CREŞTEREA CALITĂŢII EDUCAŢIEI ŞI FORMĂRII PRIN

NOILE TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE ŞI DE COMUNICARE

Mirela Frunzeanu, profesor pentru învăţământul primar,

Mark Twain International School, loc. Voluntari, jud. Ilfov

Rezumat

Contextul de dezvoltare a sistemului educaţional din România şi a performanţelor şcolare pe care le susţine, în conformitate cu standardele Uniunii Europene şi exigenţele societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere, cât şi analize independente efectuate la nivelul sistemului de învăţământ românesc, au relevat faptul că simpla dotare a şcolilor cu computere şi lecţii moderne nu este suficientă. Globalizarea şi schimbările tehnologice au transformat cunoaşterea într-o măsură determinantă a competitivităţii în economia mondială, iar Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) şi revoluţia informaţională pe care o parcurgem reprezintă repere fundamentale pentru procesele educaţiei din secolul 21.

      În aceeaşi măsură, dinamica pieţei muncii şi cererea în creştere a competenţelor de TIC în toate domeniile de activitate fac din aplicarea tehnologiei în educaţie un domeniu prioritar.

Cuvinte cheie: tehnologie informațională și de comunicare, calitatea educației, e-learning, tehnici inovative de predare-învățare.

Abstract

The development of educational system in Romania and the school performances which it supports, according to the European Union standards and with the society and economy exactingnesses based on knowledge, and the independent analyses made in the Romanian educational system pointed out that only the endowment of schools with computers and modern lessons is not enough. The globalization and the tehnological changes transformed the knowledge in a measure of competitivity in world economy. The Information Technology and Communication and the today informational revolution represent fundamental marks for education processes in 21 century.

In the same measure, the dynamics of labor market and the increasing request for computer competencies in all kinds of activities make the application of tehnology in education a priority.

Key words: information and communication technology, the quality of education, e-learning, innovative teaching- learning techniques.

1.                  Formularea problemei și argumentarea necesităţii creşterii calităţii educaţiei şi formării prin noile tehnologii informaţionale şi de comunicare

     Consiliul European de la Lisabona din martie 2000 a analizat situaţia cu care se confruntă Uniunea Europeană ca urmare a efectelor globalizării şi dezvoltării economiei bazate pe cunoaştere şi a fixat ca ţintă strategică pentru anul 2010 ca Uniunea Europeană să devină cea mai dinamică şi mai competitivă economie bazată pe cunoaştere pe plan mondial, capabilă să-şi asigure o creştere susţinută, cu locuri de muncă mai multe şi mai bune şi o coeziune socială mai mare. S-a subliniat că aceste schimbări necesită nu numai o transformare radicală a economiei europene, dar şi un program de modernizare a sistemelor de educaţie şi formare profesională. În cadrul Strategiei de la Lisabona educaţia şi formarea profesională constituie domeniul prioritar.

     Raportul referitor la obiectivele concrete ale sistemelor de educaţie şi formare profesională au fost prezentate la Consiliul European de la Stocholm în martie 2001. Au fost stabilite următoarele trei obiective strategice:

I. Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor de educaţie şi formare profesională;

II.Facilitarea accesului tuturor la educaţie şi formare profesională;

III.Deschiderea sistemelor de educaţie şi formare profesională spre societate.

     Obiectivelor strategice li s-au asociat obiective concrete. Astfel, obiectivul 1.3 se referă la Asigurarea accesului la TIC pentru fiecare. TIC trebuie să fie utilizată cu scopul de a ridica nivelul de calitate al educaţiei care se asigură în şcoală. Sistemele de educaţie pot încorpora abordarea predării centrate pe elev care ia în considerare variaţiile în stilurile de învăţare şi cerinţele pedagogice faţă de elevi. TIC este importantă şi prin modul în care susţine cadrele didactice din perspectiva rolului lor mai larg. Este foarte important să se evalueze dacă şi cum TIC este utilizat la capacitatea maximă şi care este impactul TIC asupra rezultatelor proceselor de învăţare în termeni dobândire de deprinderi şi cunoştinţe.

     La nivelul Uniunii Europene s-a cerut ca până la sfârşitul anului 2002:

· Toate şcolile să aibă acces la internet şi resurse multimedia;

· Toate cadrele didactice necesare pentru utilizarea acestor tehnologii să fie instruite pentru a putea asigura elevii cu o largă alfabetizare digitală.

     Problemele cheie care trebuie rezolvate:

P 1.3.1.Asigurarea de echipamente si programe (software) adecvate astfel încât TIC şi e-learning să fie optim aplicate în procesele de educaţie şi formare profesională;

P 1.3.2. Încurajarea utilizării optime a tehnicilor inovative de predare-învăţare bazate pe TIC.

     Indicatorii propuşi pentru monitorizarea atingerii obiectivelor strategice şi pentru măsurarea progresului sunt următorii:

I 1.3.1.Procentul cadrelor didactice care au fost pregătite pentru utilizarea TIC în şcoli;

I 1.3.2.Procentul elevilor şi studenţilor care utilizează TIC în procesul de învăţare;

I 1.3.3.Procentul orelor în care se utilizează TIC în procesul de predare.    

     Teme de dezbatere/Direcţii de acţiune:

T 1.3.1. Calitatea echipamentelor de calcul şi a softului existente în şcoli;

T 1.3.2. Utilizarea TIC la diferite discipline;

T 1.3.3. Utilizarea TIC în cadrul educaţiei non-formale;

T 1.3.4. Evaluarea calităţii a utilizării TIC în educaţie.

     Guvernul României îşi propune prin politicile sale educaţionale şi prin alocarea resurselor financiare necesare să reconstruiască sistemul educativ al ţării, în concordanţă cu evoluţiile europene şi nevoile cetăţenilor, comunităţilor şi societăţii româneşti.

      În acest sens, Ministerul Educaţiei s-a implicat în ultimii ani în informatizarea sistemului de învăţământ şi în furnizarea mijloacelor pentru utilizarea Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) în procesul didactic de la toate nivelurile de învăţământ, cu accent pe sistemul educaţional preuniversitar. Astfel, pentru atingerea obiectivelor din planul național de aderare la Uniunea Europeană, Guvernul României a aprobat Proiectul privind implemenatarea sistemului educativ de educație asistată de calculator prin dotarea unităților de învățământ preuniversitar din România cu laboratoare informatizate. (Nota de fundamentare- H.G. nr. 1108/ 25.09.2003. Hotărârea Guvernului nr. 1108/2003privind autorizarea Ministerului Educației și Tineretului de a achiziționa tehnică de calcul și servicii prin intermediul unei finanțări de tip leasing financiar. În: Monitorul Oficial nr. 684/29.09.2003)

     Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) este văzută ca un sistem de referinţă prin care pot fi facilitate oportunităţile de dezvoltare vizând achiziţiile şi performanţele cognitive ale elevilor, competenţele profesionale ale cadrelor didactice, relaţia şcoală-comunitate, dezvoltarea instituţională şcolară, susţinerea financiară a inovaţiei în educaţie şi nu în ultimul rând, managementul sistemului de învăţământ.

     Ministerul Educaţiei şi Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei sprijină procesul de reformă si dezvoltare a sistemului de învăţământ prin integrarea Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) în cadrul sistemului preuniversitar de învăţământ din România, promovând utilizarea TIC în cadrul tuturor metodelor de predare, studiu, învăţare şi evaluare, cât şi la nivel managerial, la toate nivelurile sistemului de învăţământ.

     Această politică educațională are ca obiectiv general creşterea calităţii şi accesului la educaţie prin integrarea Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) , iar ca obiective specifice își propune (Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, Propunere de politică publică):

● Îmbunătăţirea standardelor educaţionale prin  integrarea TIC ca mijloc didactic în procesul de predare – învăţare;

● Reducerea decalajului educaţional rural – urban în domeniul TIC;

● Asigurarea resurselor umane competente în dezvoltarea pedagogiilor interactive bazate pe integrarea TIC;

● Întărirea capacităţii instituţionale şi creşterea performanţei manageriale prin integrarea TIC la nivel naţional ( ME), regional ( ISJ-uri şi alte instituţii şi organisme)  şi local ( şcoli, autorităţi locale);

● Dezvoltarea unui parteneriat real şi eficient pentru utilizarea TIC în educaţie.

Modalități de implementare:

● Înființarea unei Agenţii pentru TIC în Învăţământ Preuniversitar care să răspundă de: cercetare, dezvoltare, orientare, dezvoltarea unui centru de resurse, coordonare metodologică, derulare de programe inovative în domeniul TIC, monitorizarea implementării Strategiei TIC în sistemul de învăţământ preuniversitar;

● Elaborarea unui studiu diagnostic cu privire la  resursele umane, resursele materiale şi definirea standardelor de dotări în şcoli;

●  Programe de formare pentru utilizarea TIC în procesul de predare, învăţare şi evaluare;

● Formarea continuă a personalului didactic de conducere, monitorizare şi evaluare în vederea utilizării TIC în managementul administrativ şi educaţional;

● Asigurarea  unei infrastructuri minimale (hardware, software, conectivitate, mentenanţă ) în fiecare unitate şcolară din învăţământul preuniversitar;

● Întărirea capacităţii administrative (din punct de vedere TIC) a MECT şi a structurilor subordonate;

● Extinderea  portalului naţional de educaţie;

● Crearea unui sistem online de administrare, monitorizare şi evaluare în procesul educaţional;

● Elaborarea şi implementarea unui program de granturi pentru utilizarea TIC în educaţiei;

● Dezvoltarea şi asigurarea accesului la resurse digitale;

● Adecvarea curriculumului la competențele cheie.

     În afară de argumentele legate de legislaţia naţională şi internaţională şi de bunele practici existente la nivel naţional şi internaţional în domeniul integrării tehnologiei informaţiei şi comunicării în educaţie, putem aduce în discuţie şi conceptul de management al calităţii totale (TQM), care vizează crearea unei culturi a calităţii, punând accent pe îmbunătăţirea continuă. În educaţie, TQM ia forma pregătirii multivalente a profesorilor, inclusiv în domeniul TIC, cu accent pe înnoirea vieţii şcolare, permanenta adaptare a ofertei educaţionale la nevoile educaţionale ale indivizilor şi ale comunităţii.

     Modelul transformaţional al calităţii, apărut odată cu TQM, vede asigurarea calităţii ca pe un proces continuu şi evolutiv, de îndeplinire a cerinţelor clientului. În educaţia contemporană,  beneficiarul educaţiei este mai exigent şi prin urmare este necesară nu numai evaluarea externă, ci şi inter-evaluarea şi autoevaluarea, de aceea este obligatoriu ca fiecare instituţie şcolară să urmărească creşterea calităţii în urma unui proces de auto-reflecţie.

2.                  Creşterea calităţii educaţiei şi formării prin noile tehnologii informaţionale şi de comunicare la Mark Twain International School (MTIS)

2.1 Autoevaluare

     Autoevaluarea a avut în vedere Domeniul A. Capacitatea instituţională, criteriul b) baza materială, subdomeniul materiale şi mijloacele de învăţămînt, auxiliarele curriculare, indicatorul de performanţă 4.3 dotarea cu tehnologie informatică şi de comunicare.

      S-a comparat performanţa şcolii cu cerinţele fiecărui indicator din Standardele de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar – anexa H.G. nr. 21/10.01.2007 (H.G. nr. 21/18.01.2007 pentru aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor  de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar):

4.3.1. Existenţa tehnologiei informatice şi de comunicare (o reţea funcţională de minim 6 calculatoare) - cu excepţia nivelului preşcolar;

4.3.2. Existenţa conectării la Internet a reţelei de calculatoare;

4.3.3. Extinderea utilizării tehnologiei informatice şi de comunicare la alte discipline din curriculum naţional şi / sau la decizia şcolii, în afara celor corespunzătoare ariei curriculare “Tehnologii”;

4.3.4. Creşterea numerică a disciplinelor care utilizează tehnologiile informatice şi de comunicare precum şi, în interiorul disciplinei, a numărului de ore în care sunt folosite tehnologiile informatice şi de comunicare;

4.3.5. Asigurarea accesului tuturor elevilor şi cadrelor didactice la reţeaua de calculatoare, pentru documentare şi informare în timpul şi în afara orelor de profil din programul şcolar;

4.3.6. Asigurarea unui număr suficient de calculatoare astfel încât numărul de elevi din unitatea de învăţământ ce revine la un calculator este cel mult egal cu numărul de elevi ce revine la un calculator corespunzător judeţului / municipiului Bucureşti şi nivelului de şcolarizare;

4.3.7. Utilizarea tehnologiei informatice şi de comunicare în activitatea administrativă şi/sau de secretariat şi /sau a bibliotecii;

4.3.8. Dotarea/îmbunătăţirea/actualizarea/înlocuirea periodică a echipamentelor şi programelor informatice utilizate.

     De asemenea, s-a urmărit şi îndeplinirea descriptorului de calitate din Standarde de referinţă si indicatori de perfomanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar (Standarde de referinţă si indicatori de perfomanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar- www.edu.ro): furnizorul de educaţie demonstrează progres, în ultimii trei ani de la ultima evaluare externă, în dotarea şi utilizarea TIC (hardware şi software).

     2.2 Metodele şi instrumentele care au fost folosite sunt următoarele:

·        observarea, pe baza unui ghid de observare- au fost efectuate asistenţe la ore pentru a urmări modul în care sunt utilizate calculatoarele;

·        ancheta - pe bază de interviu, aplicat directorului general al Şcolii Mark Twain;

·        ancheta- pe bază de chestionar, aplicat cadrelor didactice ale Şcolii mark Twain.

Interviu cu directorul MTIS:

Intervievator: Programul guvernamental SEI, lansat în anul 2001, are ca scop informatizarea sistemului de învățământ prin dotarea unităților școlare cu echipamentele necesare și asigurarea softului educațional necesar pentru diferitele discipline. Mark Twain este o școală privată și nu a beneficiat de acest program. Cum reușiți totuși să realizați informatizarea sistemului de educație în școala dumneavoastră?

Intervievat: Știu că acest program a fost lansat cu mai mulți ani în urmă. Școala noastră a avut întotdeauna calculatoare la dispoziția copiilor. Existau, până cu puțin timp în urmă, trei laboratoare cu calculatoare în care se puteau desfășura diferite activități didactice. Din păcate, acestea au fost la un moment dat insuficiente, întrucât numărul de copii aproape s-a dublat în fiecare an. Până anul trecut, școala a avut alte priorități, legate de acreditările sau autorizările naționale și internaționale, pentru toate nivelurile: preșcolar, primar, gimnazial și liceal și nu a putut investi foarte mult in calculatoare.  Dar acum îmi face plăcere să vă prezint noul proiect școlar MTIS în domeniul tehnologiei informației: Education Technology for World Class Learning (Tehnologia modernă în sprijinul educației internaționale).

Intervievator: În ce constă acest proiect?

Intervievat: Proiectul a fost lansat începând cu luna martie 2009 și și-a propus să asigure tuturor elevilor din clasele I - VIII, un calculator “notebook” performant, împreună cu o conexiune Internet permanentă, nelimitată și cu o viteză mare de trafic. Până în luna noiembrie 2009 (într-un interval de 6 luni), MTIS a dat în folosință 330 de notebook-uri în cele patru etape ale proiectului.

Intervievator: Ce v-a determinat să realizați acest lucru?

Intervievat: Proiectul face parte din Strategia de dezvoltare instituțională MTIS în spiritul secolului XXI și va tehnologiza puternic procesul educațional din școala noastră în perioada imediat următoare.

Intervievator: Cum vor fi utilizate aceste calculatoare de către elevi și de către profesori?

Intervievat: Notebook-urile vor fi utilizate de catre elevi la școală, în sălile de clasă, la bibliotecă sau acasa ca instrumente moderne de lucru în cadrul studiului sau al cercetării școlare.
Prin conexiunea la Internet permanentă, elevii vor avea acces la zeci de baze de date autorizate și de linkuri recomandate. Site-urile vizitate în timpul programului vor fi structurate pe domenii de interes, vârstă și nivel de studiu, oferind medii de învățare diferențiate si adecvate.

Intervievator: Cum veți utiliza aceste calculatoare în predarea limbii engleze, având în vedere faptul că școala este bilingvă și în orar există, la școala primară, de exemplu, trei ore de limbă engleză în fiecare zi?

Intervievat: Școala a achiziționat programul WiggleWorks, care este utilizat pentru a dezvolta citirea, scrierea și alte deprinderi necesare în învățarea unei limbi străine. Este un program atractiv și stimulativ pentru copii.

Intervievat: Ce alte resurse sunt utilizate la celelalte discipline?

Intervievator: Școala noastră a achiziționat soft educațional pentru discipline cum sunt matematica, geografia, istoria, științele naturii de la firme precum Intuitext, EduCreativ, Varox.

Intervievator: Ce planuri de viitor aveți în ceea ce privește informatizarea școlii Mark Twain?

Intervievat: Avem de gând să achiziționăm, în 2012, noi notebookuri pentru elevii de la grupele de grădiniță și pentru cei de la nivelul liceal.

Intervievator: Care sunt efectele benefice ale achiziționării acestor resurse?

Intervievat: Este facilitată activitatea de proiectare și de realizare a procesului educațional, evaluarea rezultatelor elevilor, învățarea cooperativă, sunt dezvoltate abilitățile de lucru în echipă. Elevii sunt mai atrași de activitățile didactice, sunt mai interesați de studiu, iar performanțele lor sunt ameliorate.

Intervievat: Mulțumesc pentru răspunsurile date.

     Pentru a cerceta modul în care sunt utilizate aceste notebookuri de către elevi și de către profesori în cadrul activităților didactice, am aplicat următorul chestionar la care au răspuns 25 de cadre didactice care lucrează în școala primară Mark Twain.

Chestionar pentru cadrele didactice de la Mark Twain International School

Interpretarea rezultatelor la Chestionar pentru cadrele didactice de la Mark Twain International School

      2.3 Constatări şi propuneri de îmbunătăţire

     În urma autoevaluării, s-a constatat că sunt îndeplinite toate cerinţele din standardele de autorizare şi funcţionare provizorie a unităţilor de învăţămînt preuniversitar, precum şi cele din standardele de referinţă şi chiar s-a depăşit nivelul de realizare a cerinţelor, demonstrându-se capacitatea creatoare şi inovativă prin: desfăşurarea cel puţin a 50% dintre orele de curs de alte specialităţi decât ,,Informatica” utilizând TIC; dotarea cu TIC a tuturor spaţiilor şcolare; existenţa, pentru întreaga suprafaţă a campusului şcolar, a unei zone de acoperire “fără fir”(wireless) pentru conexiunea la Internet; existenţa blogului clasei, realizat de către unele dintre cadrele didactice şi folosit ca instrument de predare, învăţare şi evaluare.

     Având în vedere aceste lucruri, se poate acorda calificativul excelent, deşi în urma  evaluării se constată o mică deficienţă în privinţa îndeplinirii cerinţei: 4.3.4. Creşterea numerică a disciplinelor care utilizează tehnologiile informatice şi de comunicare precum şi, în interiorul disciplinei, a numărului de ore în care sunt folosite tehnologiile informatice şi de comunicare, având ca punct slab: lipsa informării şi a formării cadrelor didactice în privinţa existenţei softurilor educaţionale sau a altor materiale de informare pentru disciplinele pe care le predau.

     Ca urmare, se propune în programul de îmbunătăţire implementarea de proceduri privind accesul la informaţie al  cadrelor didactice. Se stabileşte un responsabil cu informarea lor periodică- un cadru didactic, absolvent al Masterului de Tehnologia Informaţiei şi  a Comunicaţiilor în Educaţie şi un punct de informare în şcoală- biroul de IT.

     2.4 Desfăşurarea propriu-zisă activităţilor de dezvoltare/ optimizare/ remediere

Activităţi:

1. Aducerea la cunoştinţa  cadrelor didactice a  procedurii de informare despre noutăţile din softurile educaţionale (desemnarea unui responsabil la fiecare catedră, crearea unui punct de informare, dotarea cu un computer racordat la internet pentru căutarea de informaţii despre softuri, contactarea ofertanţilor şi prezentarea ofertelor  de softuri educaţionale în şedinţele de catedră, interasistenţă la ore unde se susţin lecţii cu ajutorul softurilor educaţionale);

2. Centralizarea datelor despre nevoile elevilor, cadrelor didactice referitoare la accesul la tehnologia informatică în cadrul procesului de învăţământ;

3.  Realizarea unui program de acces la computere (atât în timpul programului de şcoală, cât şi în afara lui);

4. Dezvoltarea profesională sau formarea cadrelor didactice în domeniul TIC prin absolvirea unor cursuri sau a unui master legat de introducerea tehnologiei informaţiei în educaţie.

5. Iniţierea şi derularea unor programe la nivel de şcoală, de exemplu: „Calculatorul- prietenul copiilor”, unde vor fi susţinute de către cadrele didactice cu experienţă în domeniu a unor lecţii cu ajutorul computerului pentru toate disciplinele la care există probleme;

6. Elaborarea de soft educațional diferențiat pe nivele de dificultate și adecvat câtorva stiluri de învățare.

     După finalizarea programului de îmbunătăţire, la 6 luni, se va evalua din nou, reaplicându-se din nou instrumentele de evaluare alese şi se va urmări efectul demersurilor  în privinţa îmbunătăţirii calităţii, prin raportarea la indicatorii stabiliţi prin standarde şi standardele de referinţă.

     Se va urmări creşterea cu cel puţin 10% a răspunsurilor pozitive date de cadrele didactice la întrebările care privesc:

1.                  scopul utilizării calculatorului în timpul programului: realizarea unor activități didactice; documentarea pentru realizarea lecțiilor; realizarea unor jocuri didactice; vizionarea unor filme cu caracter didactic; vizionarea unor filme cu caracter didactic; evaluarea elevilor; pentru dezvoltarea profesională personală; pentru lecții de inițiere computerială pentru elevi.

2.                  cât de des utilizează cadrele didactice calculatorul în timpul activităților cu copiii;

3.                  utilizarea calculatorului în cadrul programului școlar: crește randamentul profesorului; încurajează inovația didactică/ modernizarea procesului didactic; facilitează înțelegerea fenomenelor de către elevi; promovează învățarea cooperativă, dezvoltă abilități de lucru în echipă; permite o învățare individualizată, personalizată; utilizează TIC pentru următoarele tipuri de activități; predarea și învățarea se face utilizând lecțiile electronice; elevii lucrează în grup, utilizând TIC; activități al căror produs îl consituie un produs ; multimedia (un film, o pagină web, o prezentare pe ; calculator), activități în care elevilor li se cere să fie creativi, să exploreze și să inoveze, utilizând îndeosebi resurse TIC şi Internetul.

     Se va urmări şi scăderea cu cel puţin 10% a răspunsurilor pozitive date de cadrele didactice la întrebările care privesc:

1.                  software educațional insuficient pentru materia pe care o predau;

2.                  formare insuficientă în a utiliza tehnologia informației în educație;

3.                  dificultățile întâmpinate în utilizarea calculatoarelor din școală;

4.                   tratarea diferențiată a elevilor, cu elaborarea unor strategii şi instrumente, presupune un timp mai îndelungat atunci când este utilizată TIC.

Referinţe bibliografice:

1. Iosifescu, Ș. Calitatea în educaţie. Instrumente de  autoevaluare. Bucureşti: Ed. Humanitas     Educaţional, 2003

2. Cucoș, C. Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării  formării. Iași: Editura Polirom, 2006

3. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu completări şi modificări prin   LEGEA nr. 87/13.04.2006, cu modificările ulterioare

4. H.G. nr. 21/18.01.2007 pentru aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor  de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar;

5. Standarde de referinţă si indicatori de perfomanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar- www.edu.ro

6. Ghidul Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în unităţile de învăţământ preuniversitar - partea a II-a, Bucureşti, 2007