Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Arta Baroca Muzicala
Luni, 08 Februarie 2010 03:00

ARTA BAROCÃ MUZICALÃ

studiu de specialitate

 

Prof. Gloria Ghidiceanu

Liceul Teoretic Henry Coand[ Craiova

 

 

Termenul "baroc" s-a folosit cu sens peiorativ, dorind sã se arate dispretul fatã de idealurile artistice ale secolului al XVII - lea. De aceea unii comentatori ai fenomenului muzical au rezerve fatã de acest termen. Acest lucru este drept pentru cã perioada despre care este vorba este departe de a fi una a viziunii strâ`mbe, asimetrice a creatorilor de artã este dimpotrivã, apogeul unui îndelungat proces de sintezã, de stabilire clarã a unor stiluri si genuri muzicale.

Termenul "baroc" a fost împrumutat de c[tre muzicologie pentru a desemna crea\ia muzical[ a secolului al XVII - lea ]i pe cea din prima jum[tate a secolului al XVIII-lea. Muzicologii accept[ mai mult denumirea de preclasicism.

 

Caracteristicile muzicii baroce

Crea\ia muzical[ a acestei perioade este echilibrat[ din toate punctele de vedere: con\inutul de idei, constuc\ie melodic[, ritmic[, armonic[, polifonic[, sonorit[\i timbrale.

Astfel se explic[ efectul muzicii preclasice în meloterapia de astazi. Se fac anumite descoperiri:

a) #n domeniile legate de în[l\imea sunetelor:

- acustica - se pun bazele ]tiin\ifice ale acestui domeniu (Galileo Galilei face legatura între în[l\imea sunetelor ]i frecven\[; Marsenne face cercet[ri asupra difuz[rii sunetului, Sauveur descoper[ armonicele superioare);

- sistemele de intona\ie - prin tratele lui Zarlino, Rameau sunt cercetate aproape exhaustiv principiile sistemelor de intona\ie. Este calculat matematic inclusiv sistemul egal temperat;

- sistemul tonal dualist, major-minor - este creat tot în aceast[ epoc[;

- armonia - Rameau face o ampla sintetizare a tuturor elementelor de armonie existente, care va sta la baza limbajului armonic p`ân[ în zilele noastre. Armonia ]i polifonia @]i dau m`âna, av`ând acela]i mare ideal : expresia muzical[. Se va restrâ`nge num[rul vocilor din complexul polifonic, ajungâ`ndu-se la impunerea monodiei, a melodiei organizate în fraze muzicale potrivit strofei poetice, desf[]urate într-un ambitus mai larg, cu formule ritmice variate, în a]a fel încâ`t poezia ]i muzica formeaz[ un tot unitar ]i expresiv.

- monodia - element fundamental caracteristic preclasicismului timpuriu, s-a impus ca reac\ie împotriva unor procedee compozi\ionale savante fixe. Consecin\a a fost apari\ia ]i afirmarea discursului muzical omofon. Locul muzicii corale polifonice "a capella" a fost luat de câ`ntul vocal solistic chemat s[ promoveze ]i s[ asigure expresivitatea ]i inteligibilitatea textului încadrat în genuri ca opera, cantata ]i oratoriul.

b) În domeniile legate de durata sunetelor: Ritmul, metrul, tempo-ul sunt cristalizate în aceast[ perioad[. Apari\ia barei de m[sur[ genereaz[ posibilitatea de organizare a melodiei în raport cu elementul ritmic, instaurâ`ndu-se o ordine ce are la baz[ periodicitatea binar[ sau ternar[ a valorilor de note. Totu]i, caracteristica esen\ial[ a muzicii baroce este pulsa\ia rezulatat[ din succesiunea sunetelor cu durate egale (motorismul ritmic) ce imprim[ senza\ia de echilibru. Apar primele instrumente de m[sur[ a tempo-ului bazate pe principiul pendulului; desf[]urarea discursului muzical se face conform unor forme bine stabilite ce vor fi preluate ]i dezvoltate în epocile ulterioare sub alt[ terminologie (rondo, lied, sonat[);

c) În dinamic[ - apare no\iunea de nuan\[, a]a cum este folosit[ ]i în zilele noastre;

d) În domeniul spectrului sonor (timbrul) - sunt descoperite sunetele rezultante, no\iunea armonicelor superioare, inclusiv practici de modificare sau determinare a acestora (de exemplu prin anumite deform[ri, cioc[nituri sau noduri efectuate tuburilor de org[). Sunt inventate ]i dezvoltate totalitea instrumentelor (de coarde, de suflat din lemn sau metal, de percu\ie, etc). Se tinde spre instrumente cu posibilit[\i tehnice ]i expresive tot mai mari. De exemplu, prin arta me]terilor lutieri din Italia (Guarnieri ]i Stradivarius) vioara prime]te uimitoare calit[\i timbrale. Perfec\ionarea clavecinului duce la transformarea acestuia în pian. Orga, intrument foarte vechi, cu unul sau dou[ râ`nduri de claviatur[ ]i pedalier poate s[ reproduc[ sunetele unei orchestre. Ea a devenit un intrument simbol pentru catolicism. Instrumentele de suflat (flautul drept, oboe d'amore, trompeta, trombonul) completeaz[ împreun[ corzile ]i clavecinul duc`ând în cele din urm[ la sonoritatea specific[ a orchestrei preclasice.

 

Muzica instrumental[ ]i diversificarea genurilor

Preluatã din practica popularã, muzica instrumentalã a început sã devinã un principal mijloc de divertisment pentru nobilime. Este interpretatã de cãtre amatori în casele aristocratice. Se înregistreazã o evolutie spectaculoasã a vietii de concert. Astfel, ia nastere muzica de camerã (formatii mici care interpreteazã lucrãri simple). În practica muzicalã instrumentalã apar si se impun genuri specifice:

- Suita - gen muzical bazat pe o succesiune de dansuri (pavana ]i gagliarda) de origine popular[, puse într-o anumit[ ordine, diferen\iate de ritm, tempo, expresie muzical[. Alte dansuri: allemanda (german) în m[sur[ de 2,4 p[trimi, mi]care moderat[, caracter solemn; couranta (francez) în 3 p[trimi, mi]care rapid[, caracter vioi; sarabanda (spaniol) în m[sur[ compus[ de 6, 9, 12 optimi, mi]care lent[, caracter grav, solemn; giga (englez) în m[sur[ ternar[, tempo rapid, caracter vioi, exuberant. La aceste dansuri cu timpul se adaug[ ]i menuetul. Protagonistul menuetului a fost Jean Baptiste Lully. Menuetul se danseaz[ cu pa]i m[run\i ]i mi]c[ri galante. Prin gra\ie ]i elegan\[ menuetul va domina saloanele nobiliare ]i crea\ia compozitorilor pentru mult[ vreme, chiar ]i în secolul al XVIII-lea.

- Sonata - Termenul provine din limba italian[: sonare= a suna instrumental. La @nceput sonata era monopartit[. Poate fi pentru unul sau mai multe instrumente. Este executat[ de obicei de patru instrumente: dou[ viori, clavecin ]i viola da gamba. Este @nrudit[ cu suita ]i provine din alternan\a mi]c[rilor repede-lent (4-5-6 mi]c[ri). Compozitorii vremii scriu dou[ tipuri de sonat[: sonata da chiesa (bisericeasc[) ]i sonata da camera. Sonata da chiesa, care @]i are r[d[cinile @n motetele vechi, alterneaz[ mi]c[rile repezi cu cele lente prin termenii agogici: lento, allegro, adagio, presto ]i are un caracter religios mai subliniat. Compozitorii care au scris astfel de sonate sunt: Corelli, Vivaldi, Scarlati, Rameau, Telemann, Handel, Bach. #n sonata da camera titlurile p[r\ilor poart[ denumirea de dansuri (allemande, courante, gavote).

- Fuga - gen muzical instrumental sau orchestral pe mai multe voci. Ea const[ în expunerea imitativ[ a unei teme-subiect de 4-8 m[suri ]i dezvoltarea ei prin mijloace polifonice. La Bach fugile sunt compuse pe un numar variabil de voci (cele mai multe pe trei sau patru voci). Fugile pot fi simple (cu o singur[ tem[), duble (cu dou[ teme), triple (cu trei teme). Principalele sec\iuni ale fugii sunt: expozi\ia (tema), evolu\ia (prelucrarea temei) ]i încheierea (revenirea tonal[ ]i reluarea variat[ a expozi\iei).

- Concerto grosso -gen muzical ce const[ într-un dialog muzical între un grup de instrumente soliste ]i restul orchestrei (concertino tutti).

- Concertul instrumental - gen muzical în care se reduce num[rul grupului concertino la un singur instrument. În felul acesta aten\ia este îndreptat[ asupra solistului ]i instrumentului care este pus în valoare, demonstr`ând performan\ele de virtuozitate ]i expresie.

Tot în aceast[ perioad[ se înregistreaz[ ]i primele forme ale muzicii simfonice.

 

Muzica vocal-orchestral[

Al[turi de genurile vocale (missa, madrigalul), de cele vocal dramatice (opera) ]i de cele instrumentale ]i orchestrale (fuga, sonata, concertul, suita) se contureaz[ în muzica preclasic[ ]i un gen distinct vocal-orchestral. Acest gen cuprinde lucr[ri interpretate pe diferite voci solistice ]i de cor, acompaniate de orchestr[: cantata ]i oratoriul.

Oratoriul este o lucrare vocal orchestral[ de propor\ii ample, f[r[ a fi destinat[ mi]c[rii scenice, ci unei execu\ii în concert. Este asem[n[tor cu opera, dar îi lipsesc jocul actorilor câ`nt[re\i, coregrafia, decorul, costumele specifice. Oratoriul ]i-a f[cut apari\ia înc[ din Rena]tere (motetul imitativ tindea c[tre sfar]itul secolului al XVI-lea s[ primeasc[ structuri omofone ]i o amploare sporit[ prin intercalarea momentelor vocal-solistice; acestea alternau cu p[r\ile corale ]i în scurt[ vreme totul va primi influen\a basului cifrat).

#n oratoriu existen\a unei ac\iuni dramatice este absolut obligatorie. Personajele se @mpart @n dou[ categorii: actori ]i non-actori (actorii sunt cei care de\in roluri titulare, non-actorii sunt povestitorii, cei care nareaz[ ac\iunea @ntre interven\iile soli]tilor. Non-actorilor nu li se @ncredin\eaz[ arii).

Pe parcursul secolului al XVII-lea oratoriul începe s[ se concretizeze ca pies[ vocal-simfonic[ mare cu texte religioase (de unde ]i denumirea: din lat."oratorium" = sal[ de rug[ciune). Oratoriul a ap[rut ca un fel de replic[ religioas[ dat[ operei ]i a tratat la @nceput numai subiecte religioase luate din Biblie, fiind scrise @n limba latin[. Cu timpul @ns[, oratoriul latin cedeaz[ locul pu\in c`âte pu\in oratoriului în limba na\ional[. Astfel, G.F. Handel ]i J. S. Bach, compun oratorii pe texte italiene, germane ]i engleze (în paralel cu unele în limba latin[), @n care parafrazeaz[ principalele povestiri biblice.

În oratoriu se întâlnesc momente solistice vocale sau instrumentale, coruri de o amploare variabil[, concepute fie în maniera polifonic[, fie în cea armonic[ simpl[, caracteristic[ coralului protestant, momente orchestrale ce comenteaz[ expresiv desf[]urarea dramei. Toate acestea sunt legate prin recitativul dramatic al povestitorului (evanghelistul). Spre deosebire de oper[, oratoriul va avea un caracter epic; de aici ]i preponderen\a recitativelor ]i corurilor.

Cantata - este o lucrare ampl[, alc[tuit[ din p[r\i solistice ]i corale cu text ]i din p[r\i instrumentale ]i mai apoi orchestrale. Cantata este strâns înrudit[ cu oratoriul ]i asemenea acestuia, se integreaz[ treptat în repertoriul de cult catolic. În secolul al XVII-lea a devenit principalul gen practicat în bisericile protestante. Ea p[streaz[ în linii mari construc\ia missei catolice (Kirie, Gloria, Credo, Sanctus-Benedictus, Agnus-Dei). Momentul culminant al genului îl reprezint[ "Marea miss[ în si minor" a lui J. S. Bach, lucrare considerat[ o adev[rat[ enciclopedie a muzicii.

Spre deosebire de oratoriu, cantata are un caracter mai liric ]i uneori intim. De aceea va predomina aria vocal[ plin[ de c[ldur[ ]i cantabilitate. A]adar, melodicitatea reprezint[ legea general[ care guverneaz[ cantatele.

Pe lang[ cantatele religioase, compozitorii preclasici au scris ]i cantate laice, de exemplu Telleman care s-a inspirat ]i din natur[ ("Bucuriile auzului în timpul prim[verii", "Apele prim[verii"), dar ]i J. S. Bach ("Cantata \[r[neasc[", "Cantata cafelei").

Opera - este o lucrare muzical[ scenic[. Forma în care o cunoa]tem ast[zi s-a stabilit în aceast[ perioad[: uvertura - executat[ instrumental, care deschide opera; ariile, recitativele - care pun în lumin[ personajele; corurile - care întruchipeaz[ personaje colective; baletul - care aduce un plus de spectaculos.

Sub influen\a Rena]terii, subiectele operelor din aceast[ perioad[ sunt alese din mitologia greac[, din istoria împ[ra\ilor romani sau a personajelor biblice. Cei mai reprezentativi compozitori de oper[ din secolul al XVII-lea sunt: Claudio Monteverdi ("Orfeu") în Italia, Jean Baptiste Lully ("Teseu", "Armida") în Fran\a. În afar[ de J. S. Bach, care nu a scris deloc acest gen muzical, ]i ceilal\i compozitori mari preclasici ( Handel, Telemann, Rameau) au contribuit la dezvoltarea genului de oper[.

 

Bibliografie:

1. Bughici, D., Dic\ionar de forme ]i genuri muzicale, Editura Muzical[, Bucure]ti, 1974

2. Giuleanu, Victor, Principii fundamentale @n teoria muzicii, Editura Muzical[, Bucure]ti, 1975

3. Iliu\, Vasile, O carte a stilurilor muzicale, vol. I, Editura Academiei de Muzic[, Bucure]ti, 1996

 

Ultima actualizare în Vineri, 26 Martie 2010 19:21
 

Revista cu ISSN

Prearea limbii si literaturii romane abo…

PREDAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE – ABORDARE INTEGRATĂ Prof. Bejan Oana Școala Gimnazială nr. 1 Santa Mare     În cadrul orelor de limba și literatura română, integrarea se realizează între cele trei compartimente...

Read more

Organizarea interna a disciplinei pe niv…

Organizarea internă a disciplinei pe niveluri de învăţământ           1. Competenţe generale ale geografiei ca domeniu educaţional   Competenţele generale ale geografiei ca domeniu educaţional, redate mai jos, acoperă cele opt domenii de...

Read more

Metodologie si criterii pentru acordarea…

Ordin pentru aprobarea Metodologiei si a criteriilor pentru acordarea gradatiei de merit in invatamantul preuniversitar, emis de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului  

Read more

Relatia dintre cognitiile irationale ale…

RELAȚIA DINTRE COGNIȚIILE IRAȚIONALE ALE COPIILOR CU ADHD ȘI CELE ALE PĂRINȚILOR ACESTORA Prof. Obancea Maria, CJRAE-Școala ”Liviu Rebreanu”, Cluj-Napoca Abstract: Cel mai important lucru pentru o evoluție cât mai sănătoasă...

Read more

STUDY ON SUBJECTIVITY AND FEMINISM IN VI…

STUDY ON SUBJECTIVITY AND FEMINISM IN VIRGINIA WOOLF’S THE NEW DRESS Part I                                                                                      Prof. Delia Ilona Cristea                                                               Colegiul Naţional Elena Cuza, Craiova     Whether or not the short-story “The New Dress” was previously meant...

Read more

Educatia Globala cunostinte abilitati at…

EDUCAŢIA GLOBALĂ  - REPERE METODOLOGICE -       CUNOŞTINŢE, ABILITĂŢI, ATITUDINI ŞI VALORI   2.1.            CURRICULUM, CUNOŞTINŢE ŞI ABILITĂŢI Specificitatea curriculumului educaţiei globale constă, în principal, în importanţa pe care educatorii şi şcolile care implementează acest proiect...

Read more

Tie cat iti pasa de scoala?

Tie cat iti pasa de scoala?

ŢIE CÂT ÎŢI PASĀ DE ŞCOALĀ? Institutoare Teodora Pereni Nacov Liceul Teoretic ”J. L. Calderon” Timişoara Nouā, da, ne pasā de şcoalā. Cât? Sā vedem: am fost copii, elevi...

Read more

Atingeti excelenta in management scolar!

Atingeti excelenta in management scolar!    Educatia este singura cale de a gasi raspuns pentru toate intrebarile noastre. In calitate de cadru didactic, dorinta de a avea rezultate deosebite la clasa trebuie...

Read more