Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Studiu privind gestionarea situatiilor conflictuale
Scris de mihaiela lazar   
Joi, 08 Mai 2014 16:01

STUDIU PRIVIND GESTIONAREA SITUAȚIILOR CONFLICTUALE

 

                                                              Rotariu Corina – Daniela

Liceul Tehnologic „Alexandru Vlahuță” Șendriceni

 

Rezumat

Studiul de faţă se doreşte a fi o sumară radiografie a elementelor cu implicaţii în organizarea activităţii de diriginte  în cadrul Liceului Tehnologic „Alexandru Vlahuță” Șendriceni, un „exerciţiu” de natură didactică care să ne permită dezvoltarea unor reale abilităţi şi cunoştinţe de diagnosticare şi evaluare pertinentă a ceea ce înseamnă situația tensionată sau conflictul în cadrul clasei de elevi.

 

Cuvinte cheie: clasa de elevi, gestionare, conflict, interacțiune, priorități

 

Unul din grupurile cele mai semnificative din viaţa copilului este clasa de elevi, ea îndeplinind cel mai bine câteva dintre motivele fundamentale ale conduitei umane: nevoia de afiliere, de altul, nevoia de participare, nevoia de protecţie, de securitate.

Grupul – clasă se perpetuează de - a lungul câtorva ani de zile şi are o imensă influenţă asupra membrilor săi.

Clasa de elevi este un grup formal, fiind constituit pe baza unor reglementări şcolare, în funcţie de anumite reguli şi prin distribuirea unor roluri diferite pentru educatori şi educaţi. Ea se caracterizează prin interacţiunea directă, nemijlocită a membrilor săi, interacţiunea luând forma comunicării, a relaţiilor ierarhice şi a relaţiilor preferenţiale. Interacţiunea are ca rezultat modificarea comportamentelor şi se realizează la niveluri diferite: profesor - elev, elev - elev, elev - grup, grup – grup.

Cercetarea este definităca o căutare printr-un proces metodic destinată îmbunătăţirii atât  a cunoştinţelor proprii cât şi ale altor persoane prin descoperirea unor fapte şi viziuni non-triviale. Condiţia necesară pentru a atinge succesul în cercetare este adaugarea de noi cunoştinţe în domeniul cercetat.

Munca de cercetare presupune conştientizarea a patru elemente ale cercetări[1]: campul de cercetare; scopul cercetarii; modalitatea de abordare a cercetarii; natura cercetarii.

Procesul de cercetare este descris sugestiv de autorii K. Howard şi J. A. Sharp într-un model în şapte etape: identificarea ariei de studiu; selectarea temei de cercetare; alegerea modal ităţii de cercetare; formularea planului; colectarea datelor şi informaţiilor; analiza şi interpretarea datelor; expunerea rezultatelor.

Ipotezele statistice ale cercetării (H0 ipoteza nulă şi H1 ipoteza specifică):

Ø     H0: cel mult 50% din elevi considera că sunt situații conflictuale în clasa lor;

Ø     H1: mai mult de 50% din elevii chestionaţi considera că sunt situații conflictuale în clasa lor;

Ø     H0: cel mult 50% din elevi conideră că trebuie să - și ajusteze priorități astfel încât să-i împace și pe ceilalți;

Ø     H1: mai puţin de 50% din elevii chestionaţi consideră că trebuie să - și ajusteze priorități astfel încât să-i împace și pe ceilalți.

Studiul de faţă se doreşte a fi o sumară radiografie a elementelor cu implicaţii în organizarea activităţii de diriginte  în cadrul Liceului Tehnologic „Alexandru Vlahuță” Șendriceni, un „exerciţiu” de natură didactică care să ne permită dezvoltarea unor reale abilităţi şi cunoştinţe de diagnosticare şi evaluare pertinentă a ceea ce înseamnă situația tensionată sau conflictul în cadrul clasei de elevi.

 Datorită faptului că, în literatura de specialitate românească nu am găsit un test validat care să măsoare direct starile tensionate sau conflictele în cadrul clasei ca grup, din analiza altor teste de performanţe (nevalidate) şi cunoscând bine mediul educaţional am întocmit un chestionar cu 10 întrebări.

Chestionarul cuprinde două tipuri de întrebări:

*     întrebări închise

*    cu răspuns dual DA/NU (întrebarea 2, intrebarea 10)

*    cu răspuns multiplu (întrebările 4,5,6,7,8,9);

*     întrebări text (întrebarea 1 și întrebarea 3).

Eşantionul la care s - a aplicat acest chestionar a fost de 20 elevi şi anume 12 fete şi 8 baieţi (clasa a XII – a J).

Chestionarul a fost aplicat la Liceul Tehnologic “Alexandru Vlahuță” Șendriceni  în perioada 14 – 16 noiembrie 2013 în mod direct la clasa a XII – a J, Profil: Servicii, Specializare: Tehnician în gastronomie, prof. diriginte Rotariu Corina - Daniela. Desfăşurându-mi activitatea la această instituţie am avut posibilitatea să distribui personal aceste chestionare.

Prelucrarea informaţiilor a cuprins codificarea răspunsurilor obţinute la întrebările închise și deschise şi crearea bazei de date pentru prelucrarea statistică a acestora (înregistrarea tuturor variantelor de raspuns conform scalelor, obtinând astfel frecvenţele absolute). Din frecvenţele absolute am calculat frecvenţele teoretice. În final am efectuat o analiza de conţinut considerând că este necesară o clarificare a întrebărilor şi răspunsurilor. Conform definiţiei lui Berelson B., analiza de conţinut „este o tehnică de cercetare pentru descrierea obiectivă, sistematică şi cantitativă a conţinutului manifest al comunicaţiilor, având drept scop interpretarea lor”.

Chestionarul cuprinde 10 întrebări, nefiind un chestionar valoric datele au fost prelucrate pe fiecare întrebare în parte astfel:

La prima întrebare care se refera la o definiție a conflictului la nivel de clasă, după cum reese din fig. 1 din cei 20 elevi chestionaţi 8 elevi au răspuns neînțelegere ceea ce reprezintă 40% din total, 8 elevi au răspuns certuri ceea ce reprezintă 40 % din total, 2 elevi au răspuns contraziceri ceea ce reprezintă 10 % din total şi un număr de 2 elevi au nu au răspuns ceea ce reprezintă 10% din total.  

 

 Colectivul de elevi – clasa a XI – a J - consideră în proporție de  55 % (11 elevi) că nu există conflicte în clasa lor însă un procent de 45 % (9 elevi) au răspuns afirmativ considerând că există conflicte.  După cum vedem din fig.2 mai mulţi elevi au răspuns negativ decât afirmativ dar totuşi se observă o diferenţă destul de mică între cele două afirmaţii.

 

 La cea de a treia întrebare au răspuns doar acei elevi care au răspuns afirmativ (DA) la cea de a doua întrebare adică 9 elevi. Cei nouă elevi au descris ca și conflic la nivel de clasă certuri și contraziceri – 77,8 % (7 elevi), amenințări și împingeri – 11,1 % (1 elev) și nu au răspuns - 11,1 % (1 elev).

 Întrebați dacă într-un conflict insistă să - și prezinte punctul de vedere și dacă îi invită pe ceilalți să facă la fel (întrebarea 4), 50 % au răspuns adevărat, 25 % au răspuns tinde să fie adevărat, 10 %  - categoric adevărat,10 % - categoric fals și 5 % fals.

 Întrebarea 5 – Când există puncte de vedre contradictorii, de obicei propuneți o cale de mijloc? – majoritatea colectivului clasei adică 65 % (13 elevi) au răspuns adevărat; tinde să fie adevărat au răspuns 25 % (5 elevi); tinde să fie fals au răspuns 5 % (1 elev) și fals a răspuns 1 elev adică un procent de 5 %.

 La a șasea întrebare referitoare la importanța câștigării unei dispute sau importanța înțelegerii cu colegii cu procente identice adică câte 45 % (câte 9 elevi) au răspuns categoric adevărat respevtic adevărat, 5 % (1 elev) – tinde către adevărat și 5 % (1 elev) – tinde către fals.

 

 

Întrebarea 7 – Deseori vă păstrați părerile pentru voi, deoarece pentru majoritatea lucrurilor nu merit să te cerți. Vorbind în procente un procent de 30% (adică 6 elevi) au răspuns afirmativ, un procent de 30 % (adică 6 elevi) au răspuns fals, categoric adevărat au răspuns 25 % (adică 5 elevi), iar tinde către adevarat 5 %  (adică 1 elev) și tinde către fals 10 % (adică 2 elevi). 

 După ce ați luat o decizie, o apărați cu fermitate? – întrebarea 8, a fost evidențiată de cei intervievați astfel: adevărat 55 % (11 elevi), tinde să fie adevărat 20 % (4 elevi), categoric adevărat 15 % (3 elevi), tinde să fie fals 5 % (1 elev) și fals 5% (1 elev).

 

 Întrebarea 9 – Când are loc un conflict, tindeți să vă retrageți din situați conflictuală și să faceți alceva? Vorbind în procente un procent de 40% (adică 8 elevi) au răspuns afirmativ, un procent de 10 % (adică 2 elevi) au răspuns fals, categoric adevărat au răspuns 15 % (adică 3 elevi), tinde către adevarat 15 %  (adică 3 elev), tinde către fals 5 % și categoric fals 15 % . 

 Ultima întrebare a chestionarului – 10. Încercați să vă ajustați prioritățile astfel înctât să împăcați și nevoile celorlalți?

După cum vedem din fig.10 mai mulţi elevi au răspuns afirmativ decât negativ. Vorbind în procente un procent de 85% (adică 17 elevi) au răspuns afirmativ şi un procent de 15% (adică 3 elevi) au răspuns negativ; diferenţa fiind de 70%.

 

          Pe parcursul aplicării chestionarului m-am confruntat cu unele probleme acestea au fost determinate de lipsa disponibilităţii tuturor respondenţelor de a oferi elemente (parte răspunsurilor libere) care să poarte amprenta propriilor analize cu privire la situaţia analizată, preferându-se „bifarea” unor variante de răspuns prestabilite. Pe alocuri au fost elemente ce transmiteau imagini şi situaţii contradictorii, dar au fost clarificate în cadrul unor discuţii „informale”.

În urma valorilor obţinute dupa aplicarea chestionarului,  privind situațiile conflictuale din cadrul clasei, consider că, ipotezele nule (H0: cel mult 50% din elevi considera că sunt situații conflictuale în clasa lor;  cel mult 50% din elevi conideră că trebuie să - și ajusteze priorități astfel încât să-i împace și pe ceilalți) sunt infirmate şi atunci acceptăm ipotezele specifice (H1: mai mult de 50% din elevii chestionaţi considera că sunt situații conflictuale în clasa lor;  mai puţin de 50% din elevii chestionaţi consideră că trebuie să - și ajusteze priorități astfel încât să-i împace și pe ceilalți).

Concluziile obţinute din chestionarul aplicat elevilor sunt următoarele:

*     conflictului la nivel de clasă este privit de elevi ca neînțelegere, certuri, contraziceri, amenințări și împingeri;

*     la nivel de clasă nu există conflicte ci uneori divergențe de opinii și în caz de contraziceri se propune o cale de mijloc  își ajustează prioritățile în funcție și de ceilalți;

*     le place să-și exprime punctul de vedere dar în acela-și timp îi incită și pe ceilalți să facă la fel;

*     elevii consideră că este mai important să se înțeleagă cu ceilalți decât să câștige o dispută totuși uneori dacă iau o decizie ei o apără cu fermitate;

*     uneori este mai bine să-și păstreze părerea pentru ei tocmai pentru a evita contrazicerile, nu se merită să te cerți pentru orice, ei preferă să se retragă și să facă alceva.

Fiecărei vârste îi e specifică o anumită grilă de receptare şi evaluare a ceea ce familia, şcoala şi mediul social îi oferă. Strategia psihopedagogică cea mai eficientă nu este aceea de a-i indica “drumul bun”, ci de a-l asista la descoperirea pe care adolescentul singur trebuie să o facă.

Îmi exprim, în concluzie, părerea că învăţământul modern românesc trebuie să aibă ca scop nu doar absolvenţi bine informaţi, ci formarea de personae cu resurse adaptative la solicitările sociale şi psihologice ale vieţii. În fapt, scopul ultim al educaţiei este pregătirea pentru viaţă a elevului. Conceperea şcolii ca o instituţie socială cu funcţii multiple, aptă să răspundă nevoilor psihologice şi sociale ale elevului, să asigure cadrul optim pentru buna sa dezvoltare, este vitală.

Sistemul de învăţământ românesc nu este încă în totalitate pregătit să răspundă noilor exigenţe impuse de tipul de societate democratică spre care România tinde, şi nici schimbărilor de esenţă pe care le aduce noul secol pe întregul mapamond.  

 

 

BIBLIOGRAFIE:

1.      Anghel L., Florescu C., Zaharia R., Marketing. Probleme, cazuri, teste, Editura Expert,  Bucuresti,1993, pag.89                                                                          

2.      Balaure V., Tehnici promotionale, probleme,analize, studii de caz, Editura Uranus, Bucuresti, 1999, pag.120   

3.      Dobre C., Negrut C., Marketing . Politici. Strategi. Tactici, Editura Integraf, Resita 1997, pag. 52                                                        

4.      Kotler Ph., Managementul marketingului, Editura Teora, 1997, pag. 256

5.      Howard K., J. A. Sharp, The Management of a Student Research Project, Ed. Gower, 1983, pag. 6



[1] K. Howard, J. A. Sharp - The Management of a Student Research Project, Ed. Gower, 1983, pag. 6


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Structura anului scolar 2011 2012

Structura anului scolar 2011- 2012 Ordinul nr. 4292/2011 privind structura anului scolar 2011-2012 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 416 din 14 iunie 2011MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI In...

Read more

Parodontoza tratata eficient cu ajutorul…

Parodontoza tratata eficient cu ajutorul tehnologiei

Parodontoza, tratata eficient cu ajutorul tehnologiei Desi traim intr-o societate in care aproape orice afectiune este tratata cu mai mult sau mai putin succes. Nu stim ce se intampla atunci cand...

Read more

Organizarea interna a disciplinei pe niv…

Organizarea internă a disciplinei pe niveluri de învăţământ           1. Competenţe generale ale geografiei ca domeniu educaţional   Competenţele generale ale geografiei ca domeniu educaţional, redate mai jos, acoperă cele opt domenii de...

Read more

Raport scris individual al inspectiei sc…

ANEXA Nr. 2   la regulament   RAPORT SCRIS INDIVIDUAL AL INSPECTIEI SCOLARE GENERALE   - model -   Raport scris individual pe arie tematica/domeniu Aria tematica/Domeniul: ................................................................................................................................................             Inspector: ................. Calificativ .....................             Pe baza criteriilor si...

Read more

Modalitati de gestionare a situatiilor d…

MODALITĂŢI DE GESTIONARE A SITUAŢIILOR DE AGRESIVITATE LA VÂRSTA ŞCOLARĂ MICĂ   Prof. înv. primar DINESCU LAURA MAGDALENA Şcoala cu clasele I-VIII, Nr. 31, Constanţa, jud. Constanţa   Cuvinte – cheie: stadii de dezvoltare- perioada şcolară...

Read more

Activitatea asociatiei sportive scolare

METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR      CAPITOLUL X    ACTIVITATEA ASOCIAŢIEI SPORTIVE ŞCOLARE  Art.47. Asociaţia sportivă reprezintă principala formă extraşcolară de organizare a activităţilor competiţionale şi necompetiţionale ale...

Read more

Dezvoltarea capacitatilor perceptive de …

DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR PERCEPTIVE, DE OBSERVARE ŞI DE REPREZENTARE A PREŞCOLARILOR   Educator Stan Luminiţa-Simona Gradiniţa cu program normal Bălăbăneşti, Galaţi   Preşcolarii au o deschidere perceptivă specială asupra spectacolului lumii ceea ce stimulează în grad...

Read more