STUDIU PRIVIND EVALUAREA PERCEPŢIEI ELEVILOR REFERITOR

LA RELAŢIA LOR CU PROFESORUL

Blejan Maria Liliana, Profesor Psiholog

Liceul de Arte Plastice “Hans Mattis Teutsch” Braşov

Studiul urmăreşte cinci dimensiuni psihopedagogice: limbajul folosit de către profesor; atitudinea profesorului în relaţia cu elevul; metodele de lucru ale profesorului; tipuri de evaluare şi ţinuta morală a profesorului. Pornind de la ideea că relaţia profesor – elev reprezintă modalitatea principală de mediere didactică, de ipostaziere a acesteia într-o variantă umană, subiectivă şi că această relaţie trebuie să fie una pozitivă, studiul a urmărit evidenţierea importanţei relaţiei elev-profesor.

Cuvinte cheie: studiu, relaţie, elev, profesor

Argument:

 Fiind un act ce ţine de sfera relaţiilor interpersonale, actul educativ , eficienţa sa , se decide pe terenul raporturilor concrete zilnice, dintre profesor şi elev. În problema relaţiei profesor-elev, pe lângă o bogată experienţă pozitivă ce s-a acumulat în decursul anilor, se constată că uneori predomină arbitrariul, practici învechite şi prejudecăţi pe care o atitudine conservatoare le menţine. Pentru perfecţionarea relaţiei profesor-elev este necesar să se ia în consideraţie, pe de o parte, obiectivele educaţiei, iar pe de altă parte psihologia tineretului contemporan, actul educativ fiind un proces de continuă invenţie socială. Dincolo de conţinuturile concrete care se transmit, în activitatea didactică va fi important foarte mult, tipul de interacţiune care se va statornici între clasa de elevi şi profesor, precum şi atitudinea acestuia în a se relaţiona ca grup şi la fiecare elev în parte. Relaţia cu elevii nu trebuie să se reducă doar la aspect formal, administrativ, fiind reglementată de coduri deontologice sau normative instituţionale; aceasta se va adecva şi personaliza neîncetat, se va dimensiona şi relativiza la specificul grupului şcolar sau la menbrii acestuia. Rezultatul unui raport pozitiv profesor-elevi înseamnă, pe de o parte, oamenii formaţi pentru o integrare eficientă în circuitul vieţii social-productive, iar pe de alta, educatori care-şi onorează misiunea socială asumată, profesori stimaţi de foştii lor elevi, de colegi, de societate. În caz contrar când relaţia profesor-elevi este una negativă, ca urmare a unor insuficiente şi neîndepliniri ale muncii didactice sau a unei concepţii eronate sub aspect moral în legătură cu rolul educatorului în procesul de învăţământ, se ivesc din nou carenţe în viaţa şcolară a copiilor şi cu deosebire a unora dintre ei, deoarece nu toţi reacţionează la fel de sensibil la situaţiile stresante, comportamentul rezultat fiind determinat de ecuaţia psihologică personală şi de condiţiile particulare din viaţă în afara şcolii.

Scop: Cunoaşterea de către profesor a modului în care este perceput de către elev pentru a putea, acolo unde este cazul, să intervină corectând ceea ce se impune, pentru că relaţia dintre elev şi profesor să fie una eficienta.

Obiectiv: Stabilirea gradului de satisfacere a elevului în relaţia lui cu profesorii.

Stabilirea metodelor de îmbunătăţire a relaţiei celor doi actori ai actului educativ.

Grup ţintă: Elevii din ciclul inferior şi superior al liceului . A fost ales un eşantion de 85 de elevi care au completat chestionarul .Numărul de profesori este 21.

Metode şi tehnici: chestionarul. Dimensiunile psihopedagogice avute în vedere la realizarea chestionarului sunt: Limbajul folosit de către profesor; Atitudinea profesorului în relaţia cu elevul; Metodele de lucru ale profesorului; Tipuri de evaluare; Ţinuta morală a profesorului.

Perioada desfăşurării studiului : anul şcolar 2009-2010

 Concluziile studiului:

I. Gradul de satisfacere a elevului în ceea ce priveşte relaţia sa cu profesorul se prezintă astfel:

 Elevii îi percep pe profesori, ca pe nişte persoane responsabile care folosesc gesturi şi expresii total potrivite /potrivite -76,9%.

Limbajul interpersonal, cu alte cuvinte, modul în care profesorii se adresează elevilor: cuvinte, ton este apreciat  de către elevi ca fiind total potrivit/potrivit-73,7%

78,5% din elevii chestionaţi considera că sunt respectaţi de către profesori în totalitate /aproape în totalitate.

În relaţia individuală cu profesorii, elevii nu simt tensiune deloc/în mică măsură – 77,5%.

Nu exista deloc/în mică măsură tensiuni între profesori şi clasă, sunt de părere 100% elevi.

Cei chestionaţi au fost de acord, că exemplele folosite de profesori au legătură cu materialul predat, în proporţie de 87%.

Profesorii explică termenii noi în proporţie de 72,7%.

79,2% elevi consideră că profesorii nu sunt agresivi verbal la ore şi 91,7% dintre elevi cred că profesorii nu sunt agresivi fizic la ore.

 Profesorii respectă ora de intrare la clasă (71,6%) şi de asemenea  profesorii ies la timp de la oră, sunt de părere elevii, în proporţie de 72,4%.

Elevii nu se simt discriminaţi deloc 88,3%.

Elevii sunt evaluaţi în mare parte prin lucrare scrisă (42,33%), lucrare practică (36,9%), proiecte (32,6), pentru activitatea din clasă (29,4%)

Se întâmplă ca elevii să ia note mai mici/mai mari decât modul în care apreciază ei că au răspuns, în proporţie de 58,1%.

Profesorii explică elevului pentru ce a luat nota respectivă 54,5%.

Metodele de predare folosite, de majoritatea profesorilor sunt: conversaţie 55,9%, dictare 31,5%, discuţii urmate de notiţe 25,7%, notarea ideile pe tabla 23,7%, lucrul individual, în clasă (conspect, exerciţii, eseuri) 19,4%, utilizarea manualul 15,2%.

Se primesc teme pentru acasă , sunt de părere 34,8% dintre elevi şi înţeleg lecţiile din clasa – 75,5%.

85,3 % dintre elevii chestionaţi cred că nu au nevoie de meditaţii.

Procentele stabilite pentru cât la sută vorbesc profesorii şi cât la sută vorbesc elevii sunt următoarele:profesorii 60,72% şi elevii 39,28%.

Media procentuala, individuală, în ceea ce priveşte – cât la sută vorbeşte fiecare elev, este apreciată la 15,43%.

 II. Propunerile elevilor pentru îmbunătăţirea  orelor de curs precum şi a relaţiei cu profesorii sunt diverse, precum:

-          Să fie ascultaţi.

-          Profesorul să aibă răbdare, înţelegere toleranţă şi încredere în elev.

-          Elevul să se simtă respectat.

-          Profesorul să explice informaţiile elevului, cu mult calm, fără să se enerveze atunci când este întrerupt sau întrebat de mai multe ori despre acelaşi aspect.

-          Să socializeze mai mult prin ieşiri în grup (excursii, proiecte, etc.)

-          Să existe mai multă comunicare între elev şi profesor.

-          Tonul profesorului să nu fie unul ridicat.

-          Mai multă claritate şi accesibilitate în informaţiile transmise elevului.

-          Realizare de proiecte, în care profesorul să se implice activ.

-          Metode de predare moderne, creative care să suscite mintea şi interesul elevului.

-          Elevi mai disciplinaţi, dornici să înveţe.

-          Coerenţă şi consecvenţă din partea profesorilor.

Bibliografie

Dimitriu Tiron Elena, Consiliere educaţională, Institutul European,  Iaşi, 2005