MODALITĂŢI NONFORMALE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE

A LIMBILOR STRĂINE

Prof. Aurelia Nae

Şcoala „George Poboran”, Slatina-Olt

Programele şi proiectele europene pe care le-am experimentat la clasă au fost de un real folos în procesul de predare-învăţare al limbilor străine, reprezentând o modalitate atractivă şi motivantă pentru elevi.

Cuvinte cheie: programe, proiecte europene; folosire la clasa de limbi străine; obiective urmărite

Secolul XXI a marcat un punct de turnură în evoluţia conceptelor de educaţie formală şi non-formală, aflate din ce în ce mai frecvent în centrul discursului educaţional internaţional. În plan european, iniţiativa promovării activităţii educative şcolare şi extraşcolare aparţine Consiliului Europei prin Comitetul de Miniştri care şi-a concretizat demersurile în recomandările adresate în acest domeniu statelor membre. Cel mai relevant document îl constituie Recomandarea din 30 aprilie 2003, care menţionează direcţiile de acţiune referitoare la recunoaşterea statutului echivalent al activităţii educative şcolare şi extraşcolare cu cel al educaţiei formale din perspectiva contribuţiei egale la dezvoltarea personalităţii copilului şi a integrării lui sociale. Din acest punct de vedere, proiectele şi programele europene pot fi integrate cu succes în munca la clasă. Încerc să împărtăşesc din experienţa mea la clasă folosind câteva programe europene.

Programul „Leonardo da Vinci” s-a desfăşurat în şcoala „George Poboran” în mai 2006, în colaborare cu „Haute Ecole Superieure„ din Liege, Belgia, secţia pedagogie. Şcoala noastră a fost gazda programului, formularul de candidatură fiind depus de şcoala din Liege.

Programul a constat în deplasarea a două studente de la instituţia mai sus numită în România. Studentele, Emilie Servais şi Anne - Catherine Vandormael erau în an terminal, viitoare institutoare. Scopul mobilităţii a fost efectuarea de către cele două studente a unui stagiu de formare profesională. Stagiul a avut ca obiectiv final integrarea multiculturală în formarea iniţială a institutorilor, fiind cunoscut faptul că institutorii din Belgia se confruntă şi cu problema integrării copiilor de emigranţi. Au ales România deoarece numeroşi copii de emigranţi din Belgia provin şi din ţara noastră. Ca atare, studentele au înscris în proiectul lor profesional integrarea multiculturală şi o mai bună înţelegere a problematicii potenţialilor emigranţi, problematică ce include şi pe cea a limbii materne.

Programul de formare iniţială a pus accent atât pe formarea în diversitatea culturală cât şi pe practica pedagogiei diferenţiate. Stagiarele au primit informaţii teoretice şi practice despre problematica predării şi învăţării limbii franceze ca limbă străină. Toate acestea în grija respectului şi egalităţii şanselor.

Problematica acestor copii, potenţiali emigranţi în Belgia a fost mai bine înţeleasă prin percepţia dificultăţilor legate de învăţarea limbii franceze în România.

Cum s-a desfăşurat concret stagiul? Au asistat la ore, a urmat o perioadă de observare şi de pregătire, apoi au ţinut cursuri la diferiţi ani de studiu.

Metodele şi strategiile diferite, obiectivele generale, finalităţile, liniile directoare, programa şcolară cu care s-au confruntat au constituit o mare experienţă profesională.

La sfârşitul stagiului s-a completat şi semnat un raport de stagiu de către profesorii de stagiu şi a fost trimis în Belgia. Validarea şi certificarea competenţelor dobândite de către cele două stagiare au fost asigurate de raportul de stagiu ce figurează în dosarul de evaluare a studentelor în Belgia şi este disponibil la biblioteca şcolii din Liege în cadrul diferitelor manifestări ca cea a zilelor porţilor deschise, săptămâna studenţilor, etc.

Câştigul în urma desfăşurării acestui program a fost de ambele părţi:

Stagiarele şi-au atins obiectivul principal, şi anume: cunoaşterea şi înţelegerea problematicii copiilor, potenţiali emigranţi în Belgia, problematică legată de învăţarea limbii franceze; metodele şi strategiile diferite folosite în procesul de predare-învăţare a limbii franceze în România; înţelegerea dimensiunii sociale şi culturale. Toate acestea vor constitui informaţii utile pentru viitoarea lor profesie.

Câştigul de partea noastră a fost că elevii noştri au avut posibilitatea să audă limba franceză vorbită ca limbă maternă, au avut surpriza plăcută să poată comunica în limba franceză cu cele două studente, atât în cadrul orelor de curs, cât şi cu prilejul meselor rotunde organizate în şcoală, în perioada respectivă, în cadrul cărora au aflat multe lucruri interesante legate de viaţa de elev din Belgia, aspecte din cultura şi civilizaţia acestui popor, ceea ce implicit a condus la promovarea învăţării limbii franceze.

Un alt proiect pe care l-am folosit la clasă este „Mediterrania”, de data aceasta pentru învăţărea limbii germane. Acest proiect se realizează prin poşta electronică.

„Mediterrania” este un joc de căutare intercultural. Se adresează elevilor începători, cu vârste cuprinse între 8-14 ani.

Odiseea lui Homer este motivul de bază pentru o călătorie modernă în care se pot cunoaşte oameni şi culturi străine, în care te poţi ascunde şi trebuie să-i descoperi pe alţii. Ulise şi odiseea sa reprezintă un simbol pentru călătoria de descoperire, de cunoaştere a lumii, pentru pierderea câteodată în marea necunoscutului, găsirea de noi soluţii de ieşire din impas, din necunoscut. Învăţarea unei limbi străine este comparabilă cu odiseea lui Ulise. Elevii nu călătoresc cu corabia, precum Ulise pe Marea Mediterană, ci pe internet. „Mediterrania” este o călătorie modernă în jurul lumii cu descoperirea de oraşe necunoscute şi povestirea despre sine. Pe cine vom întâlni? Este o surpriză, o aventură.”Mediterrania” este un proiect surprinzător şi captivant pentru elevi şi profesori deopotrivă.

În ce constă mai concret acest proiect? La acest proiect au participat 4 clase din patru ţări, 3 din Europa şi una din Africa. Fiecare clasă şi-a ales un pseudonim. O dată pe săptămână, cele 4 clase şi-au trimis e-mail-uri. Nici o clasă n-a ştiut la început unde se află celelalte 3 clase, ceea ce au trebuit să descopere din informaţiile existente în scrisori, şi anume din ce ţară şi oraş vin scrisorile. Menţionez că numai profesorul trebuie să le trimită prin poşta electronică pentru a nu se afla de la început provenienţa scrisorilor. Temele sunt date după criterii didactice. Astfel, elevii primesc un bagaj lingvistic care le uşurează comunicarea.

Pentru pregătirea proiectului au fost oferite pe internet caietul profesorului ce conţine informaţii cu privire la desfăşurarea jocului, caietul elevului în care sunt prezentate modele de scrisori, diferite exerciţii şi jocuri pregătitoare.

Obiectivele acestui proiect:

- trezirea interesului pentru limba germană;

- oferirea unei dimensiuni interculturale procesului de învăţare a limbii;

- posibilitatea transmiterii unei limbi străine şi a folosirii sale din punct de vedere comunicativ;

- promovarea competenţelor emoţionale, creative, sociale, cognitive şi lingvistice ale copilului;

- integrarea cunoştinţelor elevilor din toate domeniile în procesul de învăţare;

- preluarea de către profesor a rolului de partener şi sfătuitor;

- respectarea ortografiei şi gramaticii;

- promovarea activităţii lingvistice autonome;

- integrarea noilor mijloace de comunicare în procesul de predare-învăţare;

- introducerea poştei electronice ca un mijloc de comunicare suplimentar ;

- cunoaşterea de către elevi a unor noi culturi;

- înţelegerea altor culturi şi trezirea interesului pentru cunoaşterea lor;

- cunoaşterea unei comunicări autentice;

- folosirea funcţiilor lingvistice afective;

- îmbunătăţirea competenţelor lingvistice prin autenticitate şi aplicare funcţională a gramaticii;

- confruntarea cu propriile greşeli şi corectarea lor;

- precizarea conţinuturilor învăţării şi a organizării modalităţilor de învăţare;

- vehicularea cu noile mijloace de informare

Obiectivele au fost în mare parte îndeplinite, iar entuziasmul cu care au lucrat elevii la acest proiect m-a determinat să mă gândesc şi la alte proiecte.

„Das Bild der Anderen“ (Imaginea celuilalt) este un proiect internaţional prin e-mail care se adresează tinerilor care încep să înveţe limba germană. Scopul lui este să-i motiveze deja din primele ore de limbă să scrie scrisori în limba germană. Grupele de elevi trebuie să aibă vârste apropiate şi să înveţe limba germană ca limbă străină. Acest proiect nu este destinat celor care au ca limbă maternă această limbă. Proiectul oferă posibilitatea elevilor să povestească şi să pună întrebări, să-şi facă o imagine despre copii de vârsta lor din alte ţări cu alte culturi şi, nu în ultimul rând, să devină conştienţi de identitatea lor.

Ţările noastre partenere au fost Polonia, Australia, Italia.

Este uşor de lucrat la acest proiect pentru că există multe explicaţii pe site-ul proiectului, se oferă foi de lucru,dar şi propuneri de teme pe care elevii să le folosească în corespondenţa lor : familia, pasiuni, locuinţa, şcoala, ş.a.m.d. Astfel, temele sunt mai apropiate de cotidian, elevii scriu cu mai multă plăcere şi aşteaptă cu nerăbdare răspunsul partenerului de corespondenţă. Aşadar corespondenţa este dirijată şi se desfăşoară după teme stabilite în prealabil şi cu ajutorul unui material întocmit special. Temele şi obiectivele acestui proiect s-au integrat în curriculum. Scrisorile au fost redactate de fiecare elev acasă, eu le-am primit pe e-mail, am intervenit în corectarea lor numai dacă nu erau clare mesajele, le-am marcat greşelile cu diferite culori, le-am trimis elevilor corectate pentru a vedea greşelile, apoi le-am trimis partenerilor mei din ţările participante la proiect. Surpriza mea şi a elevilor a fost că deja după puţin timp elevii au putut comunica prin e-mail cu alţi elevi din alte ţări. Participarea la acest proiect mi-a făcut mie şi elevilor mei o deosebită plăcere. Am fost cu toţii foarte entuziasmaţi în ciuda volumului relativ mare de muncă. Elevii şi-au scris impresiile pe pagina şcolii. De exemplu, iată câteva : « După părerea mea, prin acest proiect am învăţat mai mult decât din manual. Este interesant să cunoşti copii de vârsta ta din alte ţări, cu altă cultură, să afli ce gândesc, ce materii învaţă, cum îşi petrec timpul liber. Cu corespondentul meu vorbesc şi acum pe messenger. Am rămas prieteni.“(Andreea Vlăduţ)

„Cred că aşa este mai instructiv decât să înveţi o limbă străină dintr-o carte. Trebuie să vorbim în limba germană, altfel nu ne înţelege nimeni. Putem compara cu o vizită în Franţa: dacă vrei să înţelegi şi să te faci înţeles, trebuie să vorbeşti în limba franceză.“(Diana Drăghici)

Ce au învăţat elevii din acest proiect:

· îmbunătăţirea competenţelor de citire şi scriere

· fixarea structurilor de vocabular şi gramatică

· folosirea corectă a calculatorului şi a dicţionarelor online

Şi elevii mai slabi la învăţătură au avut succes şi şi-au pierdut teama de a scrie. Şi-au dat seama prin corespondenţă că nu numai ei au dificultăţi în învăţarea unei limbi străine şi, totodată, îşi creează mai multă autonomie. Comunicarea fiind autentică, învăţarea este mai animată, iar motivaţia pentru a învăţa limba creşte. Elevii se ocupă de cultura şi viaţa de zi cu zi a partenerului de corespondenţă, se realizează contacte şi chiar prietenii.

Câştigul meu ca profesor: am avut posibilitatea schimbului de experienţă didactică şi tehnică;

mi-am împrospătat cunoştinţele de limbă; am legat prietenii cu profesorii implicaţi în proiect. Comunicarea fiind autentică, învăţarea este mai animată, iar motivaţia pentru a învăţa limba creşte. Elevii se ocupă de cultura şi viaţa de zi cu zi a partenerului de corespondenţă, se realizează contacte şi chiar prietenii.

Fără îndoială, programele şi proiectele europene pot fi folosite cu succes în activitatea didactică, fiind utile, interesante şi atractive pentru toţi factorii implicaţi în educaţie.

Bibliografie:

http://www.goethe.de/ins/pl/lp/prj/bld/deindex.htm

http://www.goethe.de/lhr/pro/mediterrania/index.htm