Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Tie cat iti pasa de scoala?
Joi, 08 Aprilie 2010 00:00

ŢIE CÂT ÎŢI PASĀ DE ŞCOALĀ?


Institutoare Teodora Pereni Nacov

Liceul Teoretic ”J. L. Calderon” Timişoara


Nouā, da, ne pasā de şcoalā.

Cât? Sā vedem: am fost copii, elevi cu drag de şcoalā, acum suntem dascāli. Lucrām cu elevii de astāzi, iar toate reglementārile forurilor superioare (Ministerul Educaţiei şi Învāţāmântului, inspectorate şcolare, comunitate localā) ne influenţeazā direct modul de lucru.

Curriculum naţional, planul de învāţāmânt, programele şi manualele şcolare sunt elementele - cheie ale activitāţii noastre.

Se subliniazā, de mulţi ani încoace, în cadrul formulelor de reformā adoptate de sistemul de învāţāmânt, rolul educaţiei în contextul procesului instructiv-educativ.

Legea Învāţāmântului (1995, art. 3) stipuleazā: ”idealul educaţional al şcolii româneşti constā în dezvoltarea liberā, integralā şi armonioasā a individualitāţii umane, în formarea personalitāţii autonome creative”.

Nucleul idealului este constituit din vocaţie şi creativitate, astfel ca fiecare individ sā se valorizeze la maximum. În context, este accentuat rolul culturii generale în educaţia contemporanā.


Existā o multitudine de forme prin care elementele de culturā generalā sunt receptate, sintetizate, memorate, utilizate, în cursul formārii educative, atât a celei şcolare, cât şi a celei alternative procesului de învāţāmânt formal.

Aceste forme la care ne referim sunt la rândul lor diverse şi de o mare complexitate.

Participarea elevilor la activitāţi aparţinând unor proiecte locale, judeţene, interjudeţene, naţionale şi internaţionale constituie o modalitate directā de educare şi integrare în sistemul educaţional de tip european. Activitāţile cu scop caritabil şi de voluntariat constituie valenţe ale acestor proiecte (primordial sau în subsidiar).

Proiectele amintite se pot realiza (cum am procedat şi noi) inclusiv prin colaborāri, parteneriate cu grupuri educaţionale (clase de elevi/ învāţāmânt primar / gimnazial / liceal; O.N.G.-uri, instituţii culturale, fundaţii, asociaţii, etc.).

Rolul acestor colaborāri este de a multiplica impactul educativ al acestor activitāţi. Formarea personalitãţii copilului este strâns legatã de deschiderea spre societatea civilă.

><Elevul are de câştigat în profunzimea demersului şcolar; va avea multiple repere suplimentare în înţelegerea şi însuşirea noţiunilor predate la ora de curs (↔)

In cadrul colaborãrilor iniţiate, cu elevii clasei a II-a, a III-a, a IV-a (Liceul Teoretic “Jean Louis Calderon”, institutor Teodora Pereni Nacov) şi cei ai clasei a VI-a, a VII-a, a VIII-a (Liceului de Arte Plastice Timişoara, prof. Claudia Giuca), în decursul ultimilor ani, am format ateliere de creaţie în care elevii au realizat, atât în cadrul orelor de specialitate, cât şi în cadrul unor activitāţi adiacente, exerciţii şi teme inspirate din tradiţia şi istoria patriei. (prin compunerea de suprafeţe plastice în tehnica colajului). Bogăţia formală (plasticā) rezultată din lucrārile lor a dovedit importanţa imaginilor acumulate prin documentare.

 


><O legāturā directā poate fi stabilitā între elementele de culturā generalā şi educaţia plasticā: fiecare profesor (indiferent de disciplina predatā) va constata cā în decursul procesului de învāţare, acele noţiuni pe care elevul le poate reprezenta grafic/ plastic cât mai bine, vor fi mai bine reţinute, înţelese de cātre elev.

Nu doar memoria vizualā îşi are rolul sāu în acest context, cât mai ales faptul cā vizualul este un limbaj, un mod de receptare, comunicare înţelegere al universului.

Pe de altā parte, este cunoscutā importanţa calitāţii materialelor didactice; cu cât imaginile conţinute sunt mai sugestive şi clare, cu atât demersul didactic e mai aproape de succes.

E mai puţin vehiculatā însā ideea, cunoscutā de altminteri, cā reprezentārile plastice şi creativitatea sunt stimulate de bogāţia bagajului cultural pe care individul îl deţine.

 

Existā, din pācate, prejudecata cā acel individ, care nu este capabil de performanţā intelectualā, va putea aborda domeniile creaţiei artistice: desen, picturā, muzicā, precum şi ideea cā aceste domenii ar fi de importanţā minorā.

Aceastā prejudecatā supravieţuieşte în acele zone care nu pot performa în adevārata cunoaştere a lumii, a societāţii.

Din fericire, democratizarea informaţiei, prin intermediul noilor tehnologii, a internetului, fārâmiţeazā în fiecare zi suporturile acestor prejudecāţi, astfel încât din ce în ce mai mulţi oameni, inclusiv din ţara noastrā, sā poatā recunoaşte şi sā se poatā bucura de puterea şi bogāţia pe care o conferā înţelegerea şi practicarea artelor.

><

Educaţia plasticā, în componentele sale teoretice, aparţine, la rândul ei, de cultura generalā, precum educaţia muzicalā, educaţia artisticā în general.

Este acea componentā care permite extinderea cunoaşterii în creaţie, îmbogāţind viaţa individului educat, conferindu-i valoare.

Am participat activ, cu mult interes, la întâlnirea cu pārinţii, organizatā de redacţia ziarului “Adevarul”, la Timişoara - Şcoala nr. 19 (Step-by-step), în 13 octombrie 2009.

Întrebārile puse în cadrul chestionarului puncteazā ultimele discuţii legate de învāţāmântul românesc. Considerām cā:

1. Ţi se pare util pentru copilul tāu sā înceapā şcoala la 5 ani?

Este utilā începerea şcolii pentru copilul de 5 ani, pentru dezvoltarea specificā vârstei, prin joc creativ şi socializare;

2. Crezi cā vei scāpa de meditaţii dacā elevii vor fi evaluaţi din 2 in 2 ani?

Ar trebui ca evaluārile sā nu aibā o legāturā directā cu meditaţiile.

3. Ţi se pare corectā admiterea în liceu dupā formula 50% mediile de la şcoalā şi 50 % rezultatele tezelor cu subiect unic?

Da, un sistem constant (pe perioadā mai lungā) este corect şi util; poate fi asumat şi respectat de toate pārţile implicate; se subînţelege faptul cā, dacā , pentru egalitate de şanse, cerinţele sunt egale, condiţiile şi dotārile oferite elevilor, şcolii, ar trebui sā fie egale.

4. Pentru bacalaureat, ce variantā ţi se pare mai bunā: în funcţie de liceul absolvit sau examen cu subiecte unice?

Nivel standard de cunoştinţe pentru examene de bacalaureat.

5. Eşti de acord cu testarea testarea competenţelor la limba strāinā şi la utilizarea calculatorului în clasa a XII-a?

Nu, decât în māsura în care li se elibereazā un certificat european pentru aceste competenţe şi cunoştinţe;

 

6. Elevii vor putea sā-şi aleagā 20 % din materiile de studiu. Ai de gând sā te implici în aceastā alegere?

Da, în conformitate cu oferta şcolii.

Ne pasā de şcoalā, de valoarea pe care o conferā individului educat.

Este motivul pentru care punem mult interes şi suflet în proiectele noastre.


 

Ultima actualizare în Vineri, 16 Aprilie 2010 19:26
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Reprezentarea Romaniei in cadrul proiect…

EDUCAŢIA GLOBALĂ  - REPERE METODOLOGICE -       REPREZENTAREA ROMÂNIEI  ÎN CADRUL PROIECTULUI ·        2001 – participarea la Seminarul internaţional de Educaţie globală – Strasburg, Franţa; ·        2001 – iniţierea vizitelor de studiu şi experienţă...

Read more

Horoscopul carierei si banilor pentru lu…

Horoscopul carierei si banilor pentru luna decembrie 2014    Afla horoscopul carierei si banilor pentru luna decembrie 2014 pentru toate zodiile. Un articol detaliat cu previziunile pentru toate zodiile pentru luna decembrie...

Read more

CLIL LESSON PLAN Proiect de activitate d…

CLIL LESSON PLAN   Date: 25th March 2011 Teacher: Ofelia Subject: Chemistry Topic: The Periodic Table Type of lesson: consolidation and revision Grade: 7th (age level: 12- 13) Aims:   Revising and consolidating the name and the symbol...

Read more

Cultura muzicala romaneasca la inceputul…

  CULTURA MUZICALĂ ROMÂNEASCĂ LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XX Prof. Achim Maria Liceul de Artă “Ioan Sima” Zalău, jud. Sălaj Alimentată în secolul XIX din muzica romantică și din...

Read more

Conturi consolidate

CONTURI CONSOLIDATE   Prof. Cîrcotă Roxana Grup Şcolar Industrial de Marină Galaţi   Rezumat Conturile consolidate reprezintă documentele ce vizează situaţia şi rezultatele unei societăţi mamă, ţinând cont de legăturile cu celelalte societăţi ale unui ansamblu...

Read more

Caracteristici intelectuale ale prescola…

CARACTERISTICILE INTELECTUALE ALE PREŞCOLARILOR   Educator Stan Luminiţa-Simona Grădiniţa cu program normal Bălăbăneşti, Galaţi   Intelectul, formaţiune psihică deosebit de complexă, cuprinde procese şi activităţi psihice variate şi dificile precum: gândire, memorie, limbaj, imaginaţie, atenţie...

Read more

Eminescu si Junimea

  EMINESCU ȘI JUNIMEA (studiu) Prof. Vartolomei Maria Școala Gimnazială "I. Gr. Teodorescu - Ruseni" - Neamț/ Colegiul Tehnologic ˮSpiru - Haretˮ Piatra - Neamț   Dacă în planul criticii Titu...

Read more

Calin file din poveste

CĂLIN (file din poveste)   Ileana Faur, proferor Limba şi Literatura română           Liceul Tehnologic Transporturi Auto, Timişoara   Poemul Călin( file din poveste) este unul dintre cele mai dragi copiilor.  Fiecare dintre noi ne...

Read more