Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Greseli frecvente si corectarea lor la nivel morfosintactic
Scris de administrator   
Sâmbătă, 08 Mai 2021 00:00

GREŞELI FRECVENTE ȘI CORECTAREA LOR

LA NIVEL MORFOSINTACTIC

Prof. Gramnea Mimi

Colegiul Național „Emil Racoviță”

Printre greşelile frecvente făcute de elevii de gimnaziu în corelarea funcțiilor cu anumite cazuri morfologice, amintim:

1. Distincţia nominativ/acuzativ şi genitiv/dativ constituie dificultăţi mai ales pentru elevii de clasa a VI-a și a VII-a, deoarece substantivele au aceeaşi formă în fiecare din cele două clase:

a. Elevii au organizat o excursie.(nominativ)

b. Am fost cu elevii în excursie.(acuzativ)

c. Elevului i-am dat vestea.(dativ)

d. Cartea elevului e nouă.(genitiv)

Datorită acestei identităţi formale, numite omonimie cazuală, deosebirea dintre cazuri se realizează în cea mai mare parte prin alte mijloace: (a) articolul hotărât; (b) articolul nehotărât; (c) adjectivele pronominale antepuse substantivului.

Articolul şi adjectivele pronominale proclitice pot servi la deosebirea N-Ac / G-D, deoarece ele au întotdeauna forme cazuale distincte prin desinenţe pentru cele două perechi de cazuri:

a. studentului, studentei, studenţilor, studentelor- G-D articulat enclitic

b. studentul, studenta, studenţii, studentele- N-Ac articulat enclitic

Deci, formele de G-D se opun formelor de N-Ac, indiferent dacă acestea din urmă sunt sau nu articulate.

2. Elevii au probleme, de asemenea, în analiza corectă a substantivului, când acesta este precedat de un adjectiv propriu-zis, caz în care se articulează adjectivul. De exemplu : Silitorului elev i-am dat un premiu.(faţă de Elevului silitor i-am dat un premiu).

Profesorul trebuie să accentueze astfel, mai ales, în clasa a VI-a, faptul că articolul substantivului este preluat de adjectiv, dar fiecare parte de vorbire îşi păstrează valoarea morfologică. Ajectivul articulat devine substantiv doar când apare singur. (Harnicul a reuşit.)

3. În redactarea unor texte orale sau scrise, unii elevi atât de gimnaziu greşesc frecvent în realizarea acordului adjectivului pronominal demonstrativ cu substantivul pe care îl determină. De exemplu, mulţi vorbitori nativi preferă varianta: Mama băiatului acesta în loc de Mama băiatului acestuia.

4. Identificarea cazului acuzativ este dificilă pentru elevii de clasa a VI-a, atunci când substantivele apar fără prepoziţii:

a. Din cer cad fulgi mari.(nominativ)

b. Am desenat fulgi mari.(acuzativ)

5. Substantivele în cazul vocativ pot fi uneori dificil de identificat, chiar şi de elevii din clasele a VII-a şi a VIII-a, atunci când nu apar cu desinenţele proprii –e (copile!) şi –o (Mario!) sau când nu sunt urmate de semnul exclamării: De exemplu, în enunțul Bine-ai veni, An nou…(Ion Minulescu), elevii au avut de explicat, în cadrul unui examen, folosirea virgulei, iar mulţi dintre ei nu au sesizat prezenţa unui substantiv propriu în acest caz.

6. Mulţi elevii de gimnaziu, indiferent de nivel, fac greşeli de identificare la nivel primar a funcţiei de atribut şi de complement/circumstanțial, deoarece nu au asimilat foarte bine regenţii acestora :

I. ATRIBUTUL

a. Floarea de pe masă este roşie. (regentul este un substantiv)

b. Aceea de pe masă este roşie. (regentul este un pronume)

c. A doua de pe masă este roşie. (regentul este un numeral cu valoare pronominală)

II. COMPLEMENTUL/CIRCUMSTANȚIALUL

a. Merg la mare. (regentul este un verb predicativ)

b. Învaţă destul de mult. (regentul este un adverb)

c. Sacul plin cu nuci este greu. (regentul este un adjectiv)

d. Hai la mine! (regentul este o interjecţie)

7. Aspectul de verb copulativ este greu de asimilat mai ales în clasa a VI-a şi de aceea, unii elevi nu fac distincţia între un nume predicativ şi un complement direct, mai ales dacă întrebarea este ce este el?

De exemplu : El este elev. (ce este el?- nume predicativ)

8. Asimilarea defectuoasă a formelor neaccentuate ale pronumelor personale generează probleme de ortografiere, mai ales în cazul ortogramelor, ca în exemplele:

a. El ne-a învăţat multe lucruri./Nea Marin e amabil.

b. Nu-l cunosc pe Paul./Rezultatul a fost nul.

c. L-a văzut pe Ion./La anul voi învăţa mai bine.

9. Distincţia complement indirect/ complement posesiv exprimat prin pronume reflexiv este dificilă pentru unii elevi, deoarece aceştia nu sesizează ideea de posesia pe care o conţine reflexivul :

a. Şi-a cumpărat pantofi pentru banchet. (cui şi-a cumpărat?- complement indirect)

b. Şi-a curăţat pantofii. (ai cui pantofi?- complement posesiv)

10. Confuzia pronumelui personal cu adjectivul pronominal posesiv duce la greşeli în analiza completă:

a. Vecinii lor sunt drăguţi. (pronume personal, persoana a III-a, numărul plural, genul masculin, cazul genitiv, funcţie sintactică de atribut pronominal gentival)

b. Vecinii săi au plecat. (adjectiv pronominal posesiv, persoana I, se acordă în gen, număr şi caz cu numele obiectului posedat : masculin, singular, nominativ, funcţie sintactică de atribut adjectival)

11. Confuzia dintre subiect şi complement direct, apare mai ales atunci când în propoziţie se întâlnesc două substantive articulate hotărât. De exemplu: Bucuria de a trăi o dă contrastul, jocul de umbră şi lumină, de linie dreaptă şi frântă, bucurie care se afirmă strident, ca un triumf peste durerea învinsă (M. Ralea).

Substantivul contrastul, fiind la nominativ, are funcţie de subiect, iar substantivul bucuria este complement direct, deoarece este în acuzativ. Dacă în plan formal, nu există nici o deosebire între aceste cazuri gramaticale, există însă criterii sigure pe baza cărora am putea deosebi subiectul de complementul direct. E vorba de posibilitatea sau imposibilitatea dublării (reluării sau anticipării) cuvântului ce ne interesează prin forma atonă a pronumelui personal în acuzativ. Posibilitatea reluării ne demonstrează că acest cuvânt e la acuzativ şi are funcţie de complement direct.

În exemplul Bucuria de a trăi o dă contrastul, jocul de umbră... forma atonă în acuzativ o, a pronumelui personal feminin ea, reia cuvântul bucuria, care este de asemenea de genul feminin, contrastul fiind un substantiv neutru.

Ultima actualizare în Marţi, 22 Martie 2022 18:09
 

Revista cu ISSN

E noapte si e frig iubita mama

 E NOAPTE ŞI E FRIG, IUBITĂ, MAMĂ   Ştefan Lucian MUREŞANU                 E noapte şi e frig, iubită, mamă, şi mă gândesc cum anii au trecut iar tu, demult,   te-ai dus de lângă...

Read more

Cat de sanatos ne hranim chestionar

CÂT DE SĂNĂTOS NE HRĂNIM?! – CHESTIONAR – Florea Mihaela- Ramona, prof. înv. primar, Școala Gimnazială „Andrei Șaguna” Deva Pentru a putea limita efectele negative ale alimentației haotice pe care...

Read more

Activitati si documente ale coordonatori…

Principalele activitati si documente care vor sta in atentia coordonatorilor de centre metodice/sefilor de comisii metodice    La inceputul fiecarui semestru, coordonatorii de centre metodice, sefii de cercuri pedagogice/ sefii de comisii metodice...

Read more

Prearea limbii si literaturii romane abo…

PREDAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE – ABORDARE INTEGRATĂ Prof. Bejan Oana Școala Gimnazială nr. 1 Santa Mare     În cadrul orelor de limba și literatura română, integrarea se realizează între cele trei compartimente...

Read more

Scopul si eficienta activitatilor de edu…

SCOPUL ŞI EFICIENŢA ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE RUTIERĂ   Educaţia rutieră are ca scop prevenirea vătămării copiilor şi adolescenţilor prin accident rutier, prin formarea abilităţilor, competenţelor şi comportamentului rutier responsabil, în calitate de...

Read more

Dezvoltarea psihopedagogica a scolarului…

DEZVOLTAREA PSIHOPEDAGOGICĂ A ŞCOLARULUI MIC prof. înv. primar Marşeu Rodica Lavinia Colegiul Tehnic Ion Mincu, Timişoara Copilăria este perioada în care dezvoltarea psihică a copiilor...

Read more

Creativitate prin activitati nonformale

STUDIU- CREATIVITATE PRIN ACTIVITĂȚI NONFORMALE prof. înv. primar Marc Aurica Școala Gimnazială Cîmpeni Creativitatea copiilor se caracterizează, înainte de toate, prin aportul intelectual afectiv-motivațional pe care-l aduce subiectul în activitate,...

Read more

Perturbari in comunicarea didactica

PERTURBĂRI ÎN COMUNICAREA DIDACTICĂ Prof.Pavel-Surlaru Adriana-Cristina Colegiul Economic Buzău Comunicarea didactică, ca şi comunicarea generală interumană, este supusă unor perturbări numeroase şi...

Read more