Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Eseul scolar între intentie si realizare
Sâmbătă, 08 Mai 2010 18:03

ESEUL ŞCOLAR ÎNTRE INTENŢIE ŞI REALIZARE

 

Prof. Cristina Lorincz

Colegiul Tehnic Iosif Şilimon, Braşov

 

 

Articolul de faţă are în centru problematica eseului şi după un scurt istoric aduce în prim plan confuziile care se fac în abordarea temei.

Se dă de asemenea şi un exemplu de bună practică.

 

Creaţie în proză de dimensiuni varaibile, eseul avertizează prin etimologie că este un „gen” mobil şi proteic. Departe de a deveni anacronic, el şi-a câştigat un statut autonom din paradoxala situaţie de a fi revendicat şi respins totodată de cercetători, artişti, critici, filosofi şi jurnalişti.

Cert, eseul este o „producţie de import” franceză, păstrând în tipare baroce şi umaniste afinităţile cu Renaşterea; termenul de essai ( =încercare, probă, tatonare) îşi are originea în latinescul exagium, care însemna „cântărire” (în sens propriu) şi „examen precis, riguros” (în sens figurat). Aşadar, eseul este o încercare, un exerciţiu de tatonare în jurul unei teme, fără pretenţia epuizării, ba, dimpotrivă, incitând şi seducând prin specatcolul ideilor formulate într-o manieră personală.

Ca şi în literatura universală, eseul interbelic şi cel contemporan românesc se ridică la rangul de „gen al maturităţii”. Parafrazându-l pe C. Noica, putem spune că istoria acestui gen este „istoria culturii noastre”.

La noi, termenul a apărut pentru prima oară într-o notă a lui Octavian Goga, care anunţa publicarea volumului „Eseuri”, cu subtitlul „Schiţe fugitive”. Ulterior, însă, titlul va fi „Precursori”. I se recunoaşte însă unanim lui Al. Odobescu meritul de a fi relizat primul eseu românesc valoros „Pseudo- Kinegetikos”.

Un  excurs istoric asupra eseului ar putea evidenţia existenţa unui adevăr esenţial: autonomia unei categorii moderne şi maturizate. Refuzând încadrărie categorice într-un domeniu, un gen, un stil sau o specie, eseul reprezintă o marcă a subiectivităţii şi a originalităţii.

Eseul şcolar este o compunere şcolară. Încă suntem tributari unei inerţii teoretice şi nu delimităm ferm graniţele eseului, acceptând echivocul unei sarcini de lucru care pune deseori elevul în dificultate: „Alcătuiţi o compoziţie! eseu despre ...”

În cursul liceal, compunerea îmbină studiul ştiinţific şi creaţia, dar este predominant o manifestare a creativităţii. A redacta o compunere presupune a parcurge nişte etape însuşite, exersate: pregătire, incubaţie, inspiraţie, verificare, respectând o tehnică a elaborării care exclude utilizarea corectă a limbii, cultivarea observaţiei, exersarea lecturii, documentarea, alegerea subiectelor, dispunerea ideilor şi realizarea elocuţiunii.

În funcţie de gradul de detaliere a cerinţelor şi a criteriilor formulate pentru eleborarea răspunsului, în literatura nostră de specilitate se vorbeşte de două tipuri: eseul structurat şi eseul liber. Formularea cerinţei face posibilă şi existenţa celei de a treia categorii, eseul semistructurat, diferit de primul, în care un răspuns este aşteptat şi orientat spre sarcina de lucru, libertatea de organizare nefiind luată în discuţie decât sub aspectul tratării la alegere a cerinţelor, şi diferit de cel de al doilea, în care nu sunt creionate jaloane pentru răspuns, iar elementele considerate relevante sunt alese de propunător. În eseul semistructurat, injoncţiunea precede alegerea unei variante, existând şi sumare indicaţii privind strucura, iar formularea enunţului include o condiţională:

În funcţie de orientarea generală a subiectului eseurile pot fi:

-         De tipul analiză- reflecţie critică;

-         De tipul comparaţiei şi paralelei;

-         Cu subiect implicând explorarea unui domeniu;

-         Cu subiect implicând căutarea cauzelor şi consecinţelor unui fapt.

Câteva cuvinte cheie facilitează recunoaşterea fiecărui tip, verbele din directivă informând în acelaşi timp în legătură cu strategia care trebuie adoptată:

-         Discutaţi, comentaţi, criticaţi, interpretaţi, demonstraţi, explicaţi;

-         Comparaţi, studiaţi, alegeţi, apreciaţi, criticaţi;

-         Definiţi, exploraţi, manifestaţi-vă interesul;

-         Studiaţi cauzele, consecinţele.

Un eseu este diferit de comentarii, analiză sau caracterizare, deşi implică examinarea critică a unui fenomen literar. Cele din urmă interpretează textul disecat sau o dimensiune a lui, în timp ce aria de cuprindere a eseului este mult mai amplă.

Distincţia dintre eseu şi paralelă este şi ea evidentă: comparaţia e metodică numai în aparenţă.

Formularea incorectă a cerinţei sau lipsa formulării acesteia duce la derută asupra elevului, implicând o derulare amalgamată a tuturor cunoştinţelor sale referitoare la acel subiect. De exemplu, la clasa a XII- a nu putem anunţa un eseu în felul următor:

-         Poezia de inspiraţie religioasă ( V. Voiculescu), T. Arghezi, L. Blaga)- cerinţa se confundă cu tilul, iar elevul se întreabă ce se aşteaptă de la el.

O formulare clară şi precisă ar fi:

Alcătuiţi o compoziţie tip eseu structurat în care să comparaţi atitudinea eului liric voiculescian cu cea a eului liric arghezian şi cu cea a eului liric blagian prezente în poezia de factură religioasă..

În realizarea eseului veţi avea în vedere:

-         elemente ale imaginarului poetic al celor trei autori;

-         ipostaze şi rtăiri ale eului poetic, cel puţin câte două elemente comune şi diferenţiatoare ale imaginarului poetic

-         elemente de expresivitate poetică;

-         valorificarea a minimum două texte aparţinând celor trei scriitori.

 


Articole asemanatoare mai vechi:

 

Revista cu ISSN

Integrarea elementelor de geografie a tu…

INTEGRAREA ELEMENTELOR DE GEOGRAFIE A TURISMULUI ȊN ACTIVITATEA DIDACTICĂ Prof. Moise Iuliana Daniela, Liceul cu Program Sportiv „I. B. Şoter” Turismul îmbracă...

Read more

TEHNICI DE DISCUTIE CARE CONTRIBUIE LA …

TEHNICI DE DISCUtIE CARE CONTRIBUIE LA DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE Dimitriu Alina, profesor de geografie Grup Şcolar Tehnic Drãgãnesti-Vlasca, Teleorman     În acest articol voi prezenta douã tehnici de dezvoltare a gândirii critice: investigatia...

Read more

Calendarul si structura anului scolar 20…

Calendarul si structura anului scolar 2016-2017 A fost publicat în Monitorul Oficial, partea I, nr. 552 din 21 iulie, Ordinul MENCS nr. 4577/2016 privind structura anului şcolar 2016-2017. Noul an...

Read more

Tehnici de explorare a textului in cadru…

TEHNICI  DE EXPLORARE A TEXTULUI  ÎN CADRUL  SISTEMELOR DE ÎNVĂŢARE   Profesor  ANASIA  SIMONA, GRUPUL  ŞCOLAR  INDUSTRIAL  de  MARINĂ,  GALAŢI     The article depicts the way computers and humans work together in order to analyze different...

Read more

Pe carari de legenda

PE CĂRĂRI DE LEGENDĂ   Prof. Sandu Diana – Ileana Colegiul Tehnic „Regele Ferdinand” Timişoara   Prezentul articol se doreşte a fi o rememorare a unei excursii minunate realizate împreună cu clasa a cărei dirigintă...

Read more

Atingeti excelenta in management scolar!

Atingeti excelenta in management scolar!    Educatia este singura cale de a gasi raspuns pentru toate intrebarile noastre. In calitate de cadru didactic, dorinta de a avea rezultate deosebite la clasa trebuie...

Read more

Vointa si educarea ei

VOINŢA ŞI EDUCAREA EI   PANAIT ELENA, profesor de limba şi literatura română Şcoala gimnazială „George Ştephănescu”, judeţul Argeş   Voinţa, forţa care învinge imposibilul, cea care te susţine în alegerea si hotărârea faptelor, are...

Read more

Sincronie si diacronie

SINCRONIE ŞI DIACRONIE Profesor Andra Elena Diaconu, Școala Gimnazială Fitionești, județul Vrancea Modul de cercetare sincronic nu se opune categoric cercetării istorice, evolutive, diacronice, ci apare ca o completare necesară,...

Read more