Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Francofonia in romania
Scris de administrator   
Joi, 08 Februarie 2018 21:23

FRANCOFONIA ÎN ROMÂNIA

prof. Drăgian Ana-Elena

Colegiul Tehnic ,,Constantin Brâncuşi’’ Oradea

Momentul care marchează intrarea României în structurile internaţionale ale francofoniei, l-a constituit cea de-a IV-a Conferinţă a Şefilor de Stat, care s-a desfăşurat la Paris în 1991, conferinţă la care România a fost invitată oficial cu statut de observator, alături de Bulgaria. La nivel instituţional s-a decis crearea unui Consiliu permanent al francofoniei, care a demarat în ianuarie 1992.

La reuniunea din 1993 din Insulele Mauriţius au participat 47 de ţări, printre care şi România, care a fost admisă ca membru cu drepturi egale a comunităţii ţărilor care au în comun limba franceză, România fiind prezentă şi la următoarea întâlnire de la Hanoi în 1997.

Pe plan pedagogic, conform lucrării „Starea francofoniei în lume”, a Înaltului Consiliu al Francofoniei, editată în 1991, în România, „la începutul anului şcolar 1990, care a marcat şi introducerea limbii franceze în învăţământul primar, începând de la vârsta de opt ani, opţiunile părinţilor s-au îndreptat mai întâi către limba franceză ( 38% ), apoi engleza ( 26% ) şi , în fine, germana ( 20% ). La acea dată, 161.000 elevi urmau cursuri în limba franceză, iar Maison parisienne Hatier-Didier edita primul manual corespunzător clasei a II-a curs primar”.[1] În 1993, aceeaşi echipă de profesori români va publica primul manual pentru clasa a III-a curs primar, manual editat tot de Hatier-Didier.

Pe lângă instituţiile de învăţământ superior, funcţionează în Bucureşti mai multe filiale francofone, cum ar fi Şcoala Doctorală din Bucureşti, aflată sub patronajul Agenţiei Universitare a Francofoniei. Mai multe universităţi din România sunt membre titulare a Asociaţiei universităţilor parţiale sau integrale de limbă franceză (AUPELF ).

În 1972, la Universitatea Laval din Québec, AUPELF a organizat Prima Întâlnire Mondială a Departamentului de studii franceze, altfel spus a departamentelor sau catedrelor universitare de franceză sau a altor instituţii asemănătoare. România a participat şi aici ca membru fondator a Reţelei de departamente de studii franceze, prin delegatul Paul Miclău, la acea vreme decanul Facultăţii de Limbi Romanice din Bucureşti. La cea de-a doua întâlnire mondială de la Strasbourg, din 1977, s-a organizat Comitetul Regional al Departamentelor de studii franceze pentru Europa non-francofonă. Preşedinţia comitetului a fost asigurată timp de 14 ani de reprezentantul României, profesorul Paul Miclău. Cu acazia celei de-a treia întâlniri mondiale (Togo, 1982 ), acesta a fost ales vice-preşedintele Comitetului Internaţional a Departamentelor de studii franceze. Ultima întâlnire mondială a avul loc la New-Delhi în India.

O altă formă de regrupare a dascălilor de limbă franceză este Federaţia Internaţională a Profesorilor de Franceză ( FIPF ). Dacă România a participat la aceste activităţi şi congrese, aceasta s-a datorat înţelegerii şi generozităţii ultimilor preşedinţi ( canadieni şi finlandezi ). Dar după 1989, s-a putut crea Asociaţia Română de Profesori de Franceză (ARPF ), a cărei preşedinte este profesorul Dan Nasta, pe această cale, România devenind membră cu drepturi egale a FIPF. Ultimul congres a acestei federaţii internaţionale a avut loc la Lausanne, în Elveţia în 1992, unde România a participat cu un număr mare de delegaţi.[2]

Participarea României la aceste manifestări francofone se datorează faptului că ţara este francofonă la bază şi recunoscută în această calitate.

Este de remarcat faptul că singura ţară din lume unde franceza este prima limbă străină cunoscută şi utilizată mai ales ca şi limbă de cultură este România. Se estimează la un milion numărul românilor care sunt francofoni reali (adică cei care utilizează franceza ca limbă de folosinţă ) şi la patru milioane cel al francofonilor ocazionali.

De asemenea există în România un Institut Francez la Bucureşti, având corespondent un Centru Cultural Român la Paris, precum şi trei Centre Culturale la Iaşi, Cluj şi Timişoara, a căror funcţiune este urmarea Acordului Guvernamental semnat la Paris în 1990, între România şi Franţa. Cursurile de limbă franceză de la Institutul Francez de la Bucureşti permit răspândirea francofoniei dincolo de sistemul educativ. În fiecare an, 180 de cursuri sunt puse la dispoziţie, pentru orice nivel, şi Institutul organizează examene pentru obţinerea de diplome DELF ( diplomă de studii în limba franceză ) sau DALF ( diplomă aprofundată în limba franceză ). Institutul este de asemenea un centru pentru obţinere diplomelor ştiinţifice, legate de domenii precise ale vieţii profesionale, cum sunt : certificatul de limbă franceză profesională ( CFP), certificatul de limbă franceză pentru turism şi industria hotelieră ( CFTH ), certificatul de limbă franceză juridică ( CFJ ), diplome în franceza afacerilor ( DFA ).

Bibliografie:

www.francofonie.htm

Léauté, J., Ştefănescu, C., 1994, Avez-vous dit francophonie?, Prietenii Cărţii, Bucureşti, p.78-79



[1] www.francofonie.htm

[2] Léauté, J., Ştefănescu, C., 1994, Avez-vous dit francophonie?, Prietenii Cărţii, Bucureşti, p.78-79

 


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Luni, 12 Februarie 2018 21:58
 

Revista cu ISSN

Profesiunea didactica din perspectiva em…

PROFESIUNEA DIDACTICĂ DIN PERSPECTIVĂ EMOŢIONALĂ   Profesor DULCEAC DORINA, Școala Gimnazială Bălăceana - Suceava   REZUMAT: În contextul societăţii de azi, personalităţile complexe şi dinamice integratoare trebuie să dovedească o permanentă adaptare la schimbările inevitabile,...

Read more

Calatorie prin lumea intreaga

Călătorie prin lumea-ntreagă   Fiind la Constantine, în a doua perioadă de lucru în Algeria, Luciana Stănilă face o excursie în Egipt. Fascinată de miturile faraonilor, dornică să viziteze Egiptul cu vestita...

Read more

Tehnici de predarea comunicarii orale in…

TEHNICI DE PREDAREA COMUNICĂRII ORALE ÎN LIMBA ENGLEZĂ Prof. Manda Simona-Cristina Liceul Constantin Brancoveanu, Horezu Articolul este adresat cadrelor didactice care predau limbi moderne, mai exact limba engleză și are...

Read more

Metode interactive in procesul instruct…

Metode interactive  in procesul instructiv-educativ la biologie

METODE INTERACTIVE ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV LA BIOLOGIE DURNEA ANCUŢA-OANA COLEGIUL NAŢIONAL „MOISE NICOARĂ” ARAD Sinonime pentru Pentru învățământul modern metodele interactive constituie un instrument de organizare și conducere a activității...

Read more

Participarea elevilor la activitatile de…

METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR      CAPITOLUL III   PARTICIPAREA ELEVILOR LA ACTIVITĂŢILE DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT ÎN FUNCŢIE DE STAREA LOR DE SĂNĂTATE   Art.12. Funcţia principală...

Read more

Competentele cheie si geografia scolara

Competenţele - cheie şi geografia şcolară       Competenţele - cheie sugerate de Comisia Europeană      Comisia Europeană, prin directoratul general pentru educaţie şi cultură, a realizat un demers derulat pe mai mulţi ani (2002...

Read more

Caracterul

CARACTERUL   Ca latura relationala a personalitatii, „responsabila" de felul in care oamenii interactioneaza unii cu altii in cadrul societatii, caracterul a fost definit cel mai adeseori ca o pecete sau amprenta...

Read more

Integrarea experimentului in orele de fi…

INTEGRAREA EXPERIMENTULUI ÎN ORELE DE FIZICĂ ŞI CHIMIE                                                     Profesor Tudorache Maria, Şcoala Gimnazială ,,P. H. Zangopol” Buzău   Prin predarea fizicii şi chimiei se urmăreşte raportarea copilului la mediul în care trăieşte. Experimentul este...

Read more