CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII ŞI ÎNVĂŢAREA DE CALITATE

LA DISCIPLINA MATEMATICĂ

 Profesor Păduraru Constantin Eugen

Şcoala gimnazială nr. 1 Slănic Moldova, judeţul Bacău

         Rezumat

         Articolul de specialitate propus urmăreşte să evidenţieze modul de abordare a curriculumului la decizia şcolii din perspectiva disciplinei matematică, ţinând seama de specificul disciplinei matematicii şi a implementării noului curriculum naţional.

         In literatura psihopedagogică, curriculumul la decizia şcolii reprezintă un segment curricular, care acoperă diferenţa de ore dintre curriculumul nucleu şi numărul maxim de ore pe săptămână, pe discipline şi ani de studiu. Această prezentare iniţială pare clară, însă actualul context socio-cultural generează următoarea întrebare: Cum trebuie realizată astăzi educaţia?

         Pare o simplă întrebare, pentru unii doar o întrebare retorică, dar pentru observatorii atenţi ai fenomenului educaţional se conturează ideea că pe fundalul actualului context social şi cultural  se adânceşte criza educaţională. Cu alte cuvinte, educaţia tradiţională devine incapabilă să formuleze idealuri, scopuri şi obiective educaţionale, pe care societatea contemporană să le utilizeze în dezvoltarea armonioasă şi integrală a personalităţii individului uman.

         Printre numeroase răspunsuri la întrebarea de mai sus, curriculumul la decizia şcolii se dovedeşte un răspuns simplu, dar şi complex în acelaşi timp.

         Curriculumul la decizia şcolii permite o libertate de acţiune şi decizie atât pentru instituţiile şcolare, cât şi pentru profesori.

         Următoarea întrebare generată este următoarea: Care este impactul apariţiei curriculumului la decizia şcolii?

         În actuala problematică a societăţii contemporane, apariţia curriculumului la decizia şcolii are un impact deosebit asupra conţinuturilor curriculare (cunoştinţe, deprinderi, priceperi, atitudini şi valori), dar şi asupra parteneriatului educaţional: profesor - elev.

         Curriculumul la decizia şcolii constituie un puternic vector în atragerea de întregi generaţii de elevi către domeniul ştiinţelor, implicit a matematicii, dar şi un răspuns pertinent la provocările lumii contemporane, aducând în discuţie maximizarea “noilor educaţii”.

         Fiecare instituţie şcolară poate lua anumite măsuri proprii, care să ofere un plus de calitate şi eficienţă al actului educaţional, astfel prin intermediul curricumului la decizia şcolii se poate oferi un specific unităţii şcolare.

         Pentru amplificarea graduală a eficienţei în cadrul procesului instructiv - educativ, curriculumul la decizia şcolii vizează o serie de elemente:

- competenţe generale;

- competenţe specifice;

- conţinuturile;

- activităţile de învăţare;

         Următorul aspect vizat îl constituie: Cum trebuie realizată proiectarea unui curriculum la decizia şcolii?

         Din propria experienţă didactică şi a colegilor de matematică rezultă faptul că proiectarea unui curriculum la decizia şcolii la disciplina matematică nu este un proces aleatoriu, întâmplător, ci trebuie să aibă un fundament - format din următoarele elemente definitorii:

a) resursele umane;

b) resursele materiale;

c) caracteristica instituţiei şcolare;

d) conexiunile existente între instituţia şcolară şi comunitate;

         Curriculumul la decizia şcolii ar trebui să ofere un real sprijin tinerei generaţii, în vederea adaptării cât mai rapide la un principiu fundamental al educaţiei: transpunerea teoriei la disciplina matematică în probleme de practică. Această transpunere a matematicii în practică este evidenţiată prin subiectele propuse la examenele de Evaluare Naţională şi Bacalaureat.

         Printre numeroasele beneficii aduse sistemului de învăţământ, se constată că în cadrul acestui parteneriat şcoală - comunitate locală între elevi se generează o reală competiţie, care are  obiectiv principal determinarea eleviilor de a explora probleme specifice domeniului matematic şi tehnic, impulsionarea generaţiei tinere de studiere permanentă a unor ramuri particulare care derivă din disciplina matematică.

         Spre deosebire de conceptul de educaţie tradiţionala, educaţia contemporană se bazează pe acţiune, schimburi de informaţii, permanenţă. Ideea conform căreia educaţia ar trebui să fie permanentă este una veche, dar în actualul context se constată trecerea în acţiune a desfăşurării educaţiei.

         Introducerea curriculumului la decizia şcolii în sistemul educaţional din România se consideră o adevărată provocare, iar devenirea curriculumului la decizia şcolii ca factor de motivaţie pentru creşterea calităţii procesului de predare - învăţare este un deziderat, care depinde de toţi participanţii la procesul de învăţământ.

Bibliografie

1. Cristea Sorin - Dicţionar de termeni pedagogici, Editura Didactică şi Pedagogică, 1998;

2. Cerghit Ioan - Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi stategii, Editura Polirom, 2008;

3. Jinga Ioan, Istrate Elena - Manual de pedagogie, Editura All, 2006