IMPORTANȚA  ȘI ROLUL LITERATURII PENTRU COPII ÎN FORMAREA PERSONALITĂȚII PREȘCOLARULUI

Prof. înv. preșc. Ivașcu Celestina

Școala Gimnazială Petrești, Dâmbovița

Basmele sunt foarte atractive pentru cei mici. De-a lungul timpului ele au fosrt cele care au fermecat generatii, au alimentat elanurile, imaginația deschizând astfel căi de acces către nenumăratele taine ale Universului. Este știută marea lor valoare instructiv-educativă și formativă. Putem spune asta deoarece în  primul rând basmele sunt adevărate tablouri ale vietii, reflectând în ele problemele majore ale existenței: nașterea și moartea, căsătoria și despărțirea, calitatea fizică și morală a omului, ridicarea prin merite a celui sărac, originea bogației și a sărăciei, aspirația și posibilitatea omului de a birui boala și moartea, spațiul și timpul, de a supune forțele ostile ale naturii, de a-și face viața mai ușoară și mai frumoasă.

Cuvinte cheie: basm, morală, carte, personalitate

,,Copilul se naşte curios în lume şi nerăbdător de a se orienta în ea. Literatura, care îi satisface această dorinţă îl încântă. Ca să fie opere de artă, scrierile pentru copii trebuie să intereseze şi pe oamenii maturi, instruiţi. A ieşi din lectură cu stima sporită pentru om, acesta este secretul marilor lecturi pentru tineret.”

George Călinescu

Cititul cărților a fost dintotdeauna și va fi și de acum înainte unul din principalele lucruri care își vor pune amprenta asupra caracterului viitorilor cetățeni ai societății. Se poate spune despre  contactul  cu literatura că este unul din modurile în care se contribuie la dezvoltarea corectă a personalității copilului. Personalitatea fiecărui copil este unică, ceea ce o definește fiind emoțiile, sentimentele, stima de sine, felul în care percepe lumea înconjurătoare. Cărțile sunt cele care îl ajută să se definească, să se recunoască și să se descopere pe el însuși ca personalitate distinctă. La vârsta preşcolară cărțile îi ajută pe copii să se cunoască mai bine pe ei înșiși, să se descopere, să se identifice cu lumea din jurul lor. Prin intermediul literaturii anumite sentimente pe care copiii la început nu prea le înțeleg, cum ar fi frica, vinovăția, teama și altele, sunt înțelese mai bine și, mai important, îi ajută să le depășească. Lectura basmelor şi poveştilor prezintă o deosebită importanţă educativă şi prin reliefarea calităţilor eroilor, care constituie pentru copii modele demne de urmat. Una din principalele învățături este tăria de caracter, copiii învățând mai bine din comportamentul altora, decât din propriile comportamente. Înțeleg  mai bine ce este „rău” și ce este  „bine” din faptele altora,  decât din ceea ce fac ei. De aceea  este  deosebit de importantă alegerea cărților cu care copiii vor intra în legătură. Exemplele pozitive, dar și faptele negative din texte, trebuie discutate și interpretate împreună  cu copilul, pentru ca acesta să le înțeleagă pe deplin. Cu cât face mai mult cunoștință cu literatura, cu atât copilul devine mai bun, mai cinstit, mai sincer, încrezător în forțele lui, sensibil cu cei din jur. Este cultivată de asemenea și modestia, Făt-Frumos nefiind un lăudăros. Toții băieții doreau să îi semene, de aceea, călare pe o coadă de mătură și cu un băț în mână, se luptau cu zmei și balauri, salvau prințese și deveneau eroi pentru totdeauna. Copiii trăiesc cu intensitate alături de eroii îndrăgiți ai operelor literare, se bucură când aceștia depășesc obstacolele ivite în cale și se întristează când aceștia au de suferit.

Este de necrezut cu câtă sete și afecțiune privesc copiii morala ascunsă în haina basmului, îi vezi triști si disperați când eroul sau eroina povestirii relatate sunt în impas și îndură suferințe apoi strigă de bucurie când vine întorsura fericită și personajele iubite sunt salvate.

Primele care intra în viața copiilor sunt cărțile cu povești ilustrate. Urmărind succesiunea imaginilor copilul copilul va fi capabil. prin exercițiu și cu îndrumare din partea unui adult, să înțeleagă povești și astfel să facă cunoștință cu eroi pe care apoi îi va îndrăgi. Cu cât acestea sunt mai viu colorate cu atât copiii vor fi mai atrași.

Lectura în învățământul preşcolar prezintă o mare importanță, deoarece are un rol informator, în primul rând, prezentând copiilor multe cunoștințe despre natură, despre animale, plante, despre evenimentele istorice, despre descoperirile geografice etc. În același timp se vorbește și de sentimente, de dragoste și ură, de prietenie, lecturile literare din copilărie lăsând o impresie puternică, care va dăinui pe tot parcursul vieții.

În condițiile promovării educației permanente, școlii de toate gradele îi revine greul rol de a îi înarma pe copii cu tehnici de autoinstruire și autoperfecționare. Se încearcă  să  li se formeze acestora deprinderi de studiu individual, de muncă independentă, gândirea creatoare și capacitatea de a soluționa de unii singuri sau cu ajutorul muncii în grup unele probleme apărute în viața lor. Lectura este unul din mijloacele care asigură realizarea acestor scopuri ale educației. De asemenea, contribuie și la dezvoltarea limbajului, îmbogățirea și activizarea vocabularului, dezvoltarea imaginației și a gândirii creatoare. Din partea dascălilor este nevoie de răbdare, voință, perseverență, precum și de modelul propriu.

„Prin lectură, copiii sunt conduși să-și formeze capacitatea de a surprinde,  de a  descoperi conținuturi și forme ale realității exprimate într-o multitudine de modalități de expresie, de a le asocia cu altele, ceea ce le permite să-și extindă, astfel, aria cunoașterii. Pătrunzând în diversitatea textelor  literare, elevii vor parcurge căi specifice ale cunoașterii, de la concret la abstract, de la intuiție la reprezentare și fantezie, ajungând în posesia unor multiple instrumente utile satisfacerii dorinței lor de a descoperi realitatea înconjurătoare. Astfel se cultivă interesul pentru cunoaștere, capacitatea de selecție, de asociere, în vederea întelegerii multiplelor semnificații ale realității.” (Ioan Șerdean în ,,Metodica predării limbii române la clasele I-IV”)

Bibliografie:

-Anton. I.,Cozma. J.,Soriteu. E., Didactica învățământului preșcolar, Editura UAV, Arad, 2005

- Corniţă, Georgeta, Metodica predării şi învăţării limbii şi literaturii române, Ed. Umbria, Cluj-Napoca, 1993

- ,,Curriculum pentru educaţia timpurie a   copiilor de la 3 la 6/7ani”, 2008

- Șerdea Ioan, Metodica predării limbii române la clasele I-IV, Editura Didactică  și Pedagogică, București, 1993