|
|
Influenta emotiilor in comunicarea interpersonala a parintilor copiilor cu CES |
Scris de mihaiela lazar
|
Marţi, 09 Februarie 2016 23:36 |
STUDIU PRIVIND INFLUENȚA EMOȚIILOR ÎN COMUNICAREA INTERPERSONALĂ A PĂRINȚILOR COPIILOR CU CES
profesor Cristian Chelaru,
Școala Gimnazială Specială Pașcani
Rezumat
Studiul prezentat își propune să analizeze efectele emoţiilor asupra tipului de răspuns la părinții copiilor cu cerințe educative speciale (CES). Lucrarea cuprinde o parte teoretică legată de emoții și comunicarea interpersonală urmată de o parte practică care respectă metodologia științifică în cercetarea psihologică. Instrumentul utilizat are validitate internă, ceea ce denotă o probabilitate destul de ridicată ca rezultatele studiului să fie veridice. Metoda statistică de prelucrare a datelor a fost ANOVA UNIVARIATE.
Cuvinte cheie: emoții, comunicarea interpersonală, cerințe educative speciale
În decursul dezvoltării umanităţii, s-au dezvoltat totodată şi mijloacele de comunicare, trecând de la o comunicare simplă la discuţii laborioase sau negocieri. În societatea modernă, comunicarea nu constă doar în simple informaţii ci în norme, principii, sentimente, imagini, simboluri sociale, coduri şi diferite tipuri de discurs.
Emoţiile reflectă relaţia specifică dintre indivizi şi situaţie. Astfel, în funcţie de situaţie, împrejurări se pot declanşa emoţii de intensitate mai mică, variată sau foarte mare. Putem evidenţia în acest caz emoţii – şoc, tipice: frica, furia, tristeţea, bucuria explozivă. timpul documentării pentru elaborarea lucrării am descoperit că procesul de comunicare este un proces complex care implică nu doar un schimb cognitiv, ci şi un schimb de înţelesuri, sentimente, emoţii, trăiri.
Comunicarea interpersonală depinde într-o mare măsură de personalitatea individului, de caracterul acestuia, de capacitatea de a recunoaşte şi gestiona emoţiile pe care le trăieşte.
La început consideram că afectivitatea, în totalitatea ei, poate împiedica (bloca) interacţiunea dintre două persoane dar nu este şi necesar ca indivizii să se lase conduşi într-o măsură ridicată de afectivitate, astfel încât un control asupra afectivităţii poate determina o interacţiune eficientă cu interlocutorul.
Diferenţele existente între indivizii determină o gamă variată de interacţiuni, de rezolvare a conflictelor.
În concluzie, efectele emoţiilor asupra comunicării interpersonale sunt diverse, pot bloca sau pot favoriza un proces de comunicare, în funcţie de emotivitatea individului, cât şi de nivelul inteligenţei emoţionale.
Planul cercetării şi desfăşurarea ei
-
Scopul cercetării
Cercetarea de faţă vizează cunoaşterea efectelor emoţiilor asupra tipului de răspuns la părinții copiilor cu CES.
Cunoaşterea efectelor emoţiilor asupra tipului de reacţie la conflict, urmărește influenţa emotivităţii asupra alegerii unui stil de abordare a conflictului, fie un stil emoţional – negativ, fie un stil raţional – pozitiv, în cazul în care un părinte al copilului cu CES percepe o emoţie pozitivă sau o emoţie negativă la interlocutor.
-
Ipoteze
Ipoteza 1: Nivelul de inteligenţă emoțională a părinților influenţează tipul de răspuns
emoțional
Ipoteza 2: Tipul de părinți influenţează tipul de răspuns emoțional, în sensul că părinții care
au copii cu CES au un tip de răspuns emoțional pozitiv în situații conflictuale.
-
Variabilele cercetării
Variabile independente:
VI 1 : inteligenţa emoţională : - nivel scăzut
- nivel ridicat
VI 2 : tipul de părinți - părinți ai copiilor cu CES
-părinți fără copii cu CES
Variabila dependentă:
VD: tipul de răspuns emoțional: -emoţie pozitivă-compromis
- emoţie negativă-furie
Planul experimental a fost de tipul 2X2:
|
Inteligența emoțională
|
scăzută
|
ridicată
|
Tipul de părinți
|
- părinți ai copiilor cu CES
|
G1
|
G2
|
- părinți ai copiilor fără CES
|
G3
|
G4
|
-
Desfăşurarea cercetării
-
-
Lotul experimental
La cercetare au participat părinți ai copiilor cu CES și părinți ai căror copii nu au dizabilități.
Lotul experimental cuprinde 80 de subiecţi, dintre care 40 subiecţi ai căror copii au dizabilități și 40 subiecți fără copii cu dizabilități.
4.2. Instrumente folosite
În cadrul cercetării s-au folosit un chestionar construit special pentru acest studiu ce măsoară inteligenţa emoţională. Alpha Cronbach pentru chestionarul construit este de 0.64.
Subiecţii au fost rugaţi să dea exemple de situaţii în care o persoană poate să arate că este capabilă să-şi stăpânească emoţiile, situaţii în care o persoană poate să-şi recunoască propriile emoţii, situaţii în care o persoană poate să tolereze frustrarea şi situaţii în care o persoană poate să utilizeze emoţiile în mod productiv. Acestea reprezentând operaţionalizarea definiţiei inteligenţei emoţionale, conform căreia inteligenţa emoţională reprezintă capacitatea individului de a-şi stăpâni emoţiile, abilitatea de a recunoaşte şi a denumi emoţiile pe care le are, precum şi abilitatea de a controla şi utiliza emoţiile. Pe baza răspunsurilor subiecţilor, am elaborat un chestionar cu 27 de itemi. Am aplicat chestionarul la 30 de subiecţi pentru a verifica coeficientul de consistenţă. În forma finală, chestionarul cuprinde 20 de itemi care măsoară inteligenţa emoţională.
Scala de răspuns a chestionarului este organizată în patru trepte şi anume: 1 – semnifică dezacord puternic, 2 – dezacord parţial, 3 – acord parţial, 4 – acord puternic.
4.3. Procedeu
Pentru a elabora situaţiile – test pentru emoţii s-a ales ca emoţie pozitivă compromis şi ca emoţie negativă furia. Subiecţilor li se cerea să enumere cel puţin trei comportamente pe care o persoană le poate adopta într-o situaţie de comunicare atunci când ar percepe furia interlocutorului (pentru emoţie negativă) şi să enumere cel puţin trei comportamente pe care o persoană le poate adopta într-o situaţie de comunicare atunci când ar percepe compromisul interlocutorului (pentru emoţie pozitivă). Pe baza comportamentelor enunţate, s-au elaborat cele două situaţii – stimul, la care s-au ataşat două imagini reprezentative pentru furie şi compromis, iar ca variante de răspuns s-a realizat pentru fiecare stil de abordare a conflictului câte un comportament probabil de a răspunde la situaţia în care erau prezentate fie o emoţie pozitivă, fie o emoţie negativă.
După culegerea datelor, acestea au fost prelucrate folosindu-se metoda statistică ANOVA UNIVARIATE.
-
Rezultate obţinute si interpretarea lor
Nivelul de inteligenţă emoţională influenţează modul de răspuns la conflict, în sensul că un scor ridicat la testul de inteligenţă emoţională corelează cu modurile raţionale de răspuns la conflict, respectiv stilul adaptativ, compromisul. În urma analizei, s-a observat că subiecţii cu un nivel ridicat al inteligenţei emoţionale care percep o emoţie pozitivă aleg într-un procent mai ridicat stilurile raţionale de răspuns, în sensul că 52% dintre subiecţi au ales stilul adaptativ, compromisul.
În cazul în care subiecţii percep o emoţie negativă, subiecţii cu un nivel ridicat al inteligenţei emoţionale aleg stiluri raţionale de răspuns, astfel 25% dintre subiecţi au ales stilul adaptativ, compromisul. Pragul de semnificaţie este semnificativ (p<0.05) astfel încât ipoteza este confirmată. Un nivel ridicat al inteligenţei influenţează modul de răspuns la conflict, subiecţii atunci când percep atât o emoţie pozitivă cât şi o emoţie negativă aleg în mai mare măsură stiluri raţionale de conflict (stilul adaptativ, compromisul). Doar 23% dintre subiecții cu un nivel de inteligență emoțională scăzută au ales stilul de răspuns furie.
Acest studiu a urmărit cunoaşterea influenţei pe care emotivitatea o poate avea asupra stilului de răspuns la o situaţie conflictuală, atunci când este percepută o emoţie pozitivă sau atunci când este percepută o emoţie negativă. Stilurile raţional – pozitive fiind stilurile cele mai des adoptate atât de subiecţii copiilor fără cât și de subiecții copiilor cu CES.
Inteligenţa emoţională și tipul de părinți reprezintă variabile care au o influenţă asupra desfăşurării unei comunicări interpersonale eficiente, însă depinde şi de modalitatea în care o persoană percepe relaţia pe care o are cu interlocutorul.
Afectivitatea, parte componentă a personalităţii, deţine un rol important în dezvoltarea, adaptarea şi desfăşurarea în cadrul relaţiilor pe care un individ le întreprinde pe parcursul vieţii, mai ales în cazul părinților copiilor cu CES. Din experienţa acumulată, individul adoptă în situaţii asemănătoare soluţii care au mai fost aplicate, astfel individul se bazează atât pe cunoaşterea de sine cât şi pe resursele proprii pe care le-a acumulat, însă de cele mai multe ori este influențat de trăirile dominante exersate.
Emoţia, componentă a afectivităţii, îndrumă individul în viaţă, are un rol de alarmă, îl atenţionează că situaţia are o semnificaţie pentru el, spunând astfel că simte şi acționează în concordanţă cu ceea ce percepe din mediu, din adaptarea la viaţa socială, dar mai ales din ceea ce dirijează trăirile interioare.
Bibliografie:
Cosnier, J. Introducere în psihologia emoţiilor şi a sentimentelor Editura Polirom, Iaşi, 2007
Havârneanu, C., Metodologia cercetării în ştiinţele sociale, Editura Erota, Iaşi, 2000
Gherguţ, A., Sinteze de psihopedagogie specială, Editura Polirom, Iaşi, 2013
Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:
|
Ultima actualizare în Miercuri, 10 Februarie 2016 22:38 |
|
INTERACTING IN MADRID
STRATEGII DE PREDARE șI DE ÎNVĂțARE
FOLOSIND JOCURI șI ACTIVITĂțI DRAMATICE
Inst. Riciu Daniela
Liceul Teoretic Duiliu Zamfirescu Odobești, Vrancea
Cursul „Interacting in Madrid. Teaching and learning strategies using games and... Read more
 STUDIU PRIVIND IMPORTANŢA APLICĂRII METODELOR ACTIVE ÎN ORELE DE ISTORIE, LA CLASA A IV-A
Liliana Damian, institutor
Şcoala cu clasele I-VIII Vădeni, jud. Brăila
La începutul clasei a IV-a s-a... Read more
Mihai Eminescu- poet naŢional Şi valoare europeană -diseminare parteneriat mulTilateral ACTIVE FOR EU
Prof. Casangiu Adriana-Daniela
Grădiniţa cu PP “Nicolae Romanescu” Craiova
Opera marelui Eminescu, cel mai important poet naţional român, este fără... Read more
ÎMBOGĀŢIREA CURRICULUMULUI
PRIN VALORIFICAREA CULTURII GENERALE
Institutoare Teodora Nacov Pereni
Liceul Teoretic ”J. L. Calderon” Timişoara
Participarea elevilor la activitāţi aparţinând unor proiecte locale, judeţene, interjudeţene, naţionale şi internaţionale... Read more
METODE ACTIVE ŞI INTERACTIVE PENTRU evaluarea
continuă sau sumativă LA PREŞCOLARI
Profesor Pătrașcu Elena Crenguța
Liceul Tehnologic I. C. Petrescu Stîlpeni – GPP Stîlpeni, jud. Argeș
Evaluarea este o componentă... Read more
SOFTURI PENTRU HĂRȚI MENTALE
Profesor Bușcă Laura
Liceul Tehnologic “Lazăr Edeleanu”, Năvodari
Rezumat: Acest articol prezintă noțiunea de hartă mentală, importanța utilizării acesteia în activitatea... Read more
Planificare model pentru educatie tehnologica invatamant primar
Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata... Read more
CE ESTE EVALUAREA REZULTATELOR ŞCOLARE?
Prof. DOBREA MONICA
Şcoala cu cls. I-VIII „Înv. N. Pâslaru” Caşin, jud. Bacău
Procesul de învăţământ reprezintă subsistemul praxiologic al sistemului de învăţământ, finalizat la nivelul... Read more
Idei din Țara lui Andrei 2014
A început Idei din Țara lui Andrei 2014, competiția ideilor cu ceva în plus. Idei din Țara lui Andrei este o competiție de proiecte sustenabile…
SPORTUL ÎN VIAȚA NOASTRĂ
Prof. Adrian-Grigore Antal
Liceul Teoretic „O.C.TĂSLĂUANU”
Toplița, Harghita
De ce sport în viaţa noastră? Sportul sub diverse forme, mişcarea în aer liber, cu efort fizic mai mic sau mai… COSMOGONIA ÎN SISTEMUL GNOZELOR DUALISTE EUROPENE
Mitul creaţiei integrează largo sensu o poveste picantă, stilizată şi galonată de mistica simbolului, privind începuturile lumii aşa cum au fost ele percepute de către…
PROFESORUL FACILITATOR
Profesor Benga Adriana-Elena
Colegiul Tehnic ,,Azur” Timişoara
Calitatea şi eficienţa educaţiei şi învăţământului sunt dependente de competenţa profesorului şi de pregătirea lui profesională. Cercetătorii în domeniul ştiinţelor educaţiei au introdus un…
MASA ROTUNDĂ: ROMÂNIA ÎNCOTRO? BRANDUL DE ŢARĂ, BRANDUL PERSONAL, BRANDUL INTERNAŢIONAL - STUDII CULTURALE
Chelmuş Anca – profesor documentarist
Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gheorghe Airinei”, Bucureşti
Introducere
Dicţionar…
ŞCOALA – UN SPAŢIU AL VIOLENtEI?
Prof. Melania top
ªcoala Generalã Nr. 31, Brasov
Motto:
Violenta este ultimul refugiu al omului incompetent. (Isaac Asimov)
On parle toujours… STRATEGIES FOR SELF ASSESSMENT
Anca Lăptucă,
Colegiul Naţional "Mihai Viteazul", Ploieşti
Teacher and student self-assessment as a good educational tool
Self-assessment is probably an activity every thinking individual engages… Programul “Scoala Altfel”
- calendarul de organizare -
Nr.
crt.
Perioada
Atributii
1
13-24 Februarie 2012
Fiecare unitate de invatamant afiseaza propunerile de activitati pentru saptamana "Scoala Altfel".
Simultan, fiecare diriginte si invatator va dezbate propunerile de activitati…
AN INTRODUCTION TO VICTORIAN WRITERS’ GALLERY
prof. Pălăştea Cornelia
C.N. ,,Elena Cuza”, Craiova
The importance of literature, not only in the history but also in the…
|
|