Formarea notiunilor elementare necesare studierii geografiei in ciclul gimnazial |
Scris de mihaiela lazar
|
Miercuri, 08 Octombrie 2014 13:04 |
FORMAREA NOŢIUNILOR ELEMENTARE
NECESARE STUDIERII GEOGRAFIEI ÎN CICLUL GIMNAZIAL
Profesor Miron Steluţa Otilia
Şcoala Gimnazială Movila Miresii, judeţul Brăila
Rezumat: Achiziţionarea noţiunilor elementare de geografie se face pe tot parcursul ciclului primar, mai accentuat la finalul acestuia, învăţătorul având un rol deosebit de important în realizarea acestor achiziţii, deoarece are libertatea de a alege şi de a organiza activităţile de învăţare. Elevii intră în ciclul gimnazial cu un bagaj consistent de noţiuni geografice, profesorul de geografie având rolul de a aprofunda şi îmbogăţi cunoştinţele geografice ale elevilor.
Cuvinte cheie: dimensiuni educaţionale ale geografiei
Geografia, ca disciplină de învăţământ, are un rol deosebit în formarea şi educarea elevilor.
Lumea contemporană, în continuă schimbare, impune adaptarea Geografiei la cerinţele sociale permanent noi, prin includerea în structura ei clasică a unor multiple elemente de noutate: cunoaşterea şi protecţia mediului, păstrarea diversităţii naturale şi umane, integrarea europeană, globalizarea, amenajarea teritoriului.
Principalele dimensiuni educaţionale actuale ale Geografiei sunt:
· dimensiunea geoecologică, care reflectă, poate, principala problemă a lumii contemporane: cunoaşterea, conservarea şi reabilitarea mediului înconjurător;
· dimensiunea europeană, fără a fi o modă, a fost şi este o preocupare continuă a Geografiei regionale, mai ales în contextul integrării europene;
· dimensiunea globală, care permite raportarea la ansamblul planetar a elementelor naturale, umane şi a celor rezultate din interacţiunea dintre om şi natură;
· dimensiunea regională, care pune în evidenţă identitatea specifică fiecărei regiuni, diferenţierile individuale faţă de elementele generale, nu este în contradicţie cu dimensiunea europeană şi globală, ci este doar o modalitate de a sublinia specificul regional şi local, asigurându-se astfel păstrarea diversităţii naturale şi umane;
· dimensiunea culturală, care permite perceperea unor spaţii (regiuni, state, oraşe) cu o profundă tradiţie şi vocaţie culturală;
· dimensiunea umană, care redă problematica societăţii umane în dimensiunile ei spaţiale, temporale şi în legătură cu elementele mediului înconjurător;
· dimensiunea economică – dezvoltare durabilă, care, în condiţiile globalizării, îmbină elementele legate de eficienţă, accesarea resurselor şi atenţia pentru mediul înconjurător;
· dimensiunea naţională, care dezvoltă sentimentul de patriotism prin studierea Geografiei României;
· dimensiunea interdisciplinarităţii, care are o semnificaţie mai deosebită în cazul Geografiei, deoarece, prin structura sa interioară, ca ştiinţă atât a naturii cât şi a societăţii, poate sintetiza foarte bine aspecte ale cunoaşterii şi practicii umane din cele două mari domenii, la aceasta adăugându-se şi elemente de transdisciplinaritate şi multidisciplinaritate.
Prin studiul geografiei elevii îşi însuşesc un sistem de noţiuni, priceperi şi deprinderi, necesare pentru activitatea practică, îşi formează o concepţie ştiinţifică despre lume şi, în acelaşi timp, îşi formează deprinderi intelectuale de muncă.
Formarea primelor noţiuni de geografie se produce încă din învăţământul preşcolar, când, sub îndrumarea educatorilor, preşcolarii abordează teme cu caracter geografic: cercetarea unor medii cunoscute (clasa, oraşul / satul natal, parcul, pădurea, etc.). Astfel, prin aceste prime investigaţii se fundamentează capacităţile de observare, de analiză, de comparare, prin formularea întrebărilor cauzale – De ce? – şi a răspunsurilor, prin lansarea unor ipoteze şi prin căutarea dovezilor, se dezvoltă raţionamentul geografic al copiilor.
Introducerea, la clasa I şi a II-a, a disciplinei Cunoaşterea mediului vine să realizeze o punte de legătură între elementele de cunoaştere a mediului acumulate de copii în ciclul preşcolar şi disciplina Ştiinţele naturii, studiată la clasele a III-a şi a IV-a.
Studierea Ştiinţelor naturii într-o abordare interdisciplinară permite o structurare a problemelor pornind de la o serie de teme integratoare, mai apropiate de capacitatea de înţelegere a elevilor. Se urmăreşte, de asemenea, nu o acumulare de fapte şi informaţii ştiinţifice, ci raportatea elevilor la mediul în care trăiesc. Astfel, elevii sunt îndrumaţi să-şi dezvolte cunoaşterea pornind de la explorarea şi investigarea orizontului local şi apropiat către reprezentarea orizontului îndepărtat.
Geografia, ca disciplină de sine stătătoare, este studiată abia în clasa a IV-a, fiind intitulată foarte generos: Introducere în geografie – de la localitatea natală la planetă.
Noul curriculum de Geografie pentru clasa a IV-a prezintă selectiv, sintetic, esenţializat şi structurat elementele de geografie a orizontului local şi apropiat, caracteristicile geografice generale ale României şi diferenţierile regionale (unde se pune, din nou, accent pe orizontul local şi apropiat) şi locul României în Europa şi pe Glob.
Demersul de învăţare porneşte de la localitatea natală şi ajunge la dimensiunile planetei, trecând prin spaţii de referinţă semnificative (orizontul local şi apropiat, regiunea natală, judeţul natal, ţara, continentul, planeta ca întreg).
Pe parcursul clasei a IV-a elevii pot să ajungă la perceperea corectă a unor evenimente care au loc simultan, dar în locuri diferite, făcând trecerea la scară, de la dimensiunile orizontului local şi apropiat până la cele ale planetei.
Parcurgerea conţinuturilor din programa de Geografie pentru clasa a IV-a presupune multiple elemente de geografie fizică (orientarea cu ajutorul punctelor cardinale, reprezentarea cartografică a suprafeţei terestre, relieful, clima, hidrografia, vegetaţia, fauna şi solurile, Pământul în Univers) şi geografie umană (populaţia, aşezările umane, economia), dar şi elemente de geografie politică (Uniunea Europeană), geografie regională (Europa) şi geografia mediului, punându-se bazele Geografiei generale care va fi studiată în clasa a V-a, Geografiei regionale, studiată în clasele a VI-a şi a VII-a şi a Geografiei României, studiată în clasa a VIII-a.
În concluzie, achiziţionarea noţiunilor elementare de geografie se face pe tot parcursul ciclului primar, mai accentuat la finalul acestuia, învăţătorul având un rol deosebit de important în realizarea acestor achiziţii, deoarece are libertatea de a alege şi de a organiza activităţile de învăţare, precum şi succesiunea temelor, păstrând însă logica internă a disciplinei, pentru a atinge obiectivele propuse.
Elevii intră în ciclul gimnazial cu un bagaj consistent de noţiuni geografice, profesorul de geografie având rolul de a aprofunda şi îmbogăţi cunoştinţele geografice ale elevilor.
Bibliografie:
Mândruţ, O. (1996), Geografia şi educaţia prin geografie în perspectiva reformei învăţământului preunuiversitar - Ghid metodologic, I.Ş.E., Bucureşti.
Mândruţ, O., Apostol, Gabriela (2003), Geografie - Ghidul profesorului pentru clasele V – VIII, Editura Corint, Bucureşti.
MEC (CNC) (2005), Programe şcolare pentru clasa a IV-a – Geografie, Bucureşti.
MECI (2009), Programă şcolară revizuită - Geografie – clasele a V-a – a VIII-a, Bucureşti.
Articole asemanatoare mai vechi:
|
|
Evaluarea Nationala 2013
Limba si literatura romana model de subiect si barem
Vezi subiectul model, precum si baremul de corectare pentru proba de Limba si literatura romana la Evaluarea Nationala, clasa... Read more
PE AICI NU SE TRECE!
Prof. înv. primar Dobrea Monica
Şcoala Gimnazială „Emil Racoviţă” Oneşti, jud. Bacău
Motto: „Fiecare petic de pământ îşi are istoria lui, dar trebuie să tragi... Read more
ADOLESCENȚA, PERIOADA MARILOR FRĂMÂNTĂRI
Profesor Miu Mihaela Camelia
Liceul Teoretic ”Independența” Calafat
Pre/adolescența, deși este o perioadă tulbure și plină de frământări, reprezintă vârsta inteligenței... Read more
MECANISMELE NARAŢIUNII ÎN ROMANELE LUI CAMIL PETRESCU
prof. Ghiţă Valentin-Viorel
Şcoala Gimnazială Nr. 200, Bucureşti
Prin prezenta lucrare încercăm să ilustrăm instanţele comunicării narative, având ca text suport două... Read more
Structura anului şcolar 2012-2013
prin ordin 3794 din 2012
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
ORDIN Nr. 3.794/2012 privind structura anului şcolar 2012–2013
M.Of. nr. 296 din 5.5.2012
În temeiul art. 94 alin. (2)... Read more
ROLUL NOILOR TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE
ASUPRA PROCESELOR EDUCAŢIONALE
Prof. Răzvan Diaconu-Popovici
Societatea contemporană a fost caracterizată ca o lume digitală sau o reţea în care noile tehnologii mass-media sunt vectori
de dezvoltare socială... Read more
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
prof. Ciucă Cristina
Şcoala cu clasele I – VIII Bâsca – Chiojdului,
Com. Chiojdu, Jud. Buzău
Dinamica schimbărilor ştiinţifice, culturale, sociale etc, a impus la nivel de management educaţional adaptări... Read more
Ordin privind aprobarea Metodologiei de organizare si functionare a claselor cu frecventa redusa in invatamantul preuniversitar obligatoriu
Read more
Ordin privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si functionare a inspectoratelor scolare
MOMENTE DIN ISTORIA INDEPENDENŢEI
prof. istorie Luminiţa Simona Feşnic
Liceul Teoretic “Onisifor Ghibu”, Oradea
Scopul acestui articol este reactualizarea semnificaţiei naţionale a zilei de 9 mai, care de la intrarea în Uniunea Europeană…
TEMATICA ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE RUTIERĂ
ABORDARE DIDACTICĂ
În vederea realizării unei educaţii rutiere eficiente, continue şi coerente a preşcolarilor şi elevilor, educatorilor li se recomandă:
- abordarea transdisciplinară (utilizarea contextelor rutiere ca studii…
CADRUL DIDACTIC – FACTOR IMPORTANT ÎN PROMOVAREA EDUCAŢIEI INCLUZIVE
Prof. itinerant Galoiu Ecaterina
CSEI ,,Elena Doamna” Focșani
Școala Gimnazială ,,Nicolae Iorga” Focşani
Conceptul de educaţie… Ştiinţa pământului: aer, apă, nisip şi sol
Uneori nu putem simţi aerul, iar alteori acesta poate să facă pălariile să zboare de pe capete, să îndoaie copacii şi chiar să doboare…
CONTINUITATEA ACTIVITĂŢII INSTRUCTIV-EDUCATIVE
LA CLASELE A IV-A ŞI A V-A
Prof. Stan Cristina
Şcoala cu clasele I-VIII Bâsca Chiojdului
O problemă importantă în ceea ce priveşte continuitatea muncii instructiv-educative între clasa a IV-a şi…
CONCEPtIA ESTETICÃ A LUI LIVIU REBREANU
Profesor Laura Mihaela Herman
Şcoala cu clasele I-VIII „Nicolae Iorga” Baia Mare
Conceptia esteticã a lui Liviu Rebreanu se regãseste…
IMPORTANŢA STUDIERII ORTOGRAFIEI ŞI PUNCTUAŢIEI ÎN ŞCOALĂ
înv. Marc Aurica
Școala Gimnazială Cîmpeni
A învăța elevii să vorbească corect și să scrie corect în limba română este o datorie de onoare… DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR SOCIALE ALE COPIILOR
Prof. psihopedagog Dogeanu-Laura Daniela,
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Satu Mare
În conştiinţa multor profesori, misiunea majoră a sistemului de învăţământ este aceea de…
|