Luni, 08 Octombrie 2012 13:47 |
AMINTIRI DESPRE ARGHEZI
Prof. Mihalcea Carla
Şcoala nr.1 Pantelimon-Ilfov
Întreaga creaţie a acestui mare scriitor, Tudor Arghezi, relevă complicatele probleme ale omului modern, spirit complex, confruntat cu realităţi diverse şi dinamice.
Cuvinte cheie: poet, divinitate, artă.
Având în vedere relaţia poet - divinitate în opera argheziană, mă voi referi la amintirile părintelui Valeriu Anania pentru a întregi profilul poetului şi al omului Tudor Arghezi. De ce memoriile acestui prelat, expuse în cartea sa Rotonda plopilor aprinşi? Pentru că, după cum el însuşi afirma:
“Nu cred ca printre scriitorii de acum, încă în viaţă, să fie un altul care să-l fi cunoscut mai bine pe Arghezi, un altul care, pe durata unui sfert de veac, să-i fi călcat pragul şi să-l fi primit de mai multe ori în odaia lui, faţă de care poetul să-şi fi deschis sufletul mai larg. Nu mulţi îl vor fi văzut pe Arghezi plângând, nu mulţi vor fi fost martori disperării lui. Şi nu mulţi vor fi având o biografie în care Arghezi să se fi înserat cu ponderea unui gest al destinului.”
Frecventându-l la casa din Mărţişor, autorul acestor memorii pătrunde în universul familial şi al creaţiei argheziene. Nu spune că i-ar fi plǎcut casa construitǎ după indicaţiile scriitorului ci că poartă amprenta personalitǎţii lui. “Fugit din călugărie şi rostuit în viaţa socialǎ, lui Arghezi i-a plăcut întotdeauna să se creadǎ, într-un fel, tot la mǎnǎstire... Casa lui Arghezi părea într-adevăr, un mitoc al Mănăstirii Dintr-un Vis.”
Ceea ce l-a cucerit pe Anania, învăţăcel în ale literaturii, erau firescul şi spontaneitatea cu care Arghezi scria şi vorbea “rar, gutural spontan şi colorat, cu asocieri de o uimitoare prospeţime. Când îi venea bine, nu evita calamburul.”
“Mi-a plǎcut la Arghezi discreţia muncii literare”; şi Anania descrie chilia, adicǎ odaia de lucru a poetului, o cămăruţǎ simplǎ la parterul casei, cu mobilǎ modestǎ şi câteva lucruri trebuitoare, o etajerǎ cu câteva cǎrti şi mape, un radio, o gravurǎ a Mitzurei, o icoanǎ veche înfǎtişând pe Sfântul Nicolae, un şirag de mǎtǎnii vegetale numite Lacrimile Maicii Domnului şi o sobǎ de tuci cu burlan. Prin fereastra deschisǎ se vedea o creangǎ ,, spânzuratǎ de cer”. A remarcat ordinea de pe masa de lucru unde nu se aflau manuscrise ,,uitate” sau rǎvǎşite.
Din amintirile parintelui Anania mi s-a pǎrut interesant sǎ reţin mai ales pe acelea legate de experienţa monahalǎ a lui Arghezi. Din acestea reproduc în continuare:
“Arghezi purta în sine nostalgia unei vieţi monahale prin care trecuse ca un meteor, nostalgie pe care i-o surprinsesem de nenumărate ori în lungile noastre conversaţii din chilia lui cu velinţa olteneascǎ sau la masa de sub vişin. Nu mi-a spus niciodatǎ – şi nici nu l-am întrebat – ce anume îl fǎcuse pe tânǎrul de 20 de ani sǎ batǎ la poarta mǎnǎstirii şi sǎ solicite azilul unei tagme pentru care, evident, nu era fǎcut; dar unele nuanţe ale istorisirilor lui m-au facut sǎ cred cǎ sǎrǎcia în care se zbǎtea nu fusese strǎinǎ de o asemenea hotǎrâre. Mai mult, aş bǎnui cǎ, la vârsta aceea, Theo nu se credea fǎcut nici pentru viaţa obişnuitǎ.”
Această ultimǎ idee se sustine şi prin pǎrerea poetului, aceea cǎ unii scriitori, prin natura lor inadaptaţi, ar trebui sǎ poată gǎsi refugiu şi de lucru la mǎnǎstirea Cernica fǎrǎ obligaţia de a se cǎlugǎri, “un fel de cǎlugǎrie << în civil>>”.
Din experienţa monahalǎ, Arghezi a pǎstrat o amintire luminoasǎ, mitropolitul Iosif Gheorghian, ,,naşul” sǎu bisericesc, “un ierarh cǎrturar şi cu o viatǎ foarte curatǎ, cǎruia Arghezi i-a pǎstrat, fǎrǎ umbre, o amintire suavǎ”.
La Cernica, fratele şi apoi ierodiaconul Iosif a stat într-o chilie din casa numitǎ “stǎreţia veche”. S-a ataşat de fratele Petre pe care-l iubea pentru “curǎţia lui sufleteascǎ”. Acesta ziua pescuia şi seara frigea peştii pe cǎrbune, în chilia lui, apoi îl chema pe vecin la ospǎt, cinstindu-se cu vin şi cântând un heruvic, un axion, anixandrele, o priceasna şi în cele din urmǎ un cântec lumesc, Trǎiascǎ regele...
În chilia de la Cernica şi în peisajul mǎnǎstirii, Arghezi a scris poeme ce aveau sǎ fie cuprinse în volumul Cuvinte potrivite.
Nu s-a putut împǎca cu atmosfera şi deprinderile monahale şi mai ales cu intrigile feţelor bisericeşti de la Mitropolie unde fusese adus de mitropolitul Iosif Gheorghian, de aceea a pǎrǎsit cinul monahal în 1905. În aceastǎ perioadǎ a avut o legǎturǎ tainicǎ cu Constanţa Zissu, în urma cǎreia a apărut Eliazar. În 1957, Eliazar (cineastul Elie Lotar) a venit la Bucureşti sǎ-şi vadă tatǎl. Împreunǎ, tatǎ şi fiu, însoţiţi de pǎrintele Anania au vizitat Cernica. Reîntors dupǎ mai bine de 50 de ani, Arghezi a trǎit emoţii puternice pe care Anania le-a observat şi astfel a înţeles ceea ce mulţi nu cunoşteau din personalitatea scriitorului:
“În fiinţa lui intimǎ, poetul era un mare emotiv, dar în acelaşi timp era posedat de un demon care-i denunţa emotivitatea drept slǎbiciune şi-l fǎcea sǎ se împotriveascǎ propriei lui naturi. Ironia sarcasmului, deriziunea, grotescul, erau tot atâtea arme cu care se apǎra de sine însuşi. Lacrimile interioare îi opunea virulenţa unui verb corosiv, menit s-o striveascǎ”
Şi continua relatând alte împrejurǎri în care a observat comportamentul şi opiniile marelui scriitor:
“... Arghezi nu vedea lumea printr-o oglindǎ strâmbǎ, ci o strâmba el însuşi spre a-şi disimula propriile-i afecte, de care se sfia în faţa oamenilor şi, poate, în faţa lui însuşi. Sufletul lui era departe de a fi o lentilǎ diformǎ sau deformatǎ a universului mare şi mic; altfel nici Cartea cu jucǎrii, nici Ce-ai cu mine vântule? nu s-ar fi nǎscut vreodatǎ. Fireşte, vorbesc de sufletul lui, nu de programul sǎu estetic sau de ipostaza moralistului.”
Poetul a retrǎit multe momente din tinereţe în acea vizitǎ la mǎnǎstirea Cernica. Intrând în chilia lui de altǎdatǎ, nu s-a putut abţine şi “şi-a prins capul în palme şi a prins a plânge cu adevǎrat, abandonându-se într-o cascadǎ de sughiţuri. Eu si fiul sǎu ne-am fǎcut semn, am ieşit tiptil din odaie şi am rǎmas pe cerdac pânǎ ce poetul, uşurat de lacrimi, a venit la noi sǎ ne mulţumeascǎ de singurǎtate.”
Plimbându-se tustrei în asfinţitul soarelui de varǎ, Anania a recitat urmǎtoarele versuri:
“Sufletul meu îşi aduce-aminte
Şi-acum şi ne-ncetat de ce-a trecut,
De un trecut ce-mi e necunoscut,
Dar ale cǎrui sfinte oseminte
S-au aşezat în mine fǎr’ sǎ ştiu
Cum nici pǎmântul ştie pe-ale lui
În care dorm statui lângă statui
Şi-i zǎvorat sicriu lângǎ sicriu...”
Atunci a vǎzut iar sub ramele ochelarilor lui Tudor Arghezi douǎ şiruri de lacrimi pe care el nici nu încerca sǎ le ascundǎ. Mulţi ani mai tarziu, scriind aceastǎ carte, Anania avea sǎ înţeleagǎ gestul lui ca un act de cruzime.
Dar sǎ lǎsǎm spiritele înalte sǎ se odihneascǎ în lumea de dincolo şi sǎ ne vegheze cu îngǎduinţǎ.
BIBLIOGRAFIE
1. GEORGE CĂLINESCU, Istoria literaturii române de la origini pânǎ în prezent, Fundaţia Drǎgan, Editura Nagard, Madrid- Paris-Roma, Pelham N. Y., 1980.
2. VALERIU ANANIA, Rotonda plopilor aprinşi, Editura Cartea Româneascǎ, Bucuresti, 1983.
Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:
|
Ultima actualizare în Luni, 08 Octombrie 2012 14:10 |
|
ABSENTEISMUL – O PROBLEMĂ
CARE ÎŞI AŞTEAPTĂ REZOLVAREA
Prof. Mihai Popescu
GST Ploieşti
Starea absenteismul în şcolile din România a devenit un fenomen îngrijorător, iar datele publicate de inspectoratele şcolare arată că unii... Read more
CULTURA ORGANIZAȚIEI ȘCOLARE (STUDIU DE CAZ)
Mirela Frunzeanu, profesor pentru învăţământul primar,
Mark Twain International School, loc. Voluntari, jud. Ilfov
Rezumat
Performanţele oricărei organizaţii depind, într-o mare măsură, de randamentul individual al membrilor... Read more
IMPORTANȚA TERAPIEI PRIN JOC PENTRU ELEVUL CU DEFICIENȚĂ MINTALĂ
Prof. Psihopedagog Martinconi Noemi,
Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţională "Speranţa" Timişoara, Jud. Timiş
Lumea contemporană este tot mai dinamică, influenţând politicul, economicul, socialul.... Read more
SOCIALIZAREA DIN PRIMII ANI DE VIAŢĂ
Prof. Antonie Carmen-Elena
Colegiul Naţional Pedagogic „Ştefan cel Mare” Bacău
Rezumat
Socializarea primară este prima şi cea mai importantă etapă din devenirea unui individ, absenţa acesteia transformându-l într-o... Read more
PREMISE ŞI CERINŢE ÎN FORMAREA PERSONALITĂŢII ELEVULUI
Prof. înv. primar OLAR CAMELIA-MARIA
Şcoala Gimnazială „Dr. Aurel Vlad” Orăştie
... Read more
COLINDATUL COPIILOR
Prof. Ciuca Cristina
Şcoala cu clasele I – VIII, Bâsca-Chiojdului, Com. Chiojdu, Jud. Buzãu
Obiceiurile calendaristice sunt grupate în patru cicluri care corespund celor... Read more
TIPARE COSMOGONICE ROMÂNEŞTI
Prof. Iorga Violeta Teodora
Şcoala 16 ,,Nicolae Bãlcescu”, Galati
Cosmogonia reprezintã un punct de referintã pentru mitologia tuturor popoarelor. ªi pentru români, aceasta presupune trei etape de... Read more
Metodologia predarii disciplinei religie
in invatamantul preuniversitar
Vezi Ordinul M.E.C.S. nr. 5232/14.09.2015 privind aprobarea Metodologiei de organizare a predarii disciplinei Religie in invatamantul preuniversitar.
Read more
THE IMPORTANCE OF EARLY SELF-AWARENESS
IN PERSONAL AND PROFESSIONAL EVOLUTION
Prof. Jianu Camelia
Colegiul Tehnic Reșița
For adults is self-awareness often a detail in everyday…
TIPARE ALE FANTASTICULUI ELIADESC
Prof. Iorga Violeta
Şcoala 16 ,,Nicolae Bãlcescu”, Galati
Existã o legãturã foarte puternicã între cercetãtorul si scriitorul Eliade. Aceastã legãturã devine vizibilã mai ales la nivelul prozei de…
BOGĂŢIA NOASTRĂ CEA NEPREŢUITĂ
TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE
Prof. Dobrea Monica
Şcoala Gimnazială ”Înv. N. Pâslaru” Caşin, jud. Bacău
Motto: ,,...datinile, proverbele, muzica şi poezia sunt arhivele popoarelor, iar cu ele se poate…
Calendarul si structura anului scolar 2016-2017
A fost publicat în Monitorul Oficial, partea I, nr. 552 din 21 iulie, Ordinul MENCS nr. 4577/2016 privind structura anului şcolar 2016-2017.
Noul an… STRATEGII DE INTEGRARE A ELEVILOR CU C.E.S.
ÎN ORA DE LIMBA ROMÂNĂ
Prof. Magdalena Cotlerenco-Medeleanu
Şcoala cu clasele I-VIII „Mihail Sadoveanu”, Brăila
Integrarea şcolară este un proces de includere în şcolile de masă…
Modificare Metodologie-cadru privind
mobilitatea personalului didactic în anul şcolar 2012-2013
OMECTS 4071/15.05.2012
ORDIN nr. 4071/15.05.2012 pentru modificarea Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2012-2013, aprobată prin OMECTS… CARTEA - DRUMUL SPRE LIBERTATE
Prof. înv. primar Iosim Daniela Cristina
Şcoala Gimnnazială Nr. 4 ,,Fraţii Popeea”
Fiecare om de carte, gânditor al vremurilor trecute şi de azi, defineşte şi arată cu multă…
PARTENERIATELE EDUCAŢIONALE
MODALITĂŢI DE COMUNICARE
ÎNTRE ŞCOALĂ ŞI COMUNITATE
Ştefănescu Adreana profesor psihopedagog,
Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţională Speranţa Timişoara
Rezumat: Articolul surprinde aspecte legate de importanţa încheierii unui parteneriat educaţional precum…
Lecturi obligatorii pentru clasa a VI-a
Literatura română
***
Toma Alimos
***
Novac si corbul
Octavian Goga
Poezii( selectiv)
Grigore Alexandrescu
Fabule( selectiv)
George Cosbuc
Poezii( selectiv)
V. Alecsandri
Pasteluri
Mihai Eminescu
Poezii
Tudor Arghezi
Cărticică de seară, Ce-ai cu mine, vântule?
I. L. Caragiale
Momente şi schiţe
Ion Creanga
Prostia…
|