DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII PRIN ACTIVITĂŢILE INTEGRATE

Înv. Marc Aurica

Școala Gimnazială Cîmpeni

Predarea integrată a cunoştinţelor este considerată o metoda, o strategie modernă, iar conform explicaţiilor date de Dicţionarul explicativ al limbii române “a integra înseamnă a include, a îngloba, a încorpora, a armoniza”. Integrarea ca reuniune în acelaşi loc, respectiv în aceeaşi activitate corespunde cu integrarea mai multor activităţi succcesive. Integrarea este o manieră de organizare, oarecum similară cu interdisciplinaritatea în sensul că obiectivele învăţării au ca referinţă nu o categorie de activitate, ci o tematică unitară, comună mai multor categorii. În zilele noastre se simte din ce în ce mai acut nevoia introducerii acestei predări integrate în învăţamântul de toate nivelurile cu mijloace şi tehnici moderne care au drept scop sprijinirea cadrelor didactice şi a copiilor în învăţare. Tipurile fundamentale de învăţare au evoluat de la simplul “a învăţa să ştii pentru tine” la “a învăţa să trăieşti împreună cu ceilalţi”. Prin abordarea activităţilor în forma integrată educatoarea organizează şi regizează activităţi, moderează întreaga activatate şi ajută copiii să înţeleagă, să accepte, să stimuleze opinii personale, emoţii, sentimente şi să fie parteneri în învăţare.

Desfăşurând activităţi integrate copilul are posibilitatea să coopereze cu ceilalţi, să elaboreze idei noi, să argumenteze, devenind activi şi câstigând mai multă încredere. Pentru ca abordarea integrată să fie posibilă trebuie stabilite cu precizie obiectivele şi conţinuturile activităţilor zilnice pentru ca pe această bază să se conceapă un scenariu zilnic. În abordarea integrată este necesară o împletire armonioasă şi atractivă a conţinuturilor, într-o forma flexibilă, mobilizatoare care conduce activitatea copilului spre punerea în practică a celor învăţate. Întregul program se realizează prin joc, dar nu în mod întâmplător, ci unul organizat, unde copiii explorează medii diferite, îndeplinesc sarcini individual sau în grupuri.

Predarea integrată a cunoştinţelor este considerată o metoda, o strategie modernă, iar conform explicaţiilor date de Dicţionarul explicativ al limbii române “a integra înseamnă a include, a îngloba, a încorpora, a armoniza”. Integrarea ca reuniune în acelaşi loc, respectiv în aceeaşi activitate corespunde cu integrarea mai multor activităţi succcesive. Integrarea este o manieră de organizare, oarecum similară cu interdisciplinaritatea în sensul că obiectivele învăţării au ca referinţă nu o categorie de activitate, ci o tematică unitară, comună mai multor categorii.

Integrarea ca sintagmă este explicată cu revenirea în acelaşi loc, în aceeaşi activitate a mai multor activităţi de tip succesiv, care conduc la atingerea obiectivelor propuse .Reuşita activităţilor integrate se bazează pe un scenariu unitar foarte bine întocmit de către educatoare cu obiective clare, cu o repartizare a sarcinilor zilnice în fiecare sector de activitate şi cu asigurarea mai multor opţiuni care duc la atingerea obiectivelor. În activităţile integrate dispar graniţele dintre categoriile de activităţi şi tipurile de activităţi, contopindu-se în acel scenariu unitar si ciclic, în care tema se lasă învestigată cu mijloacele diferitelor ştiinte.

Scenariul cadrului didactic îi orientează pe copii să opteze pentru centre diferite care oferă posibilitatea alegerii domeniilor de învăţare. Această varietate încurajează copiii să observe, să găndească, sa-şi exprime idei, să interpreteze, să facă predicţii. Este foarte important faptul că învăţarea se realizează prin efortul propriu al copiilor. În activităţile de integrare curriculară există mai multe modele:

• Modelul integrării secvenţiale – care este folosit cel mai des în proiectarea pe teme;

• Modelul integrării liniare – folosit în proiectarea intervenţiei educaţionale diferenţiate şi individualizate;

• Modelul integrării ramificate – folosit în domeniile de activitate prevăzute în curriculum;

• Modelul integrării în reţea care constituie harta tematică;

• Modelul curriculumului infuzionat – ce presupune studierea diferitelor teme din perspectiva unui centru de interes temporar şi permanent;

• Modelul polarizării – când se stabileste un nou domeniu de cunoaştere în jurul căruia sunt polarizate segmente din alte discipline;

  Argumentele psihopedagogice în favoarea abordării unui curriculum integrat sunt multiple:

• Cunoştinţele dobândite printr-o abordare integrată sunt mai profunde, iar plusul calitativ este evident;

• Baza integrată a cunoaşterii conduce la o mai rapidă reactivare a informaţiilor;

• În planul relaţiilor interpersonale integrarea curriculară şi în special metoda proiectelor încurajează comunicarea şi rezolvarea sarcinilor de lucru prin cooperare;

  În zilele noastre se simte din ce în ce mai acut nevoia introducerii acestei predări integrate în învăţamântul de toate nivelurile cu mijloace şi tehnici moderne care au drept scop sprijinirea cadrelor didactice şi a copiilor în învăţare. Tipurile fundamentale de învăţare au evoluat de la simplul “a învăţa să ştii pentru tine” la “a învăţa să trăieşti împreună cu ceilalţi”. Prin abordarea activităţilor în forma integrată educatoarea organizează şi regizează activităţi, moderează întreaga activatate şi ajută copiii să înţeleagă, să accepte, să stimuleze opinii personale, emoţii, sentimente şi să fie parteneri în învăţare.

  Desfăşurând activităţi integrate copilul are posibilitatea să coopereze cu ceilalţi, să elaboreze idei noi, să argumenteze, devenind activi şi câstigând mai multă încredere. Pentru ca abordarea integrată să fie posibilă trebuie stabilite cu precizie obiectivele şi conţinuturile activităţilor zilnice pentru ca pe această bază să se conceapă un scenariu zilnic. În abordarea integrată este necesară o împletire armonioasă şi atractivă a conţinuturilor, într-o forma flexibilă, mobilizatoare care conduce activitatea copilului spre punerea în practică a celor învăţate. Întregul program se realizează prin joc, dar nu în mod întâmplător, ci unul organizat, unde copiii explorează medii diferite, îndeplinesc sarcini individual sau în grupuri.

  În continuare am să exemplific câteva activităţi integrate pe care le-am abordat la clasa pregătitoare. Am să ilustrez o temă foarte actuală pentru întreaga omenire şi bineînţeles adaptată şi la capacităţile de înţelegere a unui preşcolar, o temă ecologică intitulată “Ce ne şopteşte Pământul” Prin acest proiect tematic am urmărit dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător şi desfăşurarea unor activităţi ecologice pentru a oferi copiilor modele de practică educaţională.

  Obiectivele proiectului au fost:

• să educăm copiii în spiritul educaţiei ecologice pentru formarea conştiinţei şi conduitei ecologice.
• Să se înţeleagă de către copii problemele mediului înconjurător şi ale intregii omeniri
• Să se trezească capacitatea de a ocroti şi respecta natura;
• Să cunoască din tainele şi misterele Pământului;
• Să iscodească, să descopere, să dezlege răspunsurile la intrebările: de ce? De unde? Pentru ce? Cum?

Proiectul l-am desfăşurat pe parcursul unei săptămâni. Am împletit în proiect cele şase modele secvenţiale ale integrării. Printre temele proiectului amintesc activitatea integrată “Pământul – planeta albastră” unde copiii s-au familiarizat despre planeta Terra. O altă temă “Terra copilul preferat al Soarelui”, “Când râde Pământul”, “Când plânge Pământul”, “Ce este poluarea”, “Cei trei RRR” – activitate practică prin care copiii au realizat un panou cu materiale refolosibile, reciclabile, reutilizabile şi au înţeles semnificaţia acestor cuvinte. Prin povestea “Căţelusii părăsiţi” sau “Povestea lui Ecologel” au avut ocazia să-şi dezvolte creativitatea, exprimarea individuală, şi-au dezvoltat atitudini morale faţă de mediu. În cadrul proiectului la programul de dezvoltare personală copiii au interpretat jocuri cu rol cum ar fi “Vrăjitoarea şi zâna bună”, copiii şi-au răspuns la întrebări:

• Ce se întâmplă cu plantele în lipsa apei?

• Se poate viaţă fără apă?

• Se poate viaţă fără aer?

• Cine oxigenează natura?

  Au realizat ţinute ECO în parteneriat cu părinţii, au confecţionat genţi, rochii, pălărioare, jucării din sticle de plastic, borcane din sticlă şi şosete sau ciorapi vechi. Prin aceste activităţi li s-a dat ocazia să înţeleagă şi să pună în practică ceea ce înseamnă RRR.

  Pentru evaluarea proiectului am pregătit Parada de modă ECO “Ce ne şopteşte Pământul” cu ocazia Zilei Pământului. Evenimentul a fost prezentat în faţa părinţilor, colegilor şi invitaţilor, de asemenea şi mesajul transmis de Pământ către locuitorii Pământului şi anume:

• Pământul este singura planetă cu viaţă!

• Viaţa reprezintă tot ce ne înconjoară: oameni, animale, plante, păduri, munţi, ape şi soare.

  Dar s-a transmis şi AVERTISMENTUL:

• Dacă nu avem grijă de Pământ acesta se îmbolnaveşte şi moare
• Să ne schimbăm atitudinea şi mari şi mici
• Să protejăm natura, să prelungim miracolul vieţii pe Planeta Albastră
• Natura şi viaţa sunt daruri de la Dumnezeu pentru om
• Pămantul are nevoie de ajutor şi de intervenţia pozitivă a oamenilor
• Aveti grijă de apă!
• Aveţi grijă de păduri!
• Economisiţi energia!
• Protejaţi animalele!
• Reciclaţi, reutilizaţi, refolosiţi materialele.

• Copiii au fost împărţiţi în mai multe echipe ce reprezentau: apa, pădurea, aerul, plantele şi micii ecologişti transmiţând şi alte mesaje prin versuri semnificative.

  În partea a III-a a evenimentului trei copii au prezentat ţinutele ECO. Întreaga colecţie a fost confecţionată din materiale RRR, culorile colecţiei au fost inspirate din natură, iar muzica foarte sugestivă în armonie cu ţinutele şi cu evenimentul prezentat “Enya - în amintirea copacilor” care a transmis o stare calmă, liniştită, meditativă. În proiectarea didactică a spectacolului am ţinut cont de personaliatetea fiecărui copil, de temperamentele acestora, de felul cum se exprimă prin mers, de stilul agresiv, optimist, energic şi de modelul costumaţiei prezentate. S-au ales trei prezentatori, două fetiţe ce au descris ţinutele fetelor şi un baiat care a prezentat ţinutele băieţilor. Rând pe rând cei trei copii au prezentat întreaga colecţie ECO pe podium, au urcat fetiţele ce purtau ţinute din ziare, din hârtie creponată, din saci menajeri. Astfel s-au prezentat ţinute intilulate: ”Narcisa”, Floare de trandafir”, “Frăguţa dulce”, “Cer senin”, “Seara Fermecată”, “Bujor înflorit”. S-a prezentat costumul pentru băieţi “Aladin”, “Marţianul”, “Bradul”.

  Prin acest eveniment copiii au captat încredere, s-au simţit valoroşi, şi-au format atitudini şi comportamente pozitive faţă de mediul înconjurător.

  BIBLIOGRAFIE:

  Didactica – Revista de comunicări ştiinţifice, nr.3 / 2008;

  Activităţi integrate din grădiniţă – Ghid pentru cadrele didactice, 2008;

  Revista învăţământului preşcolar nr.1-2/2009