Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Folclorul si educatia
Scris de mihaiela lazar   
Marţi, 08 Aprilie 2014 18:50

FOLCLORUL ŞI EDUCAŢIA

 

Autor: Cornea Claudia

Funcţia: Educatoare

 

            Folclorul reprezintă o lume fascinantă şi încă plină de surprize, cum fascinantă şi plină de surprize e lumea copiilor de vârstă preşcolară. Bucuria de a o valorifica pe prima şi de a crea scenarii metodice în cea de-a doua este atât răsplata căutării, cât şi a trăirii în prezent a unei forme de civilizaţie apusă, pe cât de simplă, pe atât de profundă. Mi se pare normal şă nu iubeşti un lucru pe care nu-l cunoşti. Acesta a fost momentul în care am început munca de cercetare în domeniul folcloric. I-am implicat pe copii în culegere de folclor. Cu ajutorul copiilor am cules jocuri şi cântece din folclorul lor şi am participat în calitate de colaborator la realizarea unei culegeri de folclor intitulată  ,,Jocuri din folclorul copiilor de ieri şi de azi”. Prin intermediul unor proiecte tematice i-am implicat pe preşcolari în culegerea de folclor, aceştia contribuind la buna desfăşurare a acesteia prin intermediul unor obiecte de ceramică pe care le-au găsit la bunici, prin costume populare vechi pe care le-au găsit tot prin lada de zestre a bunicii sau prin scurte povestioare sau colinde culese de ei de la bătrânii satului. Am transferat valoarea etică a acestor scenarii în serbările din grădiniţă şi am constatat un salt calitativ al unor copii la nivel comportamental. În vederea valorificării tradiţiilor locale şi a sprijinirii artei populare (dans, muzică, obiceiuri, tradiţii) voi continua şi în anii următori studiul despre folclor, prin activităţi care vor avea drept scop cunoaşterea şi aprecierea valorilor populare. Domeniul meu de cercetare merge însă dincolo de cunoaşterea acestor valori. Mă gândesc întotdeauna ce pot furniza ele pentru activitatea mea didactică. Urmăresc un traseu complet: scenariu folcloric, transpunerea lui în serbare şi finalizarea ca scenariu metodic la nivelul activităţilor, excursiilor, serbărilor etc. În urma realizării studiului despre folclor, copiii au dorit şi alte studii de acest fel, plăcându-le ideea ,,Studiul despre Minunile lui Iisus”, sau ,,Studiul despre şezătorile verii” pe care mi-am propus ca anul următor să-l transpun într-o serbare pe care o voi realiza la sfârşitul anului viitor, serbare intitulată ,,Cununa fetelor de pe Someş”.

            Astfel, valorificarea folclorului în învăţământul preşcolar, acolo unde am simţit eu că poate să contribuie la desăvârşirea educaţiei, a însemnat muncă, bucurie, eficienţă, întrecere de sine, îndrăzneală, curaj, imaginaţie, extrem de multă muncă, satisfacţie, motivaţie; a însemnat trecutul şi prezentul stând laolaltă.

 

            Folclorul reprezintă o lume fascinantă şi încă plină de surprize, cum fascinantă şi plină de surprize e lumea copiilor de vârstă preşcolară. Bucuria de a o valorifica pe prima şi de a crea scenarii metodice în cea de-a doua este atât răsplata căutării, cât şi a trăirii în prezent a unei forme de civilizaţie apusă, pe cât de simplă, pe atât de profundă.

            Înspre acest loc de pace mi-am dorit să fac primul popas cu copiii din grupa mea. Şi am constatat atunci că ei nu-l cunosc îndeajuns pentru a-l putea preţui cum se cuvine. Mi se pare normal şă nu iubeşti un lucru pe care nu-l cunoşti. Acesta a fost momentul în care am început munca de cercetare în domeniul folcloric.

            I-am implicat pe copii în culegere de folclor şi încet, încet, au manifestat interes faţă de bogăţia acestuia. Cu ajutorul copiilor am cules jocuri şi cântece din folclorul lor şi am participat în calitate de colaborator la realizarea unei culegeri de folclor intitulată ,,Jocuri din folclorul copiilor de ieri şi de azi”.

            Prin intermediul unor proiecte tematice, cum au fost ,,Mândru sunt că sunt român”, ,,Lada de zestre a bunicii”, ,,Tradiţii şi obiceiuri”, ,,Hai să dăm mână cu mână”, ,,Hristos a înviat!”, i-am implicat pe preşcolari în culegerea de folclor, aceştia contribuind la buna desfăşurare a acesteia prin intermediul unor obiecte de ceramică pe care le-au găsit la bunici, prin costume populare vechi pe care le-au găsit tot prin lada de zestre a bunicii sau prin scurte povestioare sau colinde culese de ei de la bătrânii satului şi astfel încet, încet, au manifestat interes faţă de bogăţia acestuia. Le-am făcut cunoscute mai multe scenarii folclorice şi astfel au căpătat deschidere spre dorinţa de-a cunoaşte altele.

            Am transferat valoarea etică a acestor scenarii în serbările din grădiniţă şi am constatat un salt calitativ al unor copii la nivel comportamental. Am observat un interes deosebit pentru serbările şezători. Mai mult, am avut şansa să descopăr anumite particularităţi psihice, care în cadrul unor activităţi obişnuite nu au fost dezvăluite: talente în interpretarea jocului de rol, copiii intrând în rolul personajelor, ori devenind  mânuitori de rol. Disimularea a devenit tehnică de autocunoaştere.

            Astfel, cercetarea folclorică s-a dovedit a fi un real succes. Mi-am atins obiectivele propuse, iar ipoteza cercetării a fost validată. Copiii au adus imagini cu unelte de lucru din şezătoare, au cules informaţii despre aceste unelte, au adus CD-uri cu colinde, cântece, ziceri satirice, au colecţionat  obiecte populare, care împodobeau casele ţărăneşti de mai demult şi au cules informaţii despre obiceiurile practicate cu ocazia unor evenimente importante din viaţa noastră. Totuşi nu pot spune că nu am întâmpinat şi unele greutăţi în realizarea acestei cercetări. În momentul în care am început învăţarea unor dansuri populare, unul dintre copii ai cărui părinţi frecventau un anumit cult, a refuzat să danseze, deoarece părinţii îi interziceau acest lucru, pe motiv că religia lor nu le permitea. Am încercat să conving părinţii că dansul popular  ne reprezintă pe noi ca popor, că orice copil ar trebui să aibă libertatea de a alege ceea ce-i place sau nu să facă, iar la maturitate să-şi aleagă singur drumul pe care va porni în viaţă. Încercarea mea n-a fost chiar zadarnică, deoarece, deşi copilul n-a fost lăsat să participe la dansurile populare, părinţii i-au permis să participe la alte activităţi ce făceau parte din cercetatea folclorică.

            O surpriză, de data asta plăcută, am avut-o din partea unui părinte adept al aceluiaşi cult, dar mult mai deschis şi mai comunicativ, care i-a dat copilului libertatea de a alege dacă doreşte sau nu să participe la dansuri populare, acesta fiind convins că, cu cât îi îngrădeşte mai mult copilului anumite dorinţe, aspiraţii, cu atât tentaţia de a face ceea ce i se interzice este mai mare.

             Un punct forte în realizarea cercetării folclorice l-a constituit faptul că majoritatea părinţilor le-au confecţionat sau cumpărat copiilor costume populare. Începând să îmbrac şi eu costumul naţional la serbări, acesta a căpătat valoare în ochii copiilor. Prin imitaţie, au învăţat să-l poarte cu mândrie şi respect.

             În momentul în care munca copiilor a fost popularizată, motivaţia pentru studiu s-a accentuat. Au fost luaţi în serios şi au devenit mai responsabili. Munca prestată le-a adus satisfacţii, iar pe mine m-a ajutat să-mi cunosc mai bine grupa de copii.

            Că pasiunea pentru folclor nu moare o dovedesc foştii preşcolari, acum şcolari care practică şi astăzi dansurile populare, fiind înscrişi în formaţia de dansuri a şcolii.

            Informaţiile culese de copii, obiectele populare vor fi folositoare pe mai departe generaţiilor viitoare.

            Analizând activităţile desfăşurate cu această grupă de preşcolari, putem trage următoarele concluzii: că fiecare om, copil este un individ deosebit de ceilalţi; ceea ce pentru el este esenţial nu este şi pentru un altul.

            Un copac fără rădăcini îşi pierde calitatea de copac, nu mai aparţine unei păduri şi este bătut de orice pală de vânt. Nu cred că ne putem cunoaşte pe noi înşine, dacă nu ne cunoaştem rădăcinile şi vrând, nevrând rădăcinile noastre sunt ancorate puternic în satul românesc, în obiceiurile şi tradiţiile populare. Atmosfera simplă şi înţeleaptă, armonioasă şi familiară din timpul unei şezători a însemnat pentru copii a cunoaşte, iar pentru mine, o întoarcere în anii copilăriei. Portul popular cu sutele de taine şi simboluri are o eleganţă şi un rafinament de care copiii au fost conştienţi şi l-au purtat cu dragoste şi mândrie.

            Am constatat că aducând în faţa copiilor, ca educatoare, experienţele populare legate de folclor, trăite în copilărie sau ca adult, efectul acestora asupra preşcolarilor este mult mai profund; este mai aproape de vârsta lor să culeagă informaţii povestite asemenea basmelor.

            În vederea valorificării tradiţiilor locale şi a sprijinirii artei populare (dans, muzică, obiceiuri, tradiţii) voi continua şi în anii următori studiul despre folclor, prin activităţi care vor avea drept scop cunoaşterea şi aprecierea valorilor populare.

            Domeniul meu de cercetare merge însă dincolo de cunoaşterea acestor valori. Mă gândesc întotdeauna ce pot furniza ele pentru activitatea mea didactică. Urmăresc un traseu complet: scenariu folcloric, transpunerea lui în serbare şi finalizarea ca scenariu metodic la nivelul activităţilor, excursiilor, serbărilor etc.

            În urma realizării studiului despre folclor, copiii au dorit şi alte studii de acest fel, plăcându-le ideea ,,Studiul despre Minunile lui Iisus”, sau ,,Studiul despre şezătorile verii” pe care mi-am propus ca anul următor să-l transpun într-o serbare pe care o voi realiza la sfârşitul anului viitor, serbare intitulată ,,Cununa fetelor de pe Someş”.

            Astfel, valorificarea folclorului în învăţământul preşcolar, acolo unde am simţit eu că poate să contribuie la desăvârşirea educaţiei, a însemnat muncă, bucurie, eficienţă, întrecere de sine, îndrăzneală, curaj, imaginaţie, extrem de multă muncă, satisfacţie, motivaţie; a însemnat trecutul şi prezentul stând laolaltă.

 

            Bibliografie:

1.Noica, Constantin, Sentimentul românesc al fiinţei, Editura Humanitas, Bucureşti, (1996);

2.Negruţiu, Silvia, Valorificarea folclorului în învăţământul primar, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca, (2005)

3.Praoveanu, I, Etnografia poporului român, Editura Paralela 45, Colecţia Cursuri Universitare, (2001)


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Documente necesare la inspectii RODIS

  1. LA NIVELUL DIRECTORULUI   Nr. crt. Tipul documentului Numele documentului 1. Documente de proiectare 1.1. Planul de dezvoltare instituţională al unităţii. 1.2. Oferta educaţională a unităţii. 1.3. Planul managerial anual. 1.4. Programe manageriale semestriale. 2. Documente de evidenţă   2.1. Contract de...

Read more

Jurnalismul narativ

JURNALISMUL NARATIV Prof. Melinte Mihaela Colegiul Tehnic „Traian Vuia” Galaţi Jurnalismul narativ conține informații corecte și bine documentate şi este corelat cu jurnalismul de imersiune, un termen folosit pentru a...

Read more

Evaluarea Nationala 2013 Matematica subi…

Evaluarea Nationala 2013 Matematica subiect si barem   Vezi subiectul si baremul de corectare de la a doua proba de Evaluare Nationala pentru clasa a VIII-a, pentru anul scolar 2012-2013, respectiv Matematica....

Read more

creativitate in educatie_invatarea bazat…

creativitate in educatie_invatarea bazata pe proiect cu final deschis

FOLOSIREA METODEI ÎNVĂŢAREA BAZATĂ PE PROIECT CU FINAL DESCHIS   Profesor Adela Grozeanu Liceul Teoretic „Callatis” Motto:"Copilul trebuie învăţat să-şi folosească ochii, nu numai pentru a vedea, dar şi pentru a privi; urechile...

Read more

Scoala din Sanandrei partenera de proiec…

 ŞCOALA DIN SÂNANDREI PARTENERĂ DE PROIECT MULTILATERAL COMENIUS      O echipă de proiect din Şcoala cu clasele I-VIII din Sînandrei a participat în perioada 14-19 martie 2012 la o nouă reuniune de...

Read more

ABORDAREA METODELOR ACTIV-PARTICIPATIVE

O PLEDOARIE PENTRU ABORDAREA METODELOR ACTIV-PARTICIPATIVE LA CLASÃ   Înv. Damian Liliana Şcoala cu clasele I-VIII Vãdeni, Jud. Brãila     Activitatea de instruire a elevilor care se desfãsoarã în scoalã tinde spre o formã optimalã...

Read more

Desenul mijloc de cunoastere a copiilor

DESENUL -  MIJLOC DE CUNOAŞTERE A COPIILOR    Institutor Herczeg Monica, Şcoala cu clasele I-VIII Dudeştii Noi                         Asemeni muzicii şi dansului, desenul permite omului să se exprime fără cuvinte, să dea...

Read more

CONFLICTUL SOCIOCOGNITIV

CONFLICTUL SOCIOCOGNITIV – FACTOR AL DEZVOLTÃRII INTELECTUALE A ELEVILOR   Prof. Bulzan Claudia Grup Şcolar Industrial Al. Popp Resita     Activitãtile interactive care presupun colaborarea dintre elevi pot contribui la dezvoltarea cognitivã a...

Read more