Colegiul Agricol “Dr. C. Angelescu” Buzău Hrana stă la baza vieţii. Este factor...

Read more

Stilurile limbii in opera lui Max Bleche…

STILURILE LIMBII ÎN OPERA LUI MAX BLECHER Profesor Andra Elena Diaconu Profesor de limba și literatura română, Școala Gimnazială Fitionești, județul Vrancea Literatura de specialitate împarte sistemul stilistic al limbii în...

Read more

Model de planificare anuala, calendarist…

PLANIFICARE ANUALA      Clasa ....  An şcolar .......              Clasa ...............  Curriculum aplicat: ...... (ex.: T.C. 3 ore + C.D. 1 ore)           Profesor .....................                Semestrul. Unitatea de învăţare (denumire) Nr. ore Săptămâna Observaţii                          

Read more

Invatarea prin cooperare

INVATAREA PRIN COOPERARE                                                                                                                 Prof. Stan Cristina Scoala Gimnaziala Basca-Chiojdului, jud. Buzau   Una dintre temele abordate frecvent de catre teoreticienii si practicienii educatiei o reprezinta invatarea prin cooperare.            Propunem aceasta tema de reflectie ca...

Read more

Cresterea motivatiei de invatare a elevi…

Cresterea motivatiei de invatare a elevilor la disciplina matematica

STUDIU PRIVIND CREŞTEREA MOTIVAŢIEI DE ÎNVĂŢARE A ELEVILOR LA DISCIPLINA MATEMATICĂ Andrei Roxana, profesor, Școala Gimnazială Nr. 25, Galați Studiul de faţă abordează problematica...

Read more