LITERATURA PENTRU COPII

 Prof. Octavian Horia Minda

 Şcoala cu clasele I-VIII Sânandrei, jud. Timiş

Literatura pentru copii îi introduce pe elevi într-un alt univers, cel al ficţiunii. Cărţile pentru copii sunt obiecte culturale necesare dezvoltării copilului. Literatura pentru copii hrăneşte imaginarul, este o modalitate de descoperire şi de folosire a limbii.

Obiectivul major al predării literaturii pentru copii în şcoală este acela de a-l face pe elevul de ciclul primar, tânăr cititor, să se repereze în varietatea şi multitudinea scrierilor de acest fel. Elevul trebuie îndrumat astfel încât el să reuşească să poată face tot felul de legături pentru a-şi construi progresiv categorii, reperând similitudini şi diferenţe. Copilul va putea astfel să-şi construiască o bibliotecă mentală, cu scenarii şi cu tipuri de personaje.

Literatura pentru copii permite deasemenea descoperirea lumii şi a altor lumi, a unor noi universuri culturale, a unor noi civilizaţii.

Rolul profesorului este acela de a-i ajuta pe elevi să înţeleagă. Principala dificultate pentru a intra într-o operă literară este fără îndoială înţelegerea acesteia, a mesajului transmis. Pentru a putea facilita înţelegerea trebuie identificate dificultăţile pe care le întâmpină elevul în descifrarea înţelesului sau a înţelesurilor operei literare.

Care sunt aceste obstacole?

• Complexitatea lexicală
• Complexitatea sintactică
• Dificultatea de a identifica legăturile temporale sau logice
• Dificultatea de a identifica mărcile coerenţei şi ale coeziunii textuale, anaforele pronominale în primul rînd

Înţelegerea unui text nu se limitează la descoperirea cuvintelor şi a legaturilor dintre acestea. Există şi mult implicit, multe subînţelesuri, presupoziţii care se suprapun sau se înlănţuie. Acestea îi permit elevului să parcurgă piste de interpretare a textului şi a poveştii în sine.

E important deci ca profesorul să repertorieze toate aceste obstacole pentru a putea apoi concepe diferite activităţi de învăţare care să-i ajute pe elevi în actul lecturii.

Iată doar câteva sugestii de astfel de activităţi care conduc la:

• Descoperirea noţiunii de personaj
• Înţelegerea personajului ca fiind unic şi permanent, chiar dacă se schimbă pe parcursul povestirii,chiar dacă este numit sau nu în mod explicit
• Distincţia dintre personaj principal şi personaj secundar, dintre personaj pozitiv bun şi personaj negativ rău.
• Înţelegerea poveştii ca pe o serie de acţiuni care se înlănţuie în timp
• Descoperirea trăsăturilor de caracter şi de comportament ale personajelor.

Un text poate fi de asemenea înţeles şi ca urmare a lecturii altor texte asemănătoare, de care elevul le poate apropia, găsind similitudini, atât la nivelul personajelor, cât şi la nivelul actiunii, a faptelor, întâmplărilor. Un text poate evoca un altul şi astfel înţelegerea devine mai uşoară. Acest lucru permite înţelegerea particularităţilor basmului, a povestirilor în care personajul caută şi găseşte ceva, a povestirilor cu animale, etc.

O activitate deosebit de importantă este aceea a lecturii imaginilor. Cărţile pentru copii prezintă numeroase ilustraţii, care au rolul de a facilita înţelegerea poveştii. O lectură a imaginii, bine îndrumată de către profesor, permite elevului accesul imediat la sensul textului, îi permite o intrare rapidă şi sigură în lumea poveştii.

Lectura, memorizările, dramatizările au rolul de a dezvolta gândirea narativă a copilului. Această gândire narativă se naşte în copilărie sau niciodată. De asemenea textele pentru copii dezvoltă acel „simţ al limbii materne” care poate fi exersat doar prin lectură, prin joaca cu cuvinte, prin încurajarea creativităţii. Tipuri de activităţi specifice vârstei şcolare pentru exersarea simţului limbii sunt: găseşte rima, jocuri de căutare a sinonimelor, antonimelor, omonimelor, diminutivelor, augmentativelor, jocuri de găsire a formelor corecte pentru plural, pentru genitiv, exerciţii de creare a unor povestiri de către copii, etc. Totul trebuie să se desfăşoare ca un joc, activitate primordială a copilăriei.

Bibliografie:

Cernăuţi-Gorodeţchi, M., Poetica basmului modern (ediţia a doua, revăzută). Iaşi: Editura Universitas, 2002

Cornea, Paul, Introducere în teoria lecturii, Editura Polirom, Iaşi, 1998