CONVENŢIA DREPTURILOR COPILULUI

- EXPLICATĂ PENTRU COPII -

Profesor Lazar Mihaiela

Liceul de Artã „Ioan Sima” Zalãu

Pe cine vizează această Convenţie (art. 1, 2):

Prezenta Convenţie este prevăzută pentru toţi cei care au vârsta sub 18 ani, adică pentru cei care nu au atins majoratul. Ea vizează toţi copiii şi tinerii, fără deosebire de culoare, sex, limbă, naţionalitate, origine etnică sau socială, religie, capacitate de exerciţiu, opţiune politică sau condiţii de trai.

Discriminarea sau hărţuirea (art. 2):

Copiii şi tinerii care sunt discriminaţi sau hărţuiţi din cauza situaţiei familiale, activităţii, opiniilor sau religiei au dreptul la protecţie.

Interesele superioare ale copiilor şi tinerilor (art. 3):

Atunci când instanţele judecătoreşti, autorităţile publice şi alte instituţii de acest gen iau decizii care vizează copiii şi tinerii, se va acorda întotdeauna prioritate intereselor lor.

Responsabilităţile părinţilor (art. 5, 18, 26, 27):

Ambii părinţi au aceleaşi responsabilităţi în creşterea şi educarea copiilor. Este foarte important ca ei să se gândească în primul rând la interesele copilului lor. Părinţii îşi vor ajuta copiii să-şi înţeleagă şi să-şi exercite drepturile. Statul semnatar va respecta şi va sprijini părinţii şi persoanele care au sub tutela lor copii. El va acorda asistenţă copiilor ai căror părinţi lucrează.

Dreptul la viaţă (art. 6):

Toţi copiii şi tinerii au dreptul incontestabil la viaţă. Statul semnatar va sigura dreptul acestora la viaţă şi la dezvoltare.

Dreptul la nume şi la cetăţenie (art. 7,8):

Copilul este înregistrat imediat după naşterea sa. De asemenea, el are dreptul la nume şi la cetăţenie, dreptul de a-şi cunoaşte, în măsura posibilului, părinţii şi de a fi crescut de aceştia. Nimănui nu-i este permis să lipsească copilul sau tânărul de identitatea sa.

Copiii şi părinţii (art. 9, 10, 11):

Copilul nu va fi separat de părinţii săi cu excepţia cazurilor când părinţii locuiesc separat sau când, în urma unor decizii întemeiate, aceasta este în interesul copilului. Dacă copiii şi părinţii locuiesc separat, copilul are dreptul să-şi vadă ambii părinţi destul de des pentru a menţine contacte personale. Dacă unul sau ambii părinţi au fost separaţi de copii în urma detenţiei, deportării sau decesului, copilul are dreptul să cunoască ce s-a întâmplat cu părinţii săi. Niciun copil nu poate fi dus sau ţinut în străinătate împotriva voinţei sale ori a părinţilor săi.

Dreptul la libertate de exprimare, la opinie şi la religie (art. 12, 13, 14):

Copiii şi tinerii au dreptul să-şi exprime liber opiniile şi să fie luaţi în serios în ceea ce priveşte aspectele ce-i afectează. Aceasta înseamnă că ei pot căuta, primi şi oferi informaţii şi idei de orice natură. Ei au dreptul să se exprime oral, în scris, prin desen, cântec şi prin alte feluri, dar în măsura în care nu deranjează sau ofensează alţi oameni. Libertatea de gândire, de conştiinţă şi religie a copiilor şi tinerilor vor fi respectate.

Dreptul de a fi membru al asociaţiilor (art. 15):

Copiii şi tinerii au dreptul de a forma şi de a fi membri ai asociaţiilor, de a participa la adunări paşnice, dar în măsura în care nu încalcă libertăţile şi drepturile altora.

Dreptul la intimitate (art. 16):

Copiii şi tinerii au dreptul la protecţia vieţii lor. Scrisorile şi jurnalele intime le aparţin doar lor. Nimeni nu va fi supus atacurilor la onoarea şi reputaţia personală.

Dreptul la diversitatea informaţiei (art. 17):

Statul semnatar va avea grijă ca copiii şi tinerii să aibă acces la informaţii şi materiale din ziare, cărţi, de la radio şi televizor. Statul semnatar este responsabil de editarea şi difuzarea cărţilor pentru copii şi tineret. Copiii şi tinerii, a căror limbă maternă este alta decât cea de stat, vor fi asiguraţi cu materiale în limba lor.

Maltratarea şi abuzul (art. 19, 34, 39):

Nici părinţii, nici alţi adulţi nu au dreptul să trateze cu violenţă copiii şi tinerii. Statul semnatar va proteja pe toate căile copiii şi tinerii contra maltratării, exploatării şi abuzului. Statul trebuie să intervină şi în cazurile în care părinţii nu au grijă sau nu sunt în stare să aibă grijă de copiii lor. Copiii şi tinerii supuşi neglijării, abuzului sau torturii, precum şi cei care au fost supuşi unor tratamente degradante, au dreptul la orice asistenţă posibilă.

Handicapul şi ajutorul tehnic (art. 23):

Copiii şi tinerii cu handicap mintal sau fizic au dreptul să trăiască în condiţii care să le garanteze încredere în sine şi posibilitatea unei vieţi active în cadrul societăţii. Ei vor primi ajutor tehnic adecvat şi educaţie necesară. În cazul în care părinţii nu au posibilitatea să plătească pentru aceasta, statul semnatar le va acorda ajutor material.

Dreptul la sănătate (art. 24):

Copiii şi tinerii au dreptul de a se bucura de un standard înalt de sănătate. Ei au de asemenea dreptul de a beneficia de asistenţă medicală. Fiecare are dreptul la hrană suficientă şi la apă potabilă. Copiii şi părinţii vor fi informaţi despre starea sănătăţii copilului, despre nutriţie, despre igienă, despre avantajul alăptării naturale şi despre felul în care pot fi evitate diferite accidente.

Dreptul la educaţie (art. 28):

Copiii şi tinerii au dreptul la educaţie primară gratuită, consiliere şi îndrumare profesională. Ei au de asemenea posibilitatea să beneficieze de studii secundare şi superioare. Copiii şi tinerii vor fi încurajaţi să frecventeze regulat şcoala şi să finalizeze studiile. Disciplina şcolară va fi aplicată având în vedere respectul faţă de demnitatea copilului şi în conformitate cu prevederile prezentei Convenţii.

Dreptul la propria cultură (art. 30):

Copiii şi tinerii care aparţin unei minorităţi sau sunt autohtoni au dreptul să se bucure de propria viaţă culturală. Ei deţin şi dreptul la propria religie şi la utilizarea limbii lor materne.

Dreptul la odihnă şi la timp liber (art. 31):

Toţi copiii şi tinerii au dreptul la odihnă şi la timp liber, la joc şi la activităţi recreative proprii vârstei lor. Ei au dreptul de a lua parte în mod liber la viaţa culturală şi artistică. Statul va respecta şi va promova dreptul tuturor de a participa la activităţi culturale şi distractive.

Muncă dăunătoare şi exploatare (art. 32, 34, 36):

Copiii şi tinerii nu vor fi forţaţi să presteze munci care comportă riscuri privind dezvoltarea şi sănătatea lor. Trebuie să existe regulamente care să specifice vârsta la care se permite prestarea diferitelor munci şi numărul orelor de muncă permise. Copiii şi tinerii vor fi protejaţi împotriva oricărei forme de exploatare sexuală şi de abuz sexual. Ei trebuie de asemenea să fie protejaţi contra exploatării în scopul producţiei de spectacole sau de materiale cu caracter pornografic. Statul va proteja copiii şi tinerii împotriva oricăror altor forme de exploatare dăunătoare oricărui aspect al

bunăstării lor.

Substanţe narcotice (art. 33):

Statul semnatar va proteja prin toate mijloacele posibile copiii şi tinerii împotriva utilizării substanţelor narcotice. Ei nu trebuie să fie folosiţi pentru producţia şi traficul substanţelor narcotice.

Traficul cu copii (art. 35):

Statul semnatar va lua toate măsurile pentru a preveni răpirea, vânzarea şi traficul cu copii în orice formă.

Participarea şi protecţia în cazul conflictelor militare (art. 38):

În cazul conflictelor militare, copiii şi tinerii trebuie să fie protejaţi în orice mod posibil. Statul trebuie să se asigure că persoanele care nu au atins vârsta de 15 ani sănu participe direct la ostilităţi. În cazul în care sunt recrutaţi tinerii de peste 15 ani dar sub 18 ani, statul semnatar se va strădui să înroleze cu prioritate pe cei mai în vârstă.