Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Studiul somnului si importanta in sanatate
Scris de admin   
Vineri, 19 Ianuarie 2018 09:16

STUDIUL SOMNULUI ȘI IMPORTANȚA ÎN SĂNĂTATE

prof. Arjoca Mihaela

Colegiul Tehnic ‘’Ion Mincu’’, Timișoara

Rezumat: Somnul este indispensabil vieții și sănătății oamenilor.Este o enigmă încă, procesele reparatorii care au loc în timpul somnului.

Cuvinte cheie: somn, etape ale somnului, vise, hormoni, melatonină, îmbatranire, timp, durata vieții.

Somnul este o stare fiziologică reversibilă. Dormim aproximativ o treime din viată,evident mai mult în copilarie si adolescentă,adică la tinerețe și mult mai puțin la vârsta senectuții. Somnul reface toate funcțiile organismului. Se știe că avem nevoie de aproximativ 7-8 ore de somn pe zi pentru a fi echilibrați și sănatoși.Mai mult somn sau mai puțin este adesea asociat cu diferite boli,cum ar fi,obezitatea ,diabetul zaharat, boli cardiace și nervoase.

Fiziologia somnului

Prin somn se pierde starea de veghe,căci starea de somn este mai profundă.Cele două stări alternează iar coordonarea lor este asigurată de procese cerebrale complexe.În starea de somn ,starea de conștiența este înlocuită cu o stare de inconștiență.Procesul este reversibil,deci prin stimulare senzorială revenim la starea de veghe și de conștiință.

Ritmul circadian ,un ritm biologic de altfel foarte cunoscut,se referă la ritmurile fiziologice zilnice ale organismului și la comportamentul legat de prezența luminii și a întunericului pe durata unei zile,adica a 24 de ore.Parametrii fiziologici sunt legați de ritmul inimii,frecvența respirației,secreția de hormoni,temperatura corpului,ritmul somn –veghe.

Somnul este de două tipuri,fiecare tip cu caracteristicile sale:

1 .Rem rapid

2. nom Rem ,cu patru stadii de profunzime: 1,2,3,4 și mișcari ale ochilor.

Când adormim intrăm în stare pe somn non Rem,în diferite stadii,apoi în stare de somn rem,caracterizat prin mișcari rapide și simultane,ale ambilor ochi,de unde și denumirea. Studiile de cercetare arată că cele două tipuri alternează între ele,se derulează sub formă de cicluri.Durata unui ciclu este de 70-100 de minute,iar ciclurile urmatoare sunt mai lungi de 90-120 de minute.De asemenea nu se respectă trecerea prin toate stadiile de somn non rem. În ultima perioadă, somnul de dimineață mărește durata somnului rem. NU se știe cu exactitate de ce alternează aceste faze ale somnului.Ceea ce se știe este faptul că somnul non rem are durată mai mare,circa 80%,în comparație cu somnul rem de doar 20%,din timpul total de somn.

Somnul de tip non rem

Fiecare ciclu de somn începe cu stadiul 1 al somnului non rem,cu excepția persoanelor cu tulburări de somn.Acest stadiu durează câteva minute,constituie maxim 5% din sommul total ,iar trezirea se face ușor la stimuli auditivi si tactili.

Stadiul 2 non rem durează aproximativ 10- 20 de minute și reprezintă aproximativ 50% din timpul total de somn.Trezirea se face la stimuli mult mai puternici.

Stadiul 3 si 4 se întalnesc la inceputul fazei de somn non rem; stadiul 3 durează o perioadă scurtă de câteva minute și reprezintă în medie cam 5 % din somnul total.Stadiul 4 durează între 20-40 minute în primul ciclu de somn si reprezintă cam 15% din somnul total.

Somnul de tip rem

Este un somn de tip profund,tonusul muscular dispare la fel si reflexele,sunt inregistrate mișcari rapide ale ochilor.Durata somnului rem este ce câteva minute în primul ciclu.În această perioadă nu se produc visele.

În timpul somnului au loc schimbări fiziologice ale organismului uman:

Scade tensiunea arterială ; Scade frecvența pulsului; Se reduce activitatea creierului; Scade frecvența respirației; Încetinește metabolismul; Se reduce funcția renală și se produce mai putină urină.

Se stimulează funcția endocrină,anumiți hormone cum sunt hormonii de creștere,hormonii tiroidieni ca si melatonina fiind secretați în timpul somnului.

Melatonina este hormonul secretat de glanda pineală cu rol în reglarea ritmului circadian.Melatonina este secretată pe timp de noapte și induce somnul.

Ritmul circadian adică activitatea biologică și comportamentul pe o perioadă de 24 de ore este legată de ciclu lumină –întuneric.Orologiu biologic care dictează ritmul circadian se află într-o zonă a creierului numită hipotalamus.

În timpul vieții omului somnul,durata și tipul de somn se schimbă,precum si eficiența somnului.

Nou-nascutii dorm în medie 18 ore pe zi.Apoi pe masură ce trec lunile ,ei iși formează deprinderi de a manca și dormi doar 15-16 ore pe zi.

Copii mici dorm circa 12 ore pe zi.

Adolescenții dorm circa 9-10 ore pe zi.

Adultii,vârstnicii de peste 65 de ani au timp de trezire mai devreme cu circa o oră și jumătate,iar timpul de culcare mai devreme cu cel puțin tot o oră.Cauza acestor modificari este încă necunoscută. Vârstnicii au un somn deficitar și de o calitate mai redusă deși nevoia de somn este aceeasi ca și la adulții tineri.

Oamenii petrec o treime din viaţă dormind şi, de multe ori fără a-şi da seama, visând. Imaginile nocturne care acompaniază această perioadă de odihnă au fascinat omenirea, de-a lungul mileniilor fiindu-le atribuite chiar conotaţii religioase. În Biblia creştină, visele erau o metodă prin care Dumnezeu intra în legătură cu supuşii săi, iar cartea de căpătâi a musulmanilor, Coranul, i-a fost transmisă profetului Mahomed prin vis de către îngerul Gabriel. În Grecia antică, persoanele bolnave dormeau în templele închinate lui Asclepios, zeul medicinei, sperând să aibă parte de vise care să le vindece problemele.

Visele au stat la baza a numeroase cărţi, filme şi alte lucrări artistice. Ştiinţa a fost la rândul său îmbogăţită în urma unor idei cu origini onirice, un vis fiind inspiraţia ce a dus la aparţia celebrului tabel al lui Mendeleev şi la descoperirea structurii moleculei de benzen de către chimistul german Friedrich Kekule. Celebrul proiectant sovietic Oleg Antonov spunea că un vis l-a inspirat să conceapă o aeronavă. Mai mult, doi celebri oameni de ştiinţă, Niels Bohr şi Otto Loewi, au obţinut Premiul Nobel datorită unei idei apărute în vis.

Vasta majoritate a viselor au loc în timpul somnului REM, atunci când ochii se mişcă cu viteză.

Urmărind activitatea cerebrală pe electroencefalograme, oamenii de ştiinţă au observat că în timpul somnului REM creierul prezintă o activitate similară cu cea din starea de trezie, însă muşchii sunt inactivi, împiedicând astfel punerea în practică a viselor.

Din punct de vedere al evoluţiei, somnul REM este o apariţie recentă, oamenii de ştiinţă detectându-l şi în rândul altor mamifere cu sânge cald şi chiar la păsări. Pe lângă ajutorul inestimabil pe care visele ni-l aduc în procesul de învăţare, ele oferă un alt avantaj important: ne ajută să trecem peste momentele dureroase din trecut. Experimentele efectuate în laborator au arătat că peste 95% dintre persoanele trezite atunci când se aflau în faza de somn REM puteau povesti visul pe care îl trăiau. Deoarece sistemele chimice responsabile cu memoria recentă sunt dezactivate în timpul somnului REM, este puţin probabil să ţinem minte visele dacă nu intervenim (prin trezire) pentru a reactiva aceste substanţe în creier. Indiferent că ţinem minte sau nu visele de peste noapte, studiile efectuate în ultimii ani arată importanţa imaginilor pe care le percepem în timpul nopţii. Chiar dacă percepţiile onirice nu sunt nici mesaje divine, aşa cum credeau populaţiile antice, şi nici o poartă spre subconştient, cum susţinea Freud, visele constituie un aspect esenţial pentru buna funcţionare a creierului. Fie că avem parte de vise plăcute sau de coşmaruri terifiante, trebuie să apreciem aventurile nocturne prin care ne poartă creierul nostru şi să fim conştienţi de faptul că ne datorăm existenţa acestui veritabil antrenament pentru viaţă.

Bibliografie

[1].Maia Dushkina-‘’Psihologia influentei’’,Editura Euro Press Group,2010

[2].Rudolf Steiner-‘’Somnul si visele”,Editura Univers Enciclopedic,2015

[3].Mircea Steriade-‘’Despre somn si vise’’,Editura Centrală Bucuresti,1981


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Noptile lui Alexandru Macedonski in spir…

 NOPȚILE LUI ALEXANDRU MACEDONSKI ÎN SPIRIT EUROPEAN   Drd. Miron Costina Violeta Prof. la Școala cu cls. I-VIII Tălpaș, Dolj   Nopțile lui Macedonski sunt deschise mereu interpretării, poetica sa beneficiază de o interpretare vastă...

Read more

Metodologia de organizare a evaluarii el…

Metodologia de organizare a evaluarii elevilor - clasa a II-a   Vezi metodologia de organizare a evaluarii competentelor fundamentale la finalul clasei a II-a, publicata in Monitorul Oficial 44 din 21 ianuarie...

Read more

Continuitatea activitatii instructiv edu…

CONTINUITATEA ACTIVITĂŢII INSTRUCTIV-EDUCATIVE LA CLASELE A IV-A ŞI A V-A   Prof. Stan Cristina Şcoala cu clasele I-VIII Bâsca Chiojdului   O problemă importantă în ceea ce priveşte continuitatea muncii instructiv-educative între clasa a IV-a şi...

Read more

Invatamantul profesional din Romania un …

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL DIN ROMÂNIA – UN NOU ÎNCEPUT   Şeptelean Florina Elvira, doctorand Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca   „Meseria este brăţară de aur”, spunea un vechi proverb românesc, iar în zilele noastre instruirea şi transmiterea...

Read more

Energia incotro

ENERGIA, ÎNCOTRO?   Gălăţan Daniela, Colegiul Tehnic Regele Ferdinand I Timişoara   Este de aşteptat ca savanţii, laboratoarele lumii să-şi concentreze capacitatea de creaţie în direcţia aprofundării cunoaşterii şi a punerii în valoare a acelor...

Read more

Domenii ale competentelor cheie

DOMENII ALE COMPETENŢELOR CHEIE   Profesor Maria Ionaş Şcoala Gimnazială Poplaca, Sibiu   „A instrui pe tineri cum se cuvine nu constă în a le vârî în cap o mulţime de cuvinte, fraze, expresii şi...

Read more

Evolutia geometriei diferentiale in Roma…

EVOLUȚIA GEOMETRIE DIFERENȚIALE ÎN ROMÂNIA Prof. Popa Crina Diana Școala Gimnazială Hășmaș, jud. Arad Geometria diferențială este o ramură a matematicii, care îmbină geometria...

Read more

Contributia mijloacelor de invatamant la…

CONTRIBUŢIA MIJLOACELOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT LA FORMAREA REPREZENTĂRILOR ŞI A NOŢIUNILOR   Prof. Bobariu Liliana Școala Gimnazială Vidra   Modernizarea învăţământului, în conformitate cu cerinţele reformei, presupune găsirea unor noi tehnologii didactice care să contribuie...

Read more