Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Statutul epistemologic al pedagogiei
Joi, 20 Ianuarie 2011 18:43

STATUTUL EPISTEMOLOGIC AL PEDAGOGIEI

 

Orice stiinta se constituie relativ lent, parcurcand 3-4 faze.

Faza prestiintifica se caracterizeaza prin faptul ca fenomenelor care impresioneaza sau uimesc li se dau explicatii mitico-religioase, fiind insotite de practici magice si de conditia ca fenomenele respective pot fi supuse vointei omului prin tehnici artificiale, mai mult sau mai pun fanteziste. In faza metafizica acestea din urma dispar pe fondul incercarilor de a explica in mod rational si abstract fenomenele respective. Faza empirica debuteaza odata cu renuntarea la explicatiile religioase si metafizice si adaptarea unor metode de culegere si colectionare a faptelor concrete carora nu li se pot insa formula explicatii cauzale si legitati generale. Abia in faza teoretica stiintele ating maturitatea: faptele culese empiric sunt supuse interpretarilor logico-matematice care permit formularea de legitati si exprimarea de predictii.

Stiintele omului, intre care si pedagogia, nu au atins maturitatea teoretica de tip logico-matematic si nici nu se poate sconta, in viitorul apropiat, pe un atare succes. Este chiar posibil ca interpretarea logico-matematicä a fenomenelor educationale sa nu fie calea spre constituirea unei pedagogii autentic stiintifice. Stiintele omului, ar trebui sa se preocupe nu atat de formularea unor legitatii riguroase, cat de cäutarea unor sensuri si semnificatii ale existentei umane menite a-1 ajuta pe om sa-si depaseasca conditia aparte in lumea viului. Omul este singura fiinta constienta de sine si de conditia sa tragica.

                                                 

 

Pedagogia perennis si pedagogia temporalis

Actualmente, pedagogia poate fi consideratä o stiinta aflata in faza empirica. Achizitiile sale stiintifice s-au realizat pe doua cai. De-a lungul mileniilor, experienta educativä a decantat o serie de idei si practici cu valoare incontestabila (pedagogia perennis); acestora li s-au adaugat, incepand din secolul al XIX-lea, rezultate ale cercetarilor bazate pe metode imprumutate din stiintele naturii, precum observatia si experimentul (pedagogia temporalis).

Numeroasele teorii pedagogice nu au caracteristicile celor din stiintele naturii, ele raman, ca si doctrinele pedagogice, ireconciliabile. Inca nu s-a constituit o stiinta unica a educatiei, capabila sa-si integreze coerent si cumulativ achizitiile noi realizate prin investigatii sistematice. Nu exista o pedagogie, ci pedagogii care nu au in comun decat o parte mai mult sau mai pun insemnata de valori ale pedagogiei perennis.

 

Educatia si paideia

Decantarea si cristalizarea gandirii pedagogice au depins direct de devenirea educatiei de-a lungul proceselor de umanizare si civilizare a omului. Toate acestea s-au realizat prin acumularea, tezaurizarea si transmiterea culturii. Interdependenta dintre educatie, cultura si civilizatie este atat de stransa incat studiul lor separat este intotdeauna artificial. Tot astfel, umarirea modului de constituire a pedagogiei ca fara a lua in seama fenomenele educationale care au generat-o, ramane partiala. Acesta era intelesul complet al conceptului elin de paideia.

 


Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Miercuri, 26 Ianuarie 2011 18:48
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Participarea ca responsabilitate a elevi…

PARTICIPAREA CA RESPONSABILITATE A ELEVILOR Profesor lb. engleză Simedre Daniela Ana Liceul Teoretic “Tudor Vianu”, Giurgiu Rezumat: Prin participare ne referim la implicare în adoptarea deciziilor care vizează individul sau comunitatea...

Read more

Evaluarea competentelor la matematica in…

EVALUAREA COMPETENȚELOR LA MATEMATICĂ ÎN GIMNAZIU Prof. Buzea Gabriela, Școala Gimnazială Nr. 56, București Rezumat: În articolul de față sunt analizate nivelul competențelor de bază cu ajutorul rezultatelor obținute în...

Read more

Colindam colind strabun

Colindam colind strabun

Colindam colind strabun  

Read more

ritmicitatea citirii

                                                 RITMICITATEA CITIRII                                                    (studiu de cercetare pedagogică)     Prof. înv. primar Dobrea Monica Şcoala cu cls. I-VIII „Înv. N. Pâslaru” Caşin, jud. Bacău             „Nu este alta mai frumoasă şi mai de folos...

Read more

Regulament de organizare si functionare …

Regulament de organizare si functionare a Consiliului national de etica din invatamantul preuniversitar

Read more

Literatura pentru copii

 LITERATURA PENTRU COPII      Prof. Octavian Horia Minda  Şcoala cu clasele I-VIII Sânandrei, jud. Timiş   Literatura pentru copii îi introduce pe elevi într-un alt univers, cel al ficţiunii. Cărţile pentru copii sunt obiecte culturale...

Read more

Folosirea povestilor in predarea limbii …

FOLOSIREA POVEȘTILOR ÎN PREDAREA LIMBII ENGLEZE Profesor: Buruiană Mihaela                                       Liceul Tehnologic “Tudor Vladimirescu”, com. Tudor Vladimirescu, jud. Galați             Cuvinte cheie: poveşti în limba engleză, ciclul primar De ce poveşti? Valoarea educațională...

Read more

Pledoarie pentru lectura intr-o lume dom…

PLEDOARIE PENTRU LECTURǍ ÎNTR-O LUME DOMINATĂ DE GADGET-URI Prof. înv. primar MINODORA CONSTANTIN Liceul de Artă ”Ioan Sima” Zalău Prin proverbul românesc ,,Cartea...

Read more