Greuceanu basm popular rezumat

“Greuceanu” este un basm popular, o naratiune de mare intindere, in proza, in care se impletesc intamplarile reale, obisnuite, cu cele fantastice, la care iau parte personaje cu trasaturi supranaturale, reprezentand binele si raul. In opera literara populara “Greuceanu” se povestesc mai multe intamplari, in urma carora Greuceanu ia de la zmei soarele si luna, pe care acestia le furasera si le daruieste oamenilor.

Basmul popular “Greuceanu” a fost cules de Petre Ispirescu si publicat in volumul “Basmele romanilor”.

Inca de la inceput, cititorul este introdus intr-o lume imaginara, in imparatia lui Rosu-Imparat, ramasa in intuneric.

Foarte multi voinici si viteji au incercat sa infrunte zeii, insa a fost in zadar, ei nu au izbutit. Cu toate acestea, doreste sa-si incerce norocul si viteazul Greuceanu. Astfel, acesta se hotaraste sa plece si el in cautarea lor, asumandu-si un mare risc, daca nu reuseste i se va taia capul. In caz de izbanda, acesta o va lua de sotie pe fiica imparatului si va primi jumatate din imparatie.

Cu ajutorul fratelui sau de cruce, Faurul-Pamantului, al insusirilor sale neobisnuite (se transforma in porumbel, in musca si in buzdugan) si al palosului, Greuceanu reuseste sa-i omoare in lupta pe cei trei zmei. Ajunge la locul unde erau ascunde soarele si luna, le ia si le arunca la er, spre bucuria oamenilor.

La intoarcere, scapa din capcanele pe care i le intind zmeoaicele, omorandu-le, dar, pana sa ajunga la imparat, este lasat, prin inselaciune, fara palosul in care ii era puterea. In acest timp, un sfetnic “becisnic” ceru fata, zicand ca el este “cel cu izbanda cea mare”.

Greuceanu biruie si de aceasta data, sfetnicul isi recunoaste fapta si totul se termina cu o nunta imparateasca.

Puterea personajelor este neobisnuita: iau soarele si luna in maini si le arunca pe cer, cand se lupta se cutremura pamantul, trec peste noua mari si noua tari, pot zbura ca vantul si ca gandul, etc. De asemenea, vorbim de obiecte si intamplari inedite: palosul, buzduganul sunt fermecate, basmaua sau cutitul dau de stire cand se intampla o nenorocire, sageata azvarlita in vazduh cade si ii omoara pe cei rai, zmeoaica (dupa e inghite un chip de fier inrosit in foc) moare si se transforma intr-un munte de fier, etc.

Fiind un basm, e evident ca binele invinge raul, iar adevarul si dreptatea triumfa. Personajele care reprezinta binele sunt, adesea, ajutate in lupta lor de fiinte supranaturale. Greuceanu insusi are, pe langa insusiri obisnuite (om drept, cinstit, curajos, etc.) si insusiri supranaturale (se poate transforma, are un palos fermecat, etc.). personajele din jurul sau sunt reale (imparati, sfetnici), dar si imaginare (zmei, zmeoaice, Faurul-Pamantului, Satana, etc.). Asadar, simbolizand cinstea, curajul, adevarul, Greuceanu lupta impotriva nedreptatii, a intunericului (zmeii fura soarele si luna de pe cer), iar victoria lui este, de fapt, victoria binelui asupra raului.

Sa nu uitam de formulele prezente in basm: “a fost odata ca niciodata”, “si-nainte cu povestea, ca de-aicea mult mai este”, “si incalecai pe-o sa si va povestii dumneavoastra asa …”.