STUDIU PRIVIND IMPORTANŢA APLICĂRII METODELOR ACTIVE ÎN ORELE DE ISTORIE, LA CLASA A IV-A

Liliana Damian, institutor

Şcoala cu clasele I-VIII Vădeni, jud. Brăila

La începutul clasei a IV-a s-a realizat o evaluare predictivă pentru a testa cunoştinţele elevilor dobândite în anii anteriori, în cadrul textelor narative cu conţinut istoric şi nu numai, cu privire la fapte, eroi, evenimente din istoria neamului, elevii obţinând următoarele rezultate:

Reprezentarea areolară a rezultatelor obţinute în urma testării iniţiale

După cum se poate observa din analiza prezentată anterior 2 dintre elevi au obţinut calificativul insuficient, iar 4 calificativul suficient. Pentru ameliorarea şi înlăturarea acestor situaţii mi-am propus experimentarea la clasă a metodelor activ-participative(jocul didactic, dramatizări, cvintetul, ciorchinele, proiectul, etc.) pentru a-i atrage şi pe aceşti elevi în învăţarea istoriei.

Evaluarea în cadrul acestei discipline am realizat-o prin proiect, astfel, fiecare unitate de învăţare parcursă s-a finalizat cu realizarea de către elevi a unor proiecte, după planuri stabilite. Prezint în continuare planurile a două proiecte pe unităţi de învăţare:

Unitatea: „Călători şi călătorii”

Titlul proiectului: „Un vestit călător român/străin”

Plan de lucru: 1.Originea acestuia;

2.Călătorii importante la care a participat;

3.Scopul călătoriilor;

4.Descrierea acestor călătorii;

5.Contribuţia lor la progresul omenirii;

6.Impresiile voastre despre acest călător;

7.Alte aspecte.

Unitatea: „Castele, oraşe, cetăţi”

Titlul proiectului: „Castelul Bran”

Plan de lucru: 1.Locul unde este situat;

2.Istoricul castelului;

3.Înfăţişarea în trecut;

4.Legende legate de acest castel;

5.Personalităţile care au trăit acolo;

6.Înfăţişarea în prezent;

7.Importanţa;

8.Acţiuni prin care se protejează aceste locuri;

9. Alte aspecte.

Aplicând această metodă de învăţământ am putut constata că elevii s-au antrenat mai bine în realizarea sarcinilor, acest lucru conducând la atingerea obiectivelor stabilite şi la obţinerea unor rezultate bune, fiind eliminat calificativul „Insuficient”.

Fişele de lucru care au însoţit desfăşurarea fiecărei lecţii prin metode activ-participative mi-au dovedit încă o dată importanţa utilizării lor.De exemplu, am procedat astfel: am prezentat un citat însoţit de imagine. Elevii au avut ca sarcină să recunoască personalitatea istorică, să precizeze ţara în care a domnit, perioada, trei trăsături care se desprind din citat, să realizeze o caracterizare diamant, un cvintet,etc.

Această perioadă de cercetare s-a finalizat cu o evaluare sumativă, în urma căreia elevii au obţinut următoarele rezultate:

Tabel reprezentând rezultatele evaluării finale

Reprezentarea areolară a rezultatelor

Din interpretarea rezultatelor se observă înregistrarea unui progres în performanţele de învăţare ale elevilor. Se poate aprecia că metodele activ-participative folosite şi-au dovedit eficienţa şi în formarea caracterului şcolarului, nu doar în dobândirea cunoştinţelor, aceasta deoarece aceste metode au presupus respectarea unor reguli, cooperarea între copii, contribuind la formarea conduitei.

Bibliografie:

Buduroi, A., Pârâială,D., „Istorie-Auxiliar al manualelor alternative, clasa a IV-a”, editura Euristica, Iaşi

Dragu, A., „Psihologia educaţiei”, Editura „Ovidius University Press” Constanţa, 2001

Ion, Al., D., „Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă”, Editura de Vest, Timişoara, 2000

Scheau, I.,(coord.), „Gândire critică.Metode active de predare-învăţare”, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2004