CUVINTE DOMINANTE

ÎN LIMBAJUL POETIC AL LUI VASILE VOICULESCU

Prof. Simona Crainic,

Liceul De Arte Plastice, Timişoara

Lucrarea de faţă îşi propune un studiu statistic al vocabularului poetic al lui V.Voiculescu. Am avut în vedere doar Ultimele sonete închipuite ale lui W.Shakespeare în traducere imaginară de Vasile Voiculescu.

Între dezvoltarea polisemiei, pe de o parte şi predominarea sensurilor metaforice, pe de altă parte, există o legătură puternică ce se constituie într-un factor esenţial al organizării vocabularului.

            Această relaţie, dezvoltată în interiorul corelaţiei dintre planul expresiei şi cel semantic, impune elementelor lexical e o anumită frecvenţă, iar vocabularului o stratificare specific, printr-o ierarhizare a termenilor şi câmpurilor semantic.Poziţia pe care un element lexical o ocupă în această organizare reflect atât gradul de extindere a sferei semantic, cât şi intensitatea participării la procesul semnificării.

            Studiul statistic al vocabularului unui poet poate să-şi propună stabilirea cuvintelor cele mai des întrebuinţate de el, aşa-zisele cuvinte-temă, adică cele care “arată direcţia oarecum constantă a gândirii şi a sensibilităţii lui” (T.Vianu). Dar statistica vocabularelor poetice poate să urmărească şi stabilirea aşa-numitelor cuvinte-cheie, adică acelea care reprezintă pentru fiecare scriitor, o abatere de la rangul frecvenţei lor în limba epocii respective.

            Termenii constituind câmpul semantic circumscris divinităţii sunt foarte numeroşi, dar nu au o frecvenţă ridicată: mântuitor (1), paradis (2), canon (1), înger (7), sacru (5), ceresc (3), sfânt (3), credincios (2), demiurge (2), duh (15), eden (1), rai (1), liturghie (1), slavă (6), icoană (3), psalmi (1), nimb (3), rugă (2), nemurire (11), cer (22), divin (1), pururi (6), eternitate (26), veşnicie (13), a nemuri (1), dumnezeire (1), arhanghel (1), credinţă (2), Dumnezeu (3), mah (1), ascet (1).

            Termenii exprimând forme ale iadului sunt mai puţini: demon (2), demonic (3), iad (11), Infern (3), neant (2), chin (6), cazne (1), osândă (1), cruzime (2), Gheena (2), Iuda (1).

            La constituirea câmpului semantic al scrierii contribuie termenii: epitalam (1), pană (2), a inspira (1), catren (1), silabă (2), muză (1), poem (2), poezie (12), sonet (9), slavă (2), poet (7), condei (1), strofă (1), rimă (2), cuvânt (8), a scrie (5), verb (1 9, coarde (2).

            Câmpul semantic al naturii se formează mai ales cu termini acvatici: mare (6), corabie (6), apă (4), înecat (3), atlantici (1), furtună (1), peşte (1), scafandru (2), val (7), ţărm (6), ocean (6), mal (1), oceanic (1), năvod (1), flux (1), reflux (1), ciclon (1), cârmă (1), ancoră (1), talaz (3), scoică 82), sirenă (1), perlă (2), undă (2), unduire (1).La aceştia se adaugă cuvinte care denumesc plante: floare (10), etale (1), roze (4), ramuri (1), măceaşă (1), crin (1), trandafir (1), sămânţă (1), mac (1), mladiţă (1), măr (1).

            Câmpul semantic al arderii este foarte bogat: flacără (7), a stinge (2), a aprinde (7), ardere (3), a mistui (1), văpăi (4), cenuşă (2), urnă (1), lumânare (1), sfeşnic (1), opaiţ (1), caniculă (1), jar (19, foc (5), a sânteia (1), rug (1), fum (1), a încălzi (1).

            Termenii care constituie câmpul semantic al universului cosmic sunt mai puţini, dar apar cu frecvenţă mai mare: astru (5), stele (7), luceferi (2), cer (15), lună (3), cosmos (1), nori (3), satelit (1).