EDUCATIA PENTRU DIVERSITATE
Sintagma scoala pentru diversitate este echivalenta sintagmei scoala pentru toti si reprezinta dezideratul maximei tolerante in ceea ce priveste diferentele fizice, socioculturale, lingvistice si psihologice existente intre copii/elevi, misiunea fiind aceea de a le oferi tuturor posibilitatea de a invata in functie de ritmul, capacitätile si nevoile proprii si de a se exprima conform trasaturilor individuate de personalitate.
Ideea care anima acest tip de scoala este aceea ca finalitatea fundamentalá a sistemului national de invatamant consta in a forma cetateni care sunt membri ai aceleiasi matrice sociale si care impartasesc valori comune. Prin urmare, scoala reprezinta numai un segment al sistemului social, iar schimbarile din cadrul ei nu pot avea succes in absenta unor schimbari dirijate la nivelul celorlalte segmente. Acest fapt impune gandirea unor structuri care sa imbine flexibil si eficient demersurile din toate domeniile, proces care implica formarea unei atitudini pozitive fata de integrare intr-o perspectiva cat mai apropiata, fata de incluziune. Aceastä atitudine manifestata la nivelul intregii societati trebuie sa respecte principiul normalizarii, adicä asigurarea accesului, pentru toate categoriile de persoane, la tiparele existentiale si la conditiile de viata cotidiana, cat mai apropiate de normele considerate firesti pentru o viata obisnuita.
Educatia pentru toti a fost definita ca acces la educatie si la calitatea acesteia pentru toti copiii, fiind identificate doua obiective generale:
- asigurarea posibilitatilor participarii la educatie a tuturor copiilor, indiferent de cat de diferiti sunt ei si cat se abat, prin modelul personal de dezvoltare, de la ceea ce societatea a denumit normal. Participarea presupune in primul rand accesul si apoi identificarea modalitatilor prin care fiecare sa fie integrat. Accesul are in vedere posibilitatea copiilor de a ajunge fizic la influentele educative ale unei societati (familie, scoala, comunitate), de a se integra in scoala si de a raspunde favorabil solicitarilor acesteia;
- calitatea educatiei se referä atat la identificarea acelor dimensiuni ale procesului didactic, ale continuturilor invatarii, cat si la calitäti ale agentilor educationali, care sa sprijine invätarea tuturor categoriilor de elevi, sa asigure succesul, sa faca sistemul deschis, flexibil, eficient si efectiv.
Fiecare scoala care doreste sa fie deschisa si flexibila, prin aplicarea principiilor incluziunii, trebuie sa demonstreze, prin managementul pe care il propune, urmätoarele:
- intelegerea reala si recunoasterea incluziunii ca o parte a politicilor de egalizare a sanselor persoanelor cu cerinte speciale, si nu ca o simpla plasare a copiilor impreuna;
- recunoasterea legaturilor dintre educatia incluziva si valorizarea diversitatii umane prin promovarea unui etos scolar care valorizeazä toti copiii si familiile lor;
- favorizarea unui climat de sprijin flexibil oferirea unor räspunsuri adecvate cerintelor individuate prin oferta educationala a scolii;
- sustinerea implicarii comunitatii locale in dezvoltarea programelor si a ofertelor educationale pentru toate categoriile de elevi din scoala;
- favorizarea accesului personalului didactic la ocazii de dezvoltare profesional care sa sustina/sprijine dezvoltarea practicilor incluzive.
Scoala incluziva pune in centrul atentiei sale persoana umanä ca fiinta originala, unica si irepetabila, accentuand ideea ca in fiecare societate exista personalitati, grupuri diferite, motivatii, ratiuni si puncte de vedere diferite.
In opinia mai multor autori, promovarea educatiei incluzive/integrate in scolile din sistemul de invatamant trebuie sä aiba la baza urmatoarele principii-cadru:
- toti elevii au dreptul sa participe la toate activitatile incluse in programa scolilor obisnuite;
- in timpul programului scolar, personalul didactic si de specialitate se va implica direct in sustinerea pe toate caile a integrarii maximale a elevilor cu cerinte educationale speciale ;
- scoala va trebui, printr-o serie de schimbari radicale in domeniul curriculum-ului, sa vina in intampinarea tuturor cerintelor educationale ale elevilor, fara a leza demnitatea si personalitatea acestora;
In conditiile educatiei incluzive, clasele/grupele de elevi vor include copii apropiati ca varsta si nivel de experienta socioculturala.
Aplicarea acestor principii in practica scolii pentru diversitate presupune, din partea personalului didactic si de specialitate, o serie de calitäti, cum ar fi:
- sa aiba responsabilitatea recunoasterii nivelului de competenta profesionalä si dorinta de perfectionare a capacitatilor de lucru in conditiile educatiei integrate si ale scolii incluzive;
- sa manifeste o atitudine critica si constructivä, prin propuneri concrete si realiste, in sprijinul includerii copiilor cu cerinte educative speciale in clasele unde isi desfasoara activitatea;
- sä demonstreze o implicare totala in procesul didactic, astfel incat sa satisfaca intr-o masura cat mai mare cerintele educationale ale elevilor din clasa;
- sa trateze elevii cu demnitate si respect si sa dea dovada de consideratie fata de situatia particulara in care se afla copiii cu cerinte educative speciale;
- sa aiba convingerea ca educatia integrate si scoala incluziva presupun cu necesitate activitatea in echipe de specialisti (profesori, educatori, profesori de sprijin, consilieri scolari, asistenti sociali, psihopedagogi specializati in activitati cu diferite categorii de copii cu cerinte speciale).
Articole asemanatoare mai vechi:
|