Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Tipuri de mediu si reflectarea lor in ariile protejate din judetul Braila
Marţi, 08 Martie 2011 13:53

TIPURI DE MEDIU ŞI REFLECTAREA LOR ÎN ARIILE

PROTEJATE DIN JUDEŢUL BRĂILA

 

Profesor Miron Steluţa Otilia

Şcoala cu clasele I-VIII Movila Miresii, judeţul Brăila

 

 

Rezumat: Studiul prezintă caracteristicile mediului din judeţul Brăila şi modul în care aceste caracteristici se reflectă în puţinele rezervaţii naturale şi arii protejate din judeţ.

Cuvinte cheie: mediul câmpiilor, mediul luncilor, rezervaţie naturală

 

 

Un ţinut mic, doar 2% din suprafaţa ţării, judeţul Brăila, deţine două unităţi biogeografice distincte: stepa şi lunca şi două tipuri de mediu: mediul câmpiilor şi mediul luncilor.

Pădurea ocupă doar 22.000 ha (5% din suprafaţa judeţului), din care 5.368 ha în Insula Mică a Brăilei, 500 ha în luncile râurilor şi restul, trupuri izolate.

            Mediul câmpiilor ocupă cea mai mare parte a judeţului Brăila care se suprapune peste Câmpia Română şi anume Câmpia Bărăganului şi o porţiune din Câmpia Siretului Inferior.

            Mediul câmpiilor se caracterizează prin: altitudini scăzute; predominarea suprafeţelor orizontale; procese de eroziune cu intensitate slabă (tasare, sufoziune, deflaţie, acumulare); soluri fertile (clasa cernisoluri), local hidrisoluri, salsodisoluri, soluri nisipoase; potenţial termic ridicat (Tetraterma Mayr la Brăila TV-VIII=20,9ºC); vegetaţia naturală (stepa) a fost înlăturată în cea mai mare parte (90% din suprafaţa judeţului Brăila) şi înlocuită cu plante de cultură.

            Subtipurile de mediu de pe teritoriul judeţului Brăila sunt:

a)      Câmpii tabulare nefragmentate, acoperite de depozite loessoide, cu procese de tasare şi sufoziune intense şi procese de eroziune relativ slabe.

Subtipuri:

-         câmpii cu apa freatică la adâncime mică, local salsodisoluri, ocupate de terenuri agricole, local pajişti cu vegetaţie halofilă şi pâlcuri de pădure;

-         câmpii cu nisipuri în diferite stadii de fixare, cu plantaţii de salcâm, vii şi alte culturi (Bazinul Buzăului şi Călmăţuiului).

b)      Câmpii de terase, plane, aproape orizontale, cu mici trepte ce corespund frunţilor de terasă, local procese de tasare şi sufoziune.

Subtipuri:

-         câmpii cu soluri formate pe materiale loessoide, ocupate de terenuri agricole, cu pâlcuri de păduri de stejar şi salcâm, pajişti stepice şi stepizate (marginea estică a Bărăganului).

c)      Câmpii de divagare, în care predomină procesele de acumulare, pânza freatică este aproape de suprafaţă şi apar aluvisoluri, gleisoluri.

Subtipuri:

-         câmpii cu terenuri agricole, petece de pajişti mezohigrofile şi higrofile, vegetaţie halofilă, zăvoaie de plop şi salcie (Câmpia Siretului Inferior).

Mediul luncilor cuprinde Balta Brăilei, la care se mai adaugă luncile: Siretului, Buzăului şi Călmăţuiului.

            Subtipuri de mediu:

a)      Luncile râurilor interioare:

-         Lunca Siretului are regim aluvionar, cu nisipuri şi argile cu permeabilitate mică, fapt ce i-a conferit posibilitatea de a cantona apele, formând lacuri de luncă (L. Măxineni). A fost însă îndiguită, devenind teren agricol.

-         Lunca Buzăului are numeroase limane fluviatile: L. Jirlău (962 ha), L. Câineni (96 ha), L. Ciulniţa (69 ha). Lacul Câineni este amenajat ca staţiune balneoterapeutică, cu rezerve mari de nămol sapropelic.

-         Lunca Călmăţuiului se remarcă prin prezenţa popinelor – martori ai eroziunii – cât şi a grindurilor pe cursurile părăsite. Lacuri de meandru şi de braţ părăsit sunt: Sărat-Batogu (595 ha) şi Bentu-Batogu (74 ha).

Lunca, datorită umidităţii solului are o vegetaţie higrofilă.

b)      Lunca Dunării, tip de mediu aparte, cu pânza freatică la adâncime mică (1-6 m), soluri aluviale stratificate, slab gleizate sau soluri nisipoase stratificate, vegetaţie higrofilă, zăvoaie de salcie cu plop.

Balta Brăilei reprezintă porţiunea de luncă între cele două braţe ale Dunării: Braţul Măcin sau Dunărea Veche şi braţul Cremenea sau Dunărea Nouă.

Pământ nou, deltaic, supus proceselor de aluvionare (96.000 ha) până în 1964, când au început lucrările de îndiguire şi desecare, care au durat până în 1970, când o suprafaţă de 72.382 ha a fost destinată agriculturii. A scăpat de îndiguire doar „un mic eşantion de natură” – Insula Mică a Brăilei.

Toate aceste tipuri de mediu se reflectă în cele câteva rezervaţii naturale şi arii protejate din judeţul Brăila:

Ø      Parcul Natural Balta Mică a Brăilei

Ø      Rezervaţia naturală Pădurea Camniţa

Ø      Rezervaţia naturală Pădurea Viişoara

Ø      Rezervaţia naturală Lacul Jirlău

Ø      Monument al naturii Popina Blasova

Ø      Zona de protecţie hidrologică Lacu Sărat

Ø      Plante, monumente ale naturii şi specii rare de arbori şi arbuşti ocrotite în municipiul Brăila

În societatea actuală, cânt mediul natural este tot mai afectat de activităţile economice, protecţia mediului se impune ca o necesitate, mai ales la nivelul judeţului Brăila, unde rezervaţiile naturale ocupă suprafeţe restrânse.

 

Bibliografie:

 

Albu Dumitrica, Rezervaţii naturale, zone protejate şi monumente ale naturii din ţinuturile Brăilei, Editura Alma, Galaţi, 1993

Gâştescu  P., Gruescu I.S., Judeţul Brăila, Editura Academiei, Bucureşti, 1973

XXX, Geografia României, vol. I, Editura Academiei, Bucureşti, 1983

                                                                               

Ultima actualizare în Luni, 21 Martie 2011 22:34
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Horoscopul carierei si banilor pentru lu…

Horoscopul carierei si banilor pentru luna decembrie 2014    Afla horoscopul carierei si banilor pentru luna decembrie 2014 pentru toate zodiile. Un articol detaliat cu previziunile pentru toate zodiile pentru luna decembrie...

Read more

Metodologie privind constituirea profeso…

Corpul profesorilor mentori se constituie la nivelul inspectoratelor scolare judetene/Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti si cuprinde cadrele didactice care detin functia didactica de profesor mentor si coordoneaza efectuarea stagiului practic...

Read more

Dezvoltarea limbajului la copilul presco…

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI LA COPILUL PREŞCOLAR   Prof. psihopedagog Martinconi Noemi, Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţională "Speranţa" Timişoara   Lucrarea de faţă îsi propune sã prezinte importanta limbajului, atenţionându-ne asupra rolului limbajului asupra personalităţii copilului, limbajul...

Read more

Modalitati de dezvoltare a gandirii crit…

MODALITĂŢI DE DEZVOLTARE A ,, GÂNDIRII CRITICE ” LA ELEVI   Institutor: Herczeg Monica Şcoala cu clasele I-VIII Dudeştii Noi                  Gândirea critică este un produs, un punct la care ajunge gândirea noastră în...

Read more

Strategie pedagogica de lucru cu elevi c…

PROIECT EDUCAŢIONAL STRATEGIE PEDAGOGICĂ DE LUCRU CU ELEVI CE MANIFESTĂ COMPORTAMENTE DE RISC, TULBURĂRI DE COMPORTAMENT, DEVIANTA ŞCOLARĂ   Blejan Maria Liliana Profesor Psiholog Liceul de Arte Plastice “Hans Mattis Teutsch” Braşov     Lucrarea prezintă o modalitate...

Read more

Structura portofoliului invatatorului

Structura portofoliului invatatorului Partea I - Date personaleStructura anului scolarOrarulFisa postuluiCurriculum VitaeRaport de autoevaluare lunar / semestrial Fisa de evaluare anuala Programa scolaraProgramele pentru optionalele propusePlanificarea materiei (planificarea anuala si proiectarea pe unitati...

Read more

Frumusetile satului Borza

Frumusetile satului Borza

“FRUMUSEŢILE” SATULUI BORZA   Profesor Camelia Veronica Cosma Liceul de Artă “Ioan Sima”, Zalău     Satul Borza face parte din comuna Creaca, judeţul Sălaj. Această comună este aşezată în partea centrală a judeţului, ocupă partea...

Read more

Limba si literatura franceza cultura si …

LIMBA ŞI LITERATURA FRANCEZĂ – CULTURĂ ŞI DISTINCŢIE prof. Drăgian Ana-Elena Colegiul Tehnic ,,Constantin Brâncuşi’’ Oradea Mai mult decât orice altă ţară din lume, Franţa înseamnă cultură, deschidere, independenţă...

Read more