Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Studiu de caz caracterizare elev inadaptarea scolara
Miercuri, 08 Septembrie 2010 20:56

STUDIU DE CAZ

 

Institutor Anton Simona Marinela

Şcoala cu clasele I-VIII nr. 2, Vorniceni, Judeţul Botoşani

 

 

 

În ceea ce priveşte societatea din ziua de astăzi, se poate observa cu uşurinţă că în interiorul acesteia anumite fenomene capătă amploare de la un an la altul. Printre acestea se numără şi inadaptarea şcolară, fenomen ce se manifestă din ce in ce mai mult. Copilul timpurilor moderne se pare că trăieşte înconjurat de exemple de acest fel, iar puterea sa de reacţie împotriva acestui fenomen este una destul de limitată în condiţiile în care acesta nu are un fundament educaţional şi spiritual solid. De aceea mi-am propus să tratez această problemă de o continuă actualitate.

             Conform unor definiţii formulate în literatura de specialitate, a proceda la un studiu de caz constă în a sesiza şi a înţelege detaliat atât acele elemente din structura psihică a minorului care rămân neschimbate pe parcursul întregii vieţi, cât şi cele supuse transformărilor funcţie de numeroşi factori. Studiul cazuistic urmăreşte să arate mai curând cum anumiţi factori şi condiţii cu valoare etiologică determină apariţia unor acte delicvente, decât în ce proporţie. Importanţa factorilor şi circumstanţelor este variabilă de la caz la caz. Am ales acest caz deoarece sunt convinsă că pot preveni inadaptarea şcolară minorului prin încercarea de a-l determina să-şi facă prieteni şi să socializeze cu colegii de clasă.  

 De asemenea, am avut ca scop sprijinirea şi conştientizarea familiei în ceea ce priveşte rolul ei educativ în creşterea şi educarea propriului copil şi cu referire la relaţiile familie-copil, relaţii ce trebuie bazate pe încredere şi respect reciproc. 

  

  

SUBIECTUL:  P.V., 7 ani, clasa I

 

PREZENTAREA CAZULUI : - Inadaptarea şcolară

- elevul înregistrează rezultate slabe la învăţătură, atingând cu greu standardele minimale de performanţă;

- lipsa de respect faţă de mama, dezinteres faţă de activitatea şcolară, nervozitate, agitaţie, tulburări de comportament.

 

ISTORICUL EVOLUŢIEI PROBLEMEI

Datorită faptului că tata este plecat în Italia el rămânând în grija mamei, aceasta având grave probleme cu alcoolul, acesta a profitat de lipsa de interes a acesteia pentru evoluţia sa şcolară şi ca urmare au început să se manifeste tulburări de comportament şi de învăţătură.

 

DESCOPERIREA CAUZELOR GENERATOARE:

- V. este tot timpul deprimat, nu are prieteni şi nu socializează cu elevii din clasă;

- are numeroase absenţe nemotivate.

Comportamentul:

- nu vorbeşte în clasă decât atunci când i se adresează în mod direct o întrebare;

- răspunde ezitant, cu o voce nesigură, abia auzită, se înroşeşte la faţă şi evită să privească în ochi învăţătoarea când i se cere să răspundă oral în faţa colegilor;

- când trebuie să lucreze individual în clasă nu-şi termină niciodată activitatea, nu rămâne liniştit şi îşi deranjează colegii;

- V. are capacităţi intelectuale de nivel mediu;

- are puţini prieteni şi începe foarte rar o conversaţie;

- rămâne singur în timpul recreaţiilor, ceilalţi îl ocolesc, pentru că are de multe ori, un comportament violent;

- V. spune că, acasă nimeni nu-l bruschează, dacă este liniştit.

Dialog cu elevul: 

V. pare la prima vedere un băiat liniştit care evită să vorbească.

El declară că acasă face numai ceea ce vrea el. Dacă mamei lui nu-i place ce face el la un moment dat, el se supară, iar ea îl lasă în pace.

“Când trebuie să răspund cu voce tare în clasă, mi-e teamă că vor râde ceilalţi copii de mine dacă voi greşi.” Dacă cineva îi zice ceva, imediat, în pauză, sare la bătaie, devine violent.

Dialog cu mama:

- Mihai este un alt copil acasă;

- mama ne spune că îi este greu de când a plecat tatăl in Italia, că lui Mihai îi este dor de tatăl lui, că băiatul îi simte lipsa. De la plecarea tatălui  are din ce în ce mai multe probleme cu ceilalţi şi de multe ori refuză să meargă la şcoală, dacă nu vorbeşte cu tatăl său la telefon, dimineaţa, înainte de a pleca;

- are un comportament ostil şi agresiv  faţă de sora lui. Vorbeşte urât, de multe ori sare la bătaie, dacă sora lui îi atrage atenţia că nu vorbeşte frumos;

- mama nu-l pedepseşte, pentru ceea ce face, considerând că va veni timpul când V. îşi va da seama că greşeşte şi nu va mai fi violent, iar când tata se va întoarce, totul va intra în normal.

 

ANALIZA DATELOR ŞI STABILIREA IPOTEZELOR

»     Inadaptarea lui V. la şcoală este atat expresia certitudinii că el nu este capabil să reuşească, cât şi expresia adevărului conform căruia ”Cine sunt ei să râdă de mine?”

»     Problemele copilului în legătură cu terminarea activităţilor la şcoală pun în lumină problema de motricitate fină şi de motivaţie

»     Dacă va avea un număr mai mare de probe orale şi va fi încurajat să le rezolve în timp util, el constata că va reuşi în ciuda problemelor sale motorii.

»     Cu toate acestea există o contradicţie între comportamentul  băiatului de acasă (închis în sine şi ostil) şi de la şcoală (agresiv şi ostil) aceste comportamente îi permit să stăpânească ambele situaţii.

CREAREA UNUI PROGRAM DE SCHIMBARE:

Fixarea obiectivelor

Obiective pe termen lung

1.      V.  va frecventa regulat toate orele.

2.      La şcoală va lua parte la discuţiile structurate şi nestructurate cu toţi colegii.

3.      Activităţile scrise vor fi terminate în timp util.

Obiective pe termen scurt

            1. Va fi implicat în a-şi spune părerea la toate discuţiile din clasă alături de colegii săi.

            2. I se vor da sarcini precise, fiind implicat în diverse acţiuni, pentru a fi resposbilizat.

Metode şi strategii

Conceperea şi punerea în practică a unor metode coerente de lucru cu el.

 O strânsă legătură cu familia, astfel încât prezenţa sa la şcoală să fie de aproape 100%.

 Ajutarea lui V. de a depăşi teama de a participa la ore, spunându-şi părerea în faţa colegilor săi, printr-un sistem de sprijin şi încurajare din partea învăţătoarei.

 Mai puţină exigenţă din partea învăţătoarei în materie de teme scrise.

 I se va da ocazia să-şi măreasacă încrederea în sine şi să-şi îmbunătăţească aptitudinile în situaţiile în care interacţionează cu grupul de elevi (clasa), prin responsabilizarea sa în competiţii, cocursuri.

 Se va cere ajutorul condilierului scolar, data fiind natura cronica a problemelor lui V.

APLICAREA PROGRAMULUI DE SCHIMBARE:

                  În timpul unei întâlniri la care au participat mama învăţătoarea, directorul şcolii, V.  a acceptat să încerce să atingă obiectivele pe termen scurt.

Responsabilităţi

                    I se cere lui V. să răspundă zilnic de creta şi buretele pentru tablă, de curăţenia clasei, explicându-i cât de importantă este sarcina sa. Va lucra o dată pe saptamană cu consilierul şcolii.

Participarea în clasă -  Învăţătoarea îl va ajuta în fiecare zi să găsească răspunsul unei întrebări care va fi pusă în ziua următoare. Acest fapt are ca scop mărirea participării lui în clasă, micşorându-i teama de a răspunde în faţa colegilor.

Rolul jucat de învăţătoare va scădea în funcţie de progresul înregistrat de elev, astfel încăt să-i permită să participe sau să răspundă spontan la discuţiile din clasă.

Participarea lui V. la discuţiile din clasă nu va lasa loc unei intensificări speciale. Băiatul va fi conştient că răspunsurile corecte date în faţa colegilor sunt de fapt o recompensă “Ceilalţi vor vedea că nu sunt aşa de rău.”

Teme scrise:

               Se va reduce numărul notiţelor pe care trebuie să le ia în clasă.

               Se va face o evaluare orală a materiei, după fiecare unitate de învăţare, inaintea unei evaluări sumative.

Aptitudini sociale

În timpul activităţilor de grup, V. va avea ca sarcină să dirijeze sau să coordoneze planul de acţiune după o consultare cu învăţătoarea care trebuie să spună ce să spună şi ce să facă în rolul respectiv.

Şedinte de consiliere

·        O dată pe săptămână vor avea loc şedinţe de consiliere în cabinetul şcolar.

·        O dată pe lună va participa  mama lui V.

EVALUAREA PROGRAMULUI DE SCHIMBARE

Evaluarea

La interval de două săptămâni, apoi la o lună de la prima întâlnire au       avut loc şedinţe cu V., mama şi consilierul şcolar.

Obiectivele pe termen scurt au fost realizate şi se observă progrese rapide în relaţiile spontane şi convenabile lui V. cu alte persoane.

Nu mai absentează de la ore, dar este bine să fie supravegheat în continuare pe această temă.

Numărul mărit de activităţi scrise pare să fi mărit puţin câte puţin siguranţa băitului. Spre exemplu,după perioada de două săptămâni a obiectivului pe termen scurt, elevul a început să participe în clasă din ce în ce mai mult, fiind din ce în ce mai activ.

Atunci când a început să participe spontan, el a încercat să afle până unde putea merge        (întârzia, dădea răspunsuri nepotrivite, vorbea neîntrebat, vorbea în timpul orei cu alţi colegi, deranjând ora şi se purta la fel ca înainte). Dialogul lui V. cu consilierul şcolar şi cu doamna învăţătoare au arătat că acest comportament reflectă siguranţa crescută a copilului şi încrederea sa în relaţiile cu ceilalţi.

REZOLVAREA PROBLEMEI

»     Învăţătoarea a hotărât ca acest comportament să fie considerat pozitiv şi să aibă o atitudine cât mai flexibilă.

»     La sfârşitul primei luni, acest comportament nu ridicase probleme deosebite  în clasă.

»     Randamentul lui V. la învăţătură a crescut, dar s-a impus şi în continuare ajutorul doamnei învăţătoare, prin program de lucru   suplimentar printr-o şedinţă de o oră pe săptamână în afara orelor de clasă.

»     Mama continuă să întâmpine dificultăţi în impunerea unor limite acasă, deşi recunoaşte că V. depune mai mult efort pentru a colabora.

CONCLUZII

Teama pe care o manifestă V. de a nu se face de râs în faţa colegilor, dorinţa lui de a epata prin comportamentul agresiv atât verbal cât şi fizic se datorează lipsei de comunicare atât cu mama cât şi cu tatăl. Îi este teamă să-şi facă prieteni, să se ataşeze emoţional de o altă persoană şi de aici dificultatea lui de a relaţiona cu colegii.

Comportamentul său agresiv, faţă de sora lui, faţă de mama este datorat lipsei unei persoane de sex masculin din casă, respectiv tatăl, în care copilul are mare încredere. Momentan, el se simte abandonat de tata.

În continuare şi consilierul şcolar, şi doamna învăţătoare vor aplica tehnici experimentale pentru a ameliora starea de teamă şi de inadaptare şcolară  pentru V.

 

BIBLIOGRAFIE:

1. Cristea, Sorin, Managementul organizaţiei şcolare, E.D.P., Bucureşti,2003

2.  Jinga, Ioan, Managementul învăţământului, Ed.,,Aldin”,Bucureşti, 2001

3. Iucu, B. Romiţă, Managementul clasei de elevi – aplicaţii pentru gestionarea situaţiilor de criză educaţională, Editura Polirom, Iaşi, 2006

 

Ultima actualizare în Miercuri, 08 Septembrie 2010 20:59
 

Comentarii  

 
0 # camelia 07-12-2011 09:18
brici
Răspunde | Răspunde cu citat | Citat
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

La pedagogie du projet

La pedagogie du projet

LA PEDAGOGIE DU PROJET   Prof. Octavian Horia MINDA Şcoala cu clasele I-VIII SINANDREI TIMIŞ                 1. La définition du projet Dans le monde contemporain, l’éducation est une nécessité, imposée par de rapides changements économiques....

Read more

Metode si tehnici de evaluare in invatam…

METODE ŞI TEHNICI DE EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR   Prof. înv. primar Doamna Nicoleta-Ionela, Clasa pregătitoare C Step by step, Şcoala Gimnazială „Diaconu Coresi” Fieni  Prof. înv. Primar Istrate Elena, Clasa pregătitoare C...

Read more

Impactul migratiei parintilor asupra cop…

 IMPACTUL MIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA COPIILOR RĂMAŞI SINGURI ACASĂ   Profesor Miron Steluţa Otilia Şcoala Gimnazială Movila Miresii, judeţul Brăila     Rezumat: Copii lăsaţi singuri acasă, în grija bunicilor sau a altor rude, dar şi cei...

Read more

PASI IN CERCETAREA PEDAGOGICA

STUDIEREA ,,PAŞILOR” ÎN CONCEPEREA, ELABORAREA, PERFECŢIONAREA ŞI EVALUAREA CERCETÃRII PEDAGOGICE, ŞTIINtIFICO-METODICE   Inst. Pãsat Mic Elena Corina Şcoala cu clasele I-VIII, Galicea Mare, Dolj     Plecând de la ,,teoria”, ,,practica educationalã”, ,,inovatia procesului de învãtãmânt”,...

Read more

Valorificarea educatiei muzicale in dezv…

VALORIFICAREA EDUCAŢIEI MUZICALE ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITǍŢII șI A CREATIVITǍŢII ELEVILOR, PRIN FOLOSIREA JOCULUI MUZICAL  ŞI A IMPROVIZAŢIILOR MUZICALE                                                             Prof. Oncescu Carmen Școala Gimnazială ”V.Alecsandri” București   Metodele de dezvoltare a creativității oferǎ elevilor posibilitatea...

Read more

stiluri de invatare_inteligente multiple…

STILURI DE INVÃŢARE ŞI INTELIGENŢE MULTIPLE ÎN PREDAREA LIMBII ENGLEZE   Prof. Simona Pisoi Colegiul National Carol I, Craiova     Reforma învãtãmântului românesc se realizeazã sub semnul unei noi conceptii cu privire la pregãtirea elevilor, impusã...

Read more

Masurarea competentelor de lectura ale e…

MĂSURAREA COMPETENŢELOR DE LECTURĂ ALE ELEVILOR DIN CLASA A IX-A LICEU - studiu de caz -   Prof. VIRA ADINA MONICA Colegiul Tehnic de Transporturi, jud. Braşov   Predarea limbii şi literaturii române la clasele cu...

Read more

Concept tipuri si niveluri ale inspectie…

CAPITOLUL I  Concept, tipuri si niveluri ale inspectiei unitatilor de invatamant preuniversitar      SECTIUNEA 1 Conceptul de institutii de educatie. Conceptul de sistem national de invatamant preuniversitar   Art. 1. -     Prezentul regulament reglementeaza...

Read more