ATITUDINI ŞI BULLYING

                                                                                                  Mureşan - Chira Gabriel

  Prof. educator CRDEII, Cluj-Napoca

Problematica bullying-ului se concentrează în speţă pe problematica din mediile şcolare neexcluzând şi alte medii cum sunt cele execuţional - penale. Deşi pare o comparaţie extremă, bullying- ul deţine capacitatea deosebită de a se amplifica rapid prin contagiune sau vizionarea unor conduite. Este semnificativă relaţia care se face remarcată şi anume aceea dintre dominator şi dominat, relaţie predominant de ofensă, jignire, ameninţare, incitare la violenţă, conduită şantaj. 

            „Sentimentele sunt traducerea conştientă a tendinţelor de reacţie provocată de impresiile noastre”

                                                                                                                                    Emilio Mira Y Lopez

Abordarea problematicii bullying-ului într-o manieră cât mai eficientă a sugerat comunităţii ştiinţifice un mod diferenţiat de tratare a acestei fenomenologii. În condiţiile în care psihologia a fost deseori implicată în explicarea anumitor comportamente, fenomene, reacţii, şi în acest caz atenţia acordată bullying-ului este una cu totul deosebită.

Bullying-ul în ansamblu desemnează o manifestare de plasare pe poziţii diferite a doi indivizi, deseori în posturi de agresor- victimă, dominator- dominat dar şi interpretarea unor conjuncturi, răspunsuri aberante la provocări, condiţii de mediu, în care este plasat individul. Poate desemna şi o activitate repetitivă bazată pe reacţii de putere asimetrice, dominante, incluzând intenţionalitatea comportamentului ca răspuns la solicitările mediului, frică, anxietăţi, jignire, ofensă, hărţuire, ameninţări- în general un ansamblu de atitudini verbale, non-verbale şi paraverbale, în jurul căruia gravitează comportamentul agresiv. Deşi la prima vedere comportamentul agresiv se suprapune peste cel de agresivitate, rămân totuşi unele diferenţieri care plasează profilul psiho-comportamental pe cursorul unor condiţii generale şi individuale. Aşadar se conturează un subset particular de condiţii fizice şi psihice de victimizare, ofensă dominator - dominat cazuri care în context psihosocial pot contura un preambul al comportamentului antisocial. Cu alte cuvinte bullying-ul este alimentat de indicatori diferiţi funcţie de mediul în care apar. Deşi a fost surprins în studiile de psihologie judiciară, acest comportament de bullying transcede prin vizionarea unor conduite, prin contagiune şi imitaţie în planul instituţional şcolar unde, îşi asumă particularităţi specific - organizaţionale, de tip, gen, durată, timp de desfăşurare, loc. Deşi terminologia de bullying este relativ nouă, acest fenomen este prezent şi în mediile execuţional - penale, sub alte forme, la indivizi de vârste diverse, motivaţia suferind anumite reorganizări funcţie de mediu. Cu alte cuvinte bullying-ul deţine capacitatea de a lua forme diferite de manifestare cauzată de factori complecşi. Psihologia comportamentală susţine ideea unui comportament ca expresie a unor relaţii a organismului cu mediul înconjurător dar, etapizarea trecerii de la gând la acţiune implică o anumită “judecată” ce declanşează conduita. Bullying-ul şcolar a atras atenţia opiniei publice odată cu creşterea actelor de violenţă în mediul şcolar admiţând un ansamblu de elemente complexe - psihosociale, endogene şi exogene dar şi polimorfe, determinate de factori ce formează o reţea de atitudini de persiflare, ridiculizare a normelor socio- morale şi etice, indecenţă, injurii, dominare fizică şi psihică, incitare la violenţă, în condiţiile unor conjuncturi date, interpretate în mod eronat prin prisma istoricului personal al individului şi a inteligenţei.

Bullying-ul şcolar se interpune altor medii instituţionalizate mai mult sau mai puţin considerate restrictive din punct de vedere al mişcării sau a aplicării regulilor de convieţuire socială, printr-o formă sau alta de manifestare a comportamentului - acţiune reuşind parţial corelarea anumitor forme  de agresivitate cu spectrul neanticipării consecinţelor abordării unui astfel de comportament. Nu în ultimul rând, una dintre cauzele extinderii bullying- ului în mediul şcolar sunt vizionarea şi imitarea acestor conduite mai mult sau mai puţin conştiente deci, capacitatea ridicată de contagiune şi receptarea informaţiei negative într-o anumită perioadă de timp de regulă scurtă.  

Referinţe bibliografice:

1. Nicolae, Jurcău., (coord). Penitenciarul. Mediu psihosocial distinct, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2008

2. Emilio Mira Y Lopez., Manual de psihologie juridică, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2008