ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE

Profesor  Moise Iuliana Daniela

Liceul cu Program Sportiv „Iolanda Balaş Şoter”, Buzău

Experienţa practică a evidenţiat de-a lungul timpului că activităţile desfăşurate în afara spaţiului şcolii joacă un important rol în ceea ce priveşte înţelegerea de către elevi a fenomenelor care se petrec în jurul nostru, determinându-i să gândească dincolo de limitele lor, să le dezvolte spiritul de a lucra în echipă, să cunoască într-o altă lumină percepţia despre mediu.

Necesitatea cunoaşterii de către elevi a importanţei mediului în care trăiesc, include şi conştientizarea acestora privind frumuseţile şi valorile capitalului uman şi natural. Insuflând elevilor dragostea pentru frumuseţile naturii, ne asigurăm că şi generaţiile viitoare vor aprecia aceste bogăţii şi le vor lăsa moştenire mai departe.

De aceea, şcoala românească a încetat demult să mai fie doar un loc unde se transmit şi se verifică conţinuturi, informaţii. Astăzi, şcoala tinde să fie un loc unde elevii învaţă să devină oameni responsabili, sensibili la problemele de mediu din jurul lor, fiind gata oricând să încerce să producă schimbări în bine, prin efortul lor propriu. O modalitate de a produce aceste schimbări este chiar cea referitoare la activităţile extraşcolare care implică de cele mai multe ori ieşiri sub diferite forme: excursii, vizite, drumeţii, în natură.

            Natura, obiectul de studiu al geografiei, oferă frumuseți foarte variate: culori, linii, forme, mişcare care se îmbină într-un mod armonios pe suprafața terestră. George Vâlsan spunea despre geografie că este  „o ştiință de observare a naturii” şi că „nu eşti geograf fiindcă ai citit cărți de geografie, ci fiindcă, îmbogățit cu această lectură, începi a vedea cu un ochiu luminat fenomenele geografice şi fiindcă, după ce ai început a vedea şi tu ce au văzut alții, uneori descoperi fapte pe care alții nu le-au văzut sau nu le-au văzut destul de bine” .

            Aşadar, educația geografică se poate face eficient numai în mijlocul naturii. Manualul geografic, harta sunt doar nişte interpretări a ceea ce vedem noi în jurul nostru, iar rolul geografului nu este să învețe ce au spus alții, ci să învețe singur să descifreze natura şi să-i învețe şi pe elevii lui să o descifreze. Descoperirea adevărului se realizează numai prin activități extraşcolare, de tipul excursiilor, plimbărilor, vizitelor, drumețiilor, expedițiilor sau  aplicațiilor fie în orizontul local, fie în împrejurimi. Ȋn vastul „laborator al naturii”, elevii îşi pot consolida cunoştințele teoretice. Cunoştințele care rămân în memoria elevilor sunt cele adunate în timpul unor astfel de activități pentru că le dezvoltă spiritul de observație, gândirea, imaginația, atenția, îi face să fie mai îndrăzneți nefiind descurajați de ideile celorlalți.

            De exemplu, într-o plimbare scurtă în oraşul natal, elevii pot învăța cum să se orienteze pe hartă, să facă o schiță a oraşului, să identifice speciile de plante, tipurile de roci etc.  Toate plimbările  se pot face cu planul oraşului în  mână, iar astfel elevul va descoperi oraşul şi în natură şi pe hartă. De multe ori, elevii care au rezultate slabe la învățătură sunt activi, responsabili de îndeplinirea sarcinilor date, se adaptează mult mai uşor la situații noi. Plimbarea trezeşte curiozitatea copilului, chiar dacă a trăit de la naştere în localitate, îl pune în contact de la început  cu natura, îl eliberează de manual şi îi dă încredere în puterile sale intelectuale. Plimbarea este şi un bun prilej de odihnă, de recreere, dar şi de apropiere sufletească între profesor şi elev, de dezvoltare a spiritului de solidaritate şi de lucru în echipă. Cunoştințele acumulate în subconştient sunt un teren fertil pentru cunoştințele viitoare, geografice sau negeografice. Cunoscând problemele de mediu cu care se confruntă localitatea, elevii îşi pot schimba atitudinea față de mediu, asumându-şi responsabilități în lupta împotriva poluării şi acționând pozitiv.

            Geografia, ca disciplină de învățământ cu caracter aplicativ, are rolul de a dezvolta capacități intelectuale ale elevilor, de a le consolida abilitățile de investigare, de a le lărgi orizontul de cunoaştere, de a le forma deprinderi comportamentale necesare unui cetățean civilizat.

Bibliografie:

Morariu, T., George Vâlsan, Un mare geograf român, Colecția S.R.S.C., Bucureşti, 1956