Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Stimularea creativitatii in cadrul orelor de istorie (metoda fishbowl si starbursting)
Miercuri, 08 Septembrie 2010 11:44

STIMULAREA CREATIVITĂŢII ÎN CADRUL ORELOR DE ISTORIE

(METODA FISHBOWL ŞI STARBURSTING)

 

Profesor Adrian Şulic

Grup Şcolar „Regina Maria”, Dorohoi, Botoşani

 

 

Formele organizate de instrucţie îşi aduc în mod diferenţiat aportul în dezvoltarea potenţialului creator al individului în funcţie de conţinutul activităţii, de tipurile de metode utilizate, de pregătirea şi gradul de angajare al cadrelor didactice participante la acţiunile educative.

 

Din punct de vedere etimologic, termenul de „metodă” derivă din grecescul „methodos”, meta=spre şi odos=cale, drum, ceea ce semnifică drumul, calea, ce conduce la atingerea obiectivelor educaţionale, deci este calea pe care profesorul o parcurge pentru a da posibilitatea elevilor săi să găsească propria cale în învăţare. (Cucoş Constantin)

George Văideanu caracterizează metoda ca fiind activitatea selecţionată de cadrul didactic şi pusă în aplicare la lecţii şi în activităţi extraşcolare. Ea  presupune colaborarea dintre profesor şi elevi şi participarea elevilor în descoperirea soluţiilor, a delimitării dintre adevăr şi eroare.

Metoda îl ajută pe profesor să exprime conţinuturile învăţământului. Selectarea şi adecvarea acesteia de către profesor este determinată de: factori obiectivi (dependenţi de natura finalităţii, de logica internă a ştiinţei, de legităţile fenomenului învăţării;) şi factori subiectivi (determinaţi de contextul uman şi social al aplicării ei, de personalitatea profesorului, de psihologia elevului, de psihologia colectivului clasei, etc.)   

 

Metoda Fishbowl (Tehnica acvariului)

Tehnica acvariului (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului in grupurile de interacţiune didactică.

Scaunele din sala de clasă se aşează sub forma a două cercuri concentrice înainte ca elevii să intre. Ei îşi aleg apoi locul preferat. Cei din cercul interior primesc 8-10 minte pentru a discuta o problemă contrversată (ce opţiuni avea România în anul 1940 la notele ultimative date de URSS). În prealabil ei au citit lecţia „Anul 1940 în Istoria Românilor” şi au completat în caiete răspunsuri la anumite întrebari legate de temă.

În discuţie se clarifică unele probleme apărute la citirea lecţiei, se consolodează noile informaţii dobândite. Discuţia se desfăşoară pe baza unor reguli: orice idee trebuie susţinută de dovezi, sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc dovezi, nu sunt de acord şi argumentez poziţia mea.

Cei din cercul exterior, între timp, ascultă ceea ce se discută, fac observaţii scrise  referitoare la strategiile de discuţie, sesizează cum apare conflictul şi ce strategii se aplică etc. În acest sens, conducătorul grupului le oferă anumite fişe/protocoale de observaţie anume constituite. 

După terminarea timpului elevii îşi schimbă locurile, cercul din interior trece in exterior şi invers, rolurile de observator/observat se shimbă. Aceştia au ca temă de discuţie „Dictatul de la Viena. Cedarea Cadrilaterului. Prăbuşirea României Mari”. Schimbarea este foarte importantă, pentru că fiecare grup este pe rând în ipostaza de observator, dar şi în ce-a de observat.

Cadrul didactic în acestă metodă poate avea următoarele roluri: observator, participant, consultant, suporter, arbitru, ghid, reporter, supraveghetor.

Maria Priles menţiona următoarele avantaje ale tehnicii fishbowl: se emit idei substanţiale, argumentate şi puncte de vedere relevante, participarea este activă, contribuţiile fiind bazate pe ascultarea activă şi pe încurajarea celorlaţi de a-şi exprima ideile, folosirea tuturor formelor de limbaj (verbal, mimică, gestual).

 

Metoda Starbursting ( Explozia stelară)

Explozia stelară este o metodă de stimulare a creativitaţii, o modalitate de relaxare a copiilor şi se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme şi noi descoperiri. Starbursting (engleză star - stea, burst - a exploda), similară brainstormingului, începe din centrul conceptului şi se împrăştie în afară, cu întrebari, asemenea exploziei stelare.

Etapele acestei metode sunt următoarele: anunţarea temei „Primul razboi mondial” care este scrisă pe tablă şi se înşiră cât mai multe întrebări care au legătură cu ea. Un bun punct de plecare îl constituie cele de tipul Ce?, Unde?, De ce?, Cand?. Apoi colectivul se poate organiza în grupuri preferenţiale. Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cât mai multe întrebări şi cât mai diverse. Urmează comunicarea rezultatelor muncii de grup şi evidenţierea celor mai interesante întrebări şi aprecierea muncii în echipă.

Facultativ, se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre întrebări.

Metoda starbursting este uşor de aplicat oricărei vârste şi unei palete largi de domenii. Nu este costisitoare şi nici nu necesită explicaţii amănunţite. Participanţii se prind repede în joc, acesta fiind pe de o parte o modalitate de relaxare şi, pe de altă parte, o sursă de noi descoperiri.

 

Bibliografie:

Cucoş Constantin, „Pedagogie, ediţia a II-a revăzută şi adăugită”, Editura Polirom, Iaşi, 2006

Cocoş Constantin (coord.), „Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice”, Ed. Polirom, Iaşi, 2005

Andrei Cosmovici, Iacob Luminiţa, „Psihologie şcolară”, Ed. Polirom, Iaşi, 1998

 

Ultima actualizare în Miercuri, 08 Septembrie 2010 18:27
 

Revista cu ISSN

Metodologie constituirea corpului nation…

Ordin al ministrului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea si desfasurarea concursului de selectie a cadrelor didactice pentru constituirea corpului national de experti in management educational  ...

Read more

Managementul proiectelor

MANAGEMENTUL PROIECTELOR   prof. Ciucă Cristina  Şcoala cu clasele I – VIII    Bâsca – Chiojdului, Com. Chiojdu,  Jud. Buzău   Dinamica schimbărilor ştiinţifice, culturale, sociale etc, a impus la nivel de management educaţional adaptări...

Read more

FRUMOSUL

FRUMOSUL – FENOMEN ESTETIC DE BAZÃ ŞI CATEGORIE CENTRALÃ A ESTETICII   prof. Lazar Mihaiela Liceul de Artã „Ioan Sima” Zalãu     Frumosul reprezintã un fenomen complex deosebit de fluid si prin urmare greu...

Read more

Metodologia si criteriile privind acorda…

Metodologia si criteriile privind acordarea gradatiei de merit 2013   Vezi Metodologia si criteriile privind acordarea gradatiei de merit in invatamantul preuniversitar, publicate in Monitorul Oficial 17 din 9 ianuarie 2013 (M....

Read more

Legaturile functionale dintre profesor e…

LEGĂTURILE FUNCȚIONALE DINTRE ROFESOR, ELEV ȘI PĂRINTE Prof. Comănescu Marghioala Colegiul Agricol ,,Dr. C. Angelescu” Buzău Rolul conducător în procesul de educație îl are fără îndoială școala, dar în calitatea sa...

Read more

Abordarea SciFiEd

Partea I Abordarea SciFiEd   Sumar executiv al Raportului Transnaţional de cercetare şi Rezumat al abordărilor şi metodelor sugerate   Raportul prezintă rezultatele cercetării de birou (de desk) - un sondaj bibliografic în cadrul fiecărei...

Read more

Opera folclorica locala

OPERA FOLCLORICÃ LOCALÃ – PARTE INTEGRANTÃ A FOLCLORULUI ROMÂNESC –   Prof. Cristina Ciucã Şcoala cu clasele I-VIII Bâsca-Chiojdului, Buzãu     Ca în atâtea locuri de pe întinsul tãrii noastre, constiinta folclorului, specificã satului românesc, este...

Read more

Cooperarea dintre scoala si familie

COOPERAREA DINTRE ȘCOALĂ ȘI FAMILIE   Prof. Bobariu Liliana, Școala Gimnazială Vidra   Copilul este obiectul acțiunii educative exercitată de școală și familie. Relațiile interpersonale între educatori și părinți au un caracter social. Ele...

Read more