Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Cresterea motivatiei de invatare a elevilor la disciplina matematica
Scris de mihaiela lazar   
Luni, 08 Februarie 2016 12:38

STUDIU PRIVIND CREŞTEREA MOTIVAŢIEI DE ÎNVĂŢARE A ELEVILOR LA DISCIPLINA MATEMATICĂ

Andrei Roxana, profesor,

Școala Gimnazială Nr. 25, Galați

Studiul de faţă abordează problematica creşterii motivaţiei de învăţare a elevilor la disciplina matematică. Studierea motivaţiei în şcoală provine din nevoia de a înţelege şi utiliza factori subiectivi care explică fluctuaţiile de randament şcolar. De multe ori, auzim de la elevi remarci de genul: “este greu”, “nu-mi place”, “nu-mi va folosi niciodată”, sau “super”, “de mult nu a mai fost aşa de cool la ore”. Ceea ce face diferenţa între aceste “comunicări” este “ambalajul”. Educaţia nu trebuie să doară sau să producă suferinţă, ci să placă, să fie de folos, să formeze indivizi echilibraţi şi motivati spre acţiune şi schimbare1.

SCOP:

Scopul acestui studiu este unul constatativ şi vizează rolul pe care îl are motivaţia în învăţarea matematicii, în cazul elevilor de gimnaziu.

OBIECTIVE:

- sondarea motivaţiei elevilor privind studiul matematicii;

- cuantificarea timpului alocat pentru studiul matematicii;

- identificarea gradului de conştientizare a necesităţii studierii matematicii în gimnaziu;

- evidenţierea aspectelor pe care elevii le consideră că fiind dificile, în studiul matematicii;

- identificarea unor variante care ar ajuta elevii să studieze matematica cu mai multă uşurinţă;

METODOLOGIE:

Instrumentul utilizat în investigaţie a fost un chestionar pentru exprimarea atitudinilor şi opiniilor, administrat elevilor din clasa a VIII a, aparţinând unor categorii sociale diferite şi provenind din medii diferite.

Chestionarul a cuprins 10 itemi.

Alegerea elevilor pentru eşantion s-a realizat prin selecţie simplă aleatoare.

Au fost chestionaţi 50 de elevi ai Şcolii Gimnaziale nr.25 Galaţi.

PREZENTAREA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

Chestionarul a cuprins un set de întrebări menit să evidenţieze motivele ce îi determină pe elevi să înveţe la disciplina matematică . Din acesta a reieşit, că majoritatea consideră că pregătirea pentru susţinerea Evaluării Naţionale de la sfârşitul clasei a VIII a este cel mai important motiv.

De asemenea, şi primirea unei recompense are o pondere majoritară în rândul elevilor chestionaţi ( 56% ).

La întrebarea “Care din următoarele aspecte face învăţatul mai dificil pentru voi la disciplină matematică?”, elevii au răspuns:

  1. Materia 64%

  2. Vocabularul folosit de profesor 16%

  3. Explicaţiile 24%

  4. Problemele de comportament din clasa 28%

    Când s-a pus problema identificării unor variante care ar ajuta elevii să studieze matematica cu mai multă uşurinţă, aceştia au specificat că modelul personalităţii profesorului influențează creşterea motivaţiei de a învăţa:

    De asemenea, dintr-o listă de variante care ar facilita studiul matematicii, în viziunea elevilor, ( existenţa unor activităţi extracurriculare, existenţa unor discipline opţionale, studiul individual, meditaţiile), aceştia au optat în majoritate pentru meditaţii.

    CONCLUZII

    Majorităţii elevilor matematica li se pare greu de perceput, iar motivaţia acestora pentru studiu diferă de la elev la elev. Conform teoriei SDT(Self-Determination Theory) care descrie motivaţia elevului ca pe un continuum de la demotivare, trecând prin diferite etape de motivare extrinsecă, la motivarea intrinsecă, un anumit comportament şcolar poate fi descris de la lipsa motivaţiei sau resentiment, prin acceptarea pasivă, până la acceptarea activă şi implicarea personală.

    MOTIVAŢIE INTRINSECĂ ŞI EXTRINSECĂ

 

Oval: MOTIVAȚIE 
ABSENTĂ


STIL DE REGLARE

Oval: MOTIVATIE INTRINSECĂOrganization Chart

PROCESE ASOCIATE

PERCEPEREA CAUZALITĂȚII

Perceperea irelevanței

Nivel scăzut de competență

Absența intenției

Importanța recompensei sau a pedepsei

Supunere sau reactanță

Implicarea personală

Focalizare pe acceptarea de sine sau din partea celorlalți

Valorizarea conștientă a activității

Asumarea obiectivelor

Interiorizarea obiectivelor

Ierarhizarea obiectivelor

Congruența valorică

Interes

Plăcere

Satisfacție

intrinsecă

Prezentăm mai jos un set de strategii de intervenţie specific fiecărei etape de motivare:

  • Demotivare – perceperea sarcinii ca fiind fără sens, existența convingerii că elevul nu are abilităţi pentru realizarea sarcinii:

  • Utilizarea de material didactic şi mijloace tehnice variate;

  • Propunerea de sarcini ţinând cont de tipul de inteligenţă al elevilor(inteligențe multiple);

  • Accentuarea rolului învăţării în clasă;

  • Reglare externă – sub ameninţarea pedepsei sau sub atracţia recompensei, elevul se decide să se supună şi să realizeze sarcina şcolară:

  • Propunerea de sarcini/teme la alegere, creându-le sentimentul controlului;

  • Oferirea de recompense stimulative, centrate pe munca elevului şi nu pe sine însuşi;

  • Integrare – elevul descoperă că realizarea unei sarcini îi asigură aprecierea din partea celorlalţi(colegi, profesor):

  • Aprecierea progreselor se face în termeni pozitivi;

  • Evitarea exprimării scepticismului cu privire la reuşita viitoare, folosind sintagme de genul:”Am încredere…”, “Ştiu că poţi”;

  • Identificare – comportamentul şcolar în sine începe să devină important:

  • Identificarea aspectelor de unicitate ale fiecărui elev, crearea unei identităţi valorizate (“spiritul critic al clasei”, “rezolvitorul logic”, etc)

  • Gratificarea activităţilor extraşcolare;

  • Interiorizare – elevul interiorizează obiectivele propuse, noul comportament devenind parte a propriei personalităţi:

  • Implicarea elevilor în predare prin metoda”profesor pentru cinci minute”;

  • Implicarea în activităţi extracurriculare în care să se manifeste în funcţie de interesele proprii;

  • Motivaţie intrinsecă – elevul tratează cu interes orice subiect legat de o anumită sarcină şcolară, munceşte cu plăcere, găseşte satisfacţie în tot ceea ce face în legătură cu acea activitate:

  • Mobilizarea resurselor interne ale elevilor;

  • Implicarea în munca de cercetare şi creaţie;

  • BIBLIOGRAFIE:

  1. Cucoş Constantin, Psihopedagogie penru examenele de definitivare şi grade didactice, Editura Polirom, Iaşi, 2009.
  2. Cristescu Bogdan, Formarea continuă a profesorilor de matematică în societatea cunoaşterii, Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi, 2012.

Ultima actualizare în Miercuri, 10 Februarie 2016 22:42
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Plan cadru pentru clasa pregatitoare ord…

Ordinul 5755 din 17 septembrie 2012 (Ordinul 5755/2012) Plan cadru pentru clasa pregatitoare   Afla ordinul privind aprobarea planurilor-cadru pentru invatamantul primar, ciclul achizitiilor fundamentale clasa pregatitoare, invatamant special, publicat in Monitorul Oficial...

Read more

Regimul alimentar la romani in secolul a…

REGIMUL ALIMENTAR LA ROMÂNI ÎN SECOLUL AL XVII-LEA   Dragnea Mihai   Moldovenii și miedul Cronicarul și arhidiaconul sirian Paul de Alep (1627-1669) ne relatează câteva informații interesante despre consumul de mied (hidromel) la moldoveni....

Read more

Candidatii titularizabili din 2012 pot o…

Candidaţii titularizabili din 2012 pot ocupa posturi pe perioadă nedeteminată   Candidaţii titularizabili din 2012 pot ocupa posturi pe perioadă nedeteminată în unitatea de învăţământ în care predau.  

Read more

Felul complementului in noua gramatica a…

FELUL COMPLEMENTULUI ÎN NOUA GRAMATICĂ ACADEMICĂ Profesor Ciobanu Elena-Corina Liceul Teoretic Buziaș, Timiș Noua gramatică academică[1], lansată la începutul anului 2006, ne prezintă fenomenele lingvistice care aparţin gramaticii cuvântului...

Read more

Contracte la termen pe indici bursieri i…

CONTRACTE LA TERMEN PE INDICI BURSIERI ÎN ROMÂNIA   Cîrcotă Roxana - prof. ec. Liceul Tehnologic de Marină Galați   Rezumat Bursa de valori din România a fost reînfiinţată în anul 1995, în baza Deciziei nr....

Read more

Cultura francofona

CULTURA FRANCOFONĂ prof. Drăgian Ana-Elena Colegiul Tehnic ,,Constantin Brâncuşi’’ Oradea Producţia culturală francofonă este extrem de bogată şi diversă. Desfăşurarea sa în ansamblul spaţiului francofon, dar şi în...

Read more

Moliere personnalite situee entre le com…

MOLIÈRE - PERSONNALITÉ SITUÉE ENTRE LE COMIQUE ET LE TRAGIQUE       Prof. Alexie Cristina Colegiul Tehnic «Ion Mincu»   Molière reste un classique, mais un classique qui propose une comédie tragique, où le tragisme survient...

Read more

Les methodes expositives dans la langue …

LES METHODES EXPOSITIVES DANS LA LANGUE ET LA LITTERATURE FRANCAISE   Andone Crenguța - profesor Colegiul Tehnic de Transporturi Brașov   Les méthodes expositives dans la langue et la littérature francaise sont: la description, le...

Read more