Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Directii expresioniste in poezia lui Ion Barbu
Vineri, 08 Mai 2009 03:00

DIRECŢII EXPRESIONISTE IN POEZIA LUI ION BARBU

Institutor: Nevodenszki Sorina

Şcoala cu clasele I-VIII, Sînandrei, Jud. Timis

 

“În poezia mea, ceea ce ar putea trece drept modernism nu este decât

o înnodare cu cel mai îndepãrtat trecut al poeziei: oda pindaricã. Neputând sã apar cu lira în mânã si florile pe ca, mi-am poleit versul cu cât mai multe sonoritãti.”[1]

 

 

În literaturã, expresionismul este considerat o revoltã împotriva realismului sau naturalismului, o cãutare a unei realitãti psihologice sau spirituale, iar nu o înregistrare a unor evenimente exterioare surprinse în secventa lor logicã.

Curentul apare în Germania, între anii 1911-1925; denumirea lui provine din francezul expressionisme si germanul Expressionismus. Se deosebeste în mod fundamental de naturalism si impresionism. Spiritul creator nu mai rãmâne pasiv, nu mai este supus obiectului, ci se reflectã în exterior, venind sã dea expresie întregului.

Expresionismul se manifestã cu întregul sãu cortegiu de fenomene, prin trãirile halucinatorii, reprezentãrile fantaste, deformate ale lumii, constiinta finalã, apocalipticã, generate de priza societãtii timpului. Lumea, considerã ei, a ajuns la un capãt, e perioada declinului civilizatiei industriale, incapabilã de a mai produce ceva nou, de a renaste, precum pasãrea Phoenix, din propria-i cenusã.

Este un glas de disperare al omului împotriva unei civilizatii acaparatoare, demonice, sufocantã prin mecanicitatea ei, prin lipsa de adaptare la coordonatele fiintei umane, rãmasã la un nivel inferior de evolutie. Este un strigãt al fiintei, reprezentat foarte bine în tablourile expresionistilor, printre care un important reprezentant este Edvard Munch, cu tabloul sãu, tipãtul. Contururile se pierd, apar tuse de culoare ce par a se îmbina si totul pare cã strigã în mod disperant. Ioana Em. Petrescu observa actul poetic barbian ca «depãsire a modernismului printr-o infuzie de arhaicitate, adicã printr-o reîntoarcere spre un univers originar.[2] De altfel, lirica barbianã exploateazã adeseori cel mai îndepãrtat trecut al poeziei.

Într-un interviu acordat lui Felix Aderca, din 1927, creatia lui Ion Barbu era împãrtitã de acesta în patru etape: parnasianã, antonpanescã, expresionistã si saradistã, desi poetul va avea de obiectat la afirmatii reporterului: ,,Deosebesti patru momente în evolutia acestor zece ani literari ai mei: parnasian, antonpanesc, expresionist, saradist. Dã-mi voie sã întâmpin cu câte o obiectie pe fiecare din aceste epitete”[3].

Totodatã, ca urmare a faptului cã Felix Aderca plaseazã una dintre etapele poetice ale liricii lui Barbu sub influenta expresionistã, acesta îi rãspunde : ,, Nu vrei sã vezi, mai degrabã, în aceastã a treia fazã, o incursiune în sfânta razã a Alexandriei ?’[4]

,,Poet nu doar de talent, dar cu un simt aparte al poeziei, cu o capacitate de a rafina expresia artisticã într-un mod rar întâlnit, Ion Barbu a fost încã de la debut un poet exemplar. Fãrã a se ralia avangardei, a adus în literatura românã o poezie de incontestabilã noutate, revitalizând lirismul într-o directie mai putin sau deloc uzitatã.’’[5]

Noile curente poetice ale vremii, printre care si expresionismul sunt tolerate de poet ,,în mãsura în care au însemnat o revenire la imaginativ si la romantic(...) în mãsura în care au însemnat obraznicã insurectie, confuziune pederastã, reclamã dezmãtatã’’,[6] ele nu au reprezentat decât forme goale.

Ciclul parnasian, în care se rescriu misterele eleusine, dionisiacul, mitologia greacã, într-o formulã de expresie obiectivã, dar vizualizatã, propune miscãrile vitale de contopire cu universul. Elanul spre absolut, orientarea spre elementar, histeria vitalistã, dezlãnțuirea de energii sunt trãsãturi expresioniste pe care le întâlnim în poeziile sale. Creația sa exprimã dorința de comunicare cu universul, de contemplare a lumii în totalitatea ei, fiind o stare de intelectualitate. Aspirația sa cãtre lirismul pur, presupune o stare inițiaticã ce nu poate fi exprimatã decât într-un limbaj încifrat, în care concizia este formula cea mai aleasã, concretizatã în imagini sintezã, propoziții eliptice, asocieri de cuvinte socante.

Ion Barbu aspirã la o poezie care sã nu continã nimic de prisos, sã nu fie redundantã, ci sã se concentreze asupra esentei. “Scopul, expresia minimalã a cãrei frumusete e primordial intelectualã, derivã din concentrarea unei cantitãti cât mai mari de informatii într-un volum, într-o cuprindere cât mai micã”.[7]


 

1 I. Valerian, apud Florin Oprescu, Model si catalizã în lirica româneascã modernã, Casa Cãrtii de ªtiintã, Cluj-Napoca , 2007, p.93.

2 Ioana Em. Petrescu, apud Fl. Oprescu, Model si catalizã în lirica româneascã modernã, Casa Cãrtii de ªtiintã, Cluj-Napoca, 2007, p.102.

[3] Ion Barbu, apud Vasile Ursan, Studii literare si stilistice, Casa de Presã si Editurã „Tribuna”, Sibiu, 2000, p.91.

[4] I. Barbu, apud Fl Oprescu, op cit, p. 107.

[5] Al. Ruja, Ipostaze critice, Ed. Excelsior, Timisoara, 2001, p. 65.

[6]Ion Barbu apud Florin Oprescu, Model si catalizã în lirica româneascã modernã, Casa Cãrtii de ªtiintã, Cluj- Napoca, 2007, p.91.

[7] Mandics Gyõrgy, Ion Barbu „Gest închis”, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1984, p. 250.

 

 

Ultima actualizare în Vineri, 26 Martie 2010 19:29
 

Revista cu ISSN

Folosirea povestilor in predarea limbii …

FOLOSIREA POVEȘTILOR ÎN PREDAREA LIMBII ENGLEZE Profesor: Buruiană Mihaela                                       Liceul Tehnologic “Tudor Vladimirescu”, com. Tudor Vladimirescu, jud. Galați             Cuvinte cheie: poveşti în limba engleză, ciclul primar De ce poveşti? Valoarea educațională...

Read more

Adolescentul educatia si lumea

ADOLESCENTUL, EDUCAȚIA ȘI LUMEA      Apostol Elena-Alina, profesor limba engleză, Șc. Gimnazială Nr.7, Buzău   O perspectivă sociologică asupra formării identității, la vârsta adolescenței. Literatura de specialitate prezintă în mod sugestiv și...

Read more

Managementul calitatii

CALITATEA ŞI MANAGEMENTUL CALITǍŢII ÎN INSTITUŢIILE DE ÎNVǍŢǍMÂNT Director – Prof. IONEL NEAGU Şcoala cu clasele I-VIII Greaca, jud. Giurgiu   Reforma învãtãmântului a inclus si pânã acum elemente ale...

Read more

Stilistica literara si stilistica functi…

STILISTICA LITERARĂ ŞI STILISTICA FUNCŢIONALĂ Profesor Nae Mihaela, Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi”, Piteşti Stilistica literară sau estetică este un domeniu stilistic care, deşi urmăreşte stilul în limbă,...

Read more

Proiect de programa curriculum la decizi…

PROIECT DE PROGRAMĂ CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII: STILISTICĂ Prof. Simona Crainic, Şcoala Gimnazială Sarmizegetusa Articolul de faţă este rezultatul nevoii de modele în alcătuirea unui proiect de...

Read more

Metodologie de organizare si desfasurare…

METODOLOGIA DE ORGANIZARE SI DESFASURARE SI STRUCTURA PROBEI DE VERIFICARE A CUNOSTINTELOR DE LIMBA MODERNA pentru admiterea in anul scolar 2011-2012 in clasele a IX-a cu program bilingv de predare a unei limbi...

Read more

CALOIANUL - FAPT SI ACT FOLCLORIC

  CALOIANUL – FAPT ŞI ACT FOLCLORIC Prof. Iorga Violeta Şcoala 16 ,,Nicolae Bãlcescu”, Galati     Ca majoritatea textelor populare, Caloianul trebuie interpretat din dublã perspectivã: ca act si fapt folcloric. Textul...

Read more

DESPRE SARBATOAREA MUZICII

DESPRE SÃRBÃTOAREA MUZICII   Profesor Maria Dinu C.N.E. “Gh.Chitu”, Craiova     Începând din anul 1982, în Franta, a fost organizatã, în prima zi a verii, 21 iunie, Sãrbãtoarea Muzicii. Astãzi, Sãrbãtoarea Muzicii este prezentã...

Read more