Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Interventia psihopedagogica pe fond intelectual precar
Scris de mihaiela lazar   
Vineri, 08 Mai 2015 09:48

INTERVENȚIA PSIHOPEDAGOGICĂ

PE FOND INTELECTUAL PRECAR

Prof.educator Mureșan- Chira Gabriel

CRDEII Cluj- Napoca

Rezumat: Inteligența mediază organizarea formelor superioare de echilibru ale structurii cognitive, medierea propunând în mod particularizat o mobilitate specifică. Deteriorările în funcționarea adaptativă sesizate mai pregnant decât gradul de inteligență scăzut, sunt de regulă simptomele pe care le prezintă indivizii cu dizabilități cognitive.

Cuvinte cheie: Dizabilitate cognitivă, adaptare la mediu, individualizarea educației, particularitatea arhitecturii cognitive.

Încercările mediului științific de a explica rămânerile în urmă în înțelegerea matematicii, s- au soldat cu expunerea pe eșafodajul etiologic a câtorva teorii determinate pe criterii analitico- descriptive, logice, psihodiagnosticând mai detaliat și interpretând statistic anumite corelații, indicatori și alte date medicale, din care ar rezuma această realitate a rămânerii în urmă. Modalitatea privind funcționarea și implicit structurarea limbajului, particularitățile intrinseci în funcționalitatea arhitecturii cognitive, prezența anumitor carențe morfo- funcționale și anatomice privind activizarea ariilor cerebrale asociate- dar nu neapărat unor tulburări anxioase, adaugă explicitări acestei fenomenologii de un caracter foarte complex, ce tinde spre un specific investigativ în general de ansamblu și uneori selectând importanța anumitor secțiuni capabile la detalieri pe subcategorii investigative. Unul dintre cei mai importanți factori care delimitează, particularizează și propune un alt tip de abordare, este prezența funcționării intelectuale semnificativ submedie, adică sunt sesizate anumite restricții mai mult sau mai puțin semnificative în cel puțin două din următoarele domenii de aptitudini după cum urmează: comunicare, autoângrijire, aptitudini sociale interpersonale, aptitudini școlare funcționale, viață de familie, autoconducere, uz de resursele comunității, ocupație, timp liber, sănătate și securitate, completate de alte criterii ce țin de vârsta de debut a acestor indicatori. Din acest punct de vedere retardul/ carența/ dizabilitatea pe acest palier este recunoscută prin intermediul diverselor procese funcționale psihosociale, medicale, psihopatologice, inclusiv educaționale, instructive și de formare.

Revenind la cauzalitatea și implicit la caracteristicile rămânerilor în urmă, acestea sunt ușor de remarcat, marea majoritate a studiilor în domeniul cercetării funcționalității cognitive evidențiind cauza constructivă a arhitecturii cognitive particularizate. Funcționarea intelectuală submedie implică modificarea parametrilor în ceea ce privește intervenția psihopedagogică, implicit socială, familială, medicală și instructiv- educativă ori de formare. Inteligența nu constituie o structură în ansamblul sistemului ci, numai o funcție fundamentală de mediere, în acest sens se poate spune că aceasta poate genera anumite limite în intervenție și poate fii definită prin coeficient de inteligență QI (Vm/Vc* 100) adica vârsta mintală, supra vârsta cronologică, înmulțit cu 100 unde, evaluată prin unul sau mai multe teste de inteligență standardizate administrate individual, indică o discrepanță între cele doua componente adică, vârsta cronologică și vârsta mintala, o ramânere în urmă, o tulburare de sistem unde afectarea intelectului ocupă un loc central. Inteligența mediază așadar echilibrul sistemului, lipsa acestui echilibru generând dizabilități, destructurări de sistem arhitectural cognitiv. Inteligența mediază organizarea formelor superioare de echilibru ale structurii cognitive, medierea propunând în mod particularizat o mobilitate specifică. Deteriorările în funcționarea adaptativă sesizate mai pregnant decât gradul de inteligență scăzut, sunt de regulă simptomele pe care le prezintă indivizii cu dizabilități cognitive. Funcționarea adaptativă se referă la cât de eficient fac față indivizii exigențelor comune ale vieții cât și la, cât de bine satistac ei standardele de independență personală expectate de la cineva din grupul de etate corespunzătoare fondului socio- cultural și condiția comunității lor, cu alte cuvinte se studiază acest raport care se creează între factorii anterior amintiți. (DSM-IV-Tr, 2003).

Observăm astfel că, dizabilitățile cognitive nu constau doar în tulburarea inteligenței, ci a întregii personalități, nivelul scăzut al inteligenței fiind doar un simptom al dezvoltării psihice generale. (Zazzo, 1960, 1969, 1973, Busemann, 1965, Vlasova& Pevzner, 1975 apud Druțu, 2005).

Astfel, din acest tablou complex psihologic și psihodiagnostic rezultă anumite manifestări relevate de binomul intelect-adaptare ce implică indisolubil aspecte ale vieții psihosociale și implicit școlar-educaționale. Educația, motivația, exploatarea conjuncturilor sociale, profesia, condițiile medicale, autonomia personală, abilitățile para-profesionale, concură la accepțiunea unanim acceptată că, aceste persoane solicită particularizarea unor condiții rezumative integrate celor mai sus amintite. Fondul sociocultural, abilitățile, nevoile determinate de condiții medicale, adaptarea la mediu, solicită includerea acestor persoane în anumite nevoi speciale, nicidecum în sens segregaționist ci, mai degrabă în sens integraționist- inclusiv de cooperare și colaborare cu ceilalți membrii ai societății dar și cu mediul intrinsec, de autopercepție corectă. Prezența acestor dizabilități transferate inclusiv mediului școlar, aduc în discuție un aspect important și anume acela de unde începe integrarea și cum? Cât durează? Ce promovează și ce compensează? Deci, întrebări fundamentale prezidate de apariția altora noi pe fondul unei dezvoltări permanente a societății contemporane care, trebuie să acorde din ce în ce mai multă atenție tuturor membrilor societății. Este important de subliniat faptul că este foarte posibil ,,ca problemele de adaptare să se amelioreze prin eforturile remediatoare mai mult decât QI cognitiv, care tinde să rămână un atribut mai stabil,,(cit în DSM-IV-Tr, p.49, 2003).

Bibliografie:

  1. Constantin, Păunescu., Deficiența mintală și procesul învățării, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977.

  2. Ioan, Druțu., Psihopedagogia deficienților mintali, Universitatea Babeș- Bolyai, Cluj- Napoca, 1995.

  3. Ioan, Druțu., Ionescu, G., Psihopedagogia deficienților mintali, în I., Radu( coord.), Psihologie educației și dezvoltării, Editura Academiei București, 1983.

  4. Manual de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale. Ediția a patra revizuită, DSM-IV-Tr, Asociația Psihiatrilor Liberi din România, București, 2003

 

Revista cu ISSN

Biserica, pedagog desavarsit pentru tana…

BISERICA, PEDAGOG DESĂVÂRŞIT PENTRU TÂNĂRUL CONTEMPORAN   prof. Ciprian Nazare Colegiul Tehnic „Traian”, Galaţi Biserica dreptmăritoare, pornind de la porunca Mântuitorului Iisus Hristos, asumă dintotdeauna o responsabilitate învăţătorească. După Învierea Sa, imitând...

Read more

Experienta interactiva elearning

EXPERIENŢA INTERACTIVĂ eLEARNING   Prof. Gabriela Gorgan Şcoala Gimnaziala Petriş, Bistriţa – Năsăud   Educaţia în secolul XXI presupune elaborarea unor evaluări bazate pe standarde şi obiective în corelaţie cu competenţele cheie ale secolului, cu...

Read more

Traditiile si obiceiurile bogatia noastr…

BOGĂŢIA NOASTRĂ CEA NEPREŢUITĂ TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE                                                                               Prof. Dobrea Monica                                                                             Şcoala Gimnazială ”Înv. N. Pâslaru” Caşin, jud. Bacău   Motto: ,,...datinile, proverbele, muzica şi poezia sunt arhivele popoarelor, iar cu ele se poate...

Read more

Spune Nu drogurilor - tipuri de droguri …

1. Sedative şi somnifere   1. Tranchilizante Printre medicamentele psihotrope cel mai frecvent comerializate, locul întâi a fost ţinut mult timp de Valium (diazepam), urmat de Adumbran şi Praxiten (oxazepam). Între...

Read more

Medalii de aur la olimpiada internationa…

Doua medalii de aur la a XVII-a editie a Olimpiadei Internationale de Astronomie   Lotul olimpic al tarii noastre, Romania, a obtinut doua medalii de aur la a XVII-a editie a Olimpiadei Internationale...

Read more

Etude de specialite difficultes dans les…

ÉTUDE DE SPÉCIALITÉ - DIFFICULTÉS DANS LES PROCÉDÉS DE TRADUCTION DANS UNE LANGUE ÉTRANGÈRE prof. Drăgian Ana-Elena Colegiul Tehnic ,,Constantin Brâncuşi’’ Oradea Les procédés de traduction[1] présentent un...

Read more

Dimitrie Gusti intemeietorul scolii mono…

DIMITRIE GUSTI – ÎNTEMEIETORUL ŞCOLII MONOGRAFICE ROMÂNEŞTI   Prof. Dr. Nadia Vesa Şcoala Gimnazială Vidra, Judeţul Alba   Filosof, sociolog şi estetician, membru al Academiei Române, fondator al Şcolii monografice de la Bucureşti, Dimitrie Gusti...

Read more

Glanda pineala si al treilea ochi Secret…

GLANDA PINEALĂ ȘI ’’AL TREILEA OCHI’’. SECRETE ALE OMENIRII Prof. Arjoca Mihaela Maria Colegiul tehnic ‘’Ion Mincu” Timișoara Rezumat: Glanda pineală reprezintă încă o necunoscută pentru...

Read more