STRATEGII DIDACTICE INTERACTIVE EVALUATIVE

UTILIZATE ÎN CADRUL LECŢIILOR DE GEOGRAFIE

Profesor MIRON STELUŢA OTILIA

Şcoala cu clasele I-VIII Movila Miresii, judeţul Brăila

Rezumat: Lucrarea prezintă exemple de stategii didactice interactive evaluative şi metode interactive de evaluare utilizate în cadrul lecţiilor de geografie în gimnaziu.

Cuvinte cheie: strategie interactivă evaluativă, portofoliu, proiect, hartă conceptuală.

            În ultimii ani, în practica şcolară s-au îmbunătăţit metodele şi tehnicile de evaluare în scopul realizării unor corelaţii eficiente între predare – învăţare – evaluare.

            Spre deosebire de metodele tradiţionale de evaluare, metodele complementare de evaluare realizează evaluarea concomitent cu învăţarea şi privesc rezultatele şcolare obţinute pe o perioadă mai îndelungată, care vizează formarea unor capacităţi, dobândirea de competenţe şi mai ales schimbări în planul intereselor, atitudinilor, corelate cu activitatea de învăţare.

            Metodele complementare de evaluare conferă strategiilor de evaluare aplicate un grad ridicat de activism, prin promovarea interrelaţionării şi colaborării dintre profesor şi elev.

PORTOFOLIUL

Portofoliul este un instrument complex de evaluare, care reflectă experienţa şi include rezultatele relevante obţinute prin celelalte forme de evaluare şi care permite urmărirea progresului înregistrat de elev în achiziţia cunoştinţelor într-un interval mare de timp (semestru, an şcolar, ciclu de învăţământ) şi în formarea competenţelor, prin analiza produselor elaborate.

            Structura portofoliului depinde de tipul acestuia:

1.      Portofoliul elevului la geografie cuprinde: titlul, obiectivele urmărite, argument, conţinutul (rezultatele obţinute la evaluările tradiţionale; chestionare privind predarea şi învăţarea geografiei; recenzii ale unor cărţi, articole geografice; bibliografiile unor geografi; proiecte ale unor investigaţii; concluzii ale vizitelor, drumeţiilor sau excursiilor; eseuri; postere; fişe de activitate experimentală; fişe de autoevaluare; bibliografia studiată), judecăţile de valoare elaborate pe marginea conţinutului, concluzii, recomandări.

2.      Portofoliul tematic la geografie cuprinde titlul, obiectivele urmărite, argument, produsele realizate (cartoschema, postere, eseuri, curiozităţi, bibliografia unor personaţităţi, articole din ziare, etc.), bibliografia, fişa de autoevaluare.

Evaluarea portofoliului se face sub forma unui interviu în care sunt prezentate produsele realizate, realizându-se şi feed-back-ul.

PROIECTUL

            Proiectul este o lucrare cu character aplicativ, întocmită pe baza unei teme date, care cuprinde analiza – cauzală, cronologică, spaţială – a unei probleme şi un demers explicit de evoluţie şi soluţionarea ei. Elevii trebuie să aibă în vedere următoarele întrebări: Unde suntem? Unde dorim să ajungem? Cum ajungem?

            Tipuri de proiecte:

1.      Proiect de tip constructiv: să realizeze un afiş, un colaj de fotografii, o colecţie de roci, un ierbar, un insectar; să construiasă o machetă sau un mulaj; să redacteze un articol sau o revistă, etc.

2.      Proiect de tip problemă: să rezolve o situaţie – problemă (valorificarea resurselor naturale locale; amenajarea unui teren erodat, poluat, inundabil; protejarea unor specii de plante sau animale, etc.)

3.      Proiect de tip învăţare: să-şi îmbunătăţească o tehnică sau o procedură de instruire (utilizarea dicţionarului de termeni geografici, căutarea bibliografiei pentru o temă, etc.)

Proiectele sunt prezentate, analizate, comparate, apreciate şi evaluate de către profesor şi elevi.

HARTA CONCEPTUALĂ

            Harta conceptuală sau harta cognitivă reprezintă un mod diagramic de exprimare cu privire la anumite noţiuni, reprezentând un important instrument de predare, învăţare, cercetare şi evaluare.

            Harta conceptuală poate fi definită drept acel grafic care include concepte, ierarhizări, conexiuni între concepte şi interpretări ce relevă relaţiile dintre diferite părţi ale hărţii.

Tipuri de hărţi conceptuale:

1.      Harta conceptuală sub forma “pânzei de paianjen”.

2.      Harta conceptuală ierarhică.

Exemplu: Realizaţi harta conceptuală – Vegetaţia, fauna şi solurile Câmpiei Române – pornind de la următoarele concepte.

3.      Harta conceptuală lineară.

Exemplu: Realizaţi harta conceptuală pentru următoarele procese: înlocuirea vegetaţiei de stepă de către culturi agricole, soluri foarte fertile, dispariţia unor specii de animale, reducerea biodiversităţii, dispariţia unor specii de plante.

Bibliografie:

Dulamă Maria Eliza, Didactică axată pe competenţe, Editura Presa Universitară Clujeană, 2010

Oprea Crenguţa Lăcrămioara, Strategii didactice interactive,Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. 2008

Radu I.T., Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000