MOTIVAȚIA - INIȚIATIVA ELEVULUI 

ȘI ATITUDINEA PROFESORULUI

Stan Rodica,

Profesor, Viile Galați

Acest articol trage un semnal de alarmă asupra faptului ca niciunul din elevi nu va avea inițiativă dacă nu este modivat să încerce. El nu-și va cunoaște adevaratele aptitudini și limite dacă nu va fi motivat, că doar având îndrăzneala de a încerca poate să reușescă.

Marea majoritate a profesorilor au tendința de a fi expozitivi nu și de a fi îndrumători sau formatori de priceperi  și deprinderi.

Motivația constituie ansamblul motivelor unei persoane. Motivul este o structură psihică ce provoacă orientarea, inițierea și reglarea acțiunilor în direcția unui scop mai mult sau mai puțin precizat. La baza motivației stau cerințele vitale: de hrană, de căldură, aer, apă etc

Care sunt motivele care-l fac pe elev să vină la școală, să asculte profesorul și să învețe?

Elevul urmărește anumite recompense morale, acestea fiind motive extrinseci:

-         Dorința de afiliere, atunci când elevul merge la școală doar pentru a face pe plac părinților, pentru a corespunde cerințelor cadrului didactic, sau pentru a relaționa cu alți copii de vârsta lui;

-         Tendințele normative, obișnuința de a se supune regulilor;

-         Teama de consecințele neascultării, ale rămânerii fără o diplomă;

-         Ambiția; dorința de a-i întrece pe alții;

Învățătura il interesează în mod direct, acesta fiind motivul intrinsec:

-         Curiozitatea; dorința de a afla mai mult;

-         Aspirația spre competență; dorința de a deveni un bun profesionist;

Motivația vine din interior, dar și din exterior:

ž          Familia

ž          Profesori

ž          Factorii externi

ž          Motivațiile și aspirațiile proprii

Este gresită ideea ca,, Nu stiu să fac!,, Dar ai încercat să faci? Mulți dintre elevii

noștri zic ,,nu,,. Aici intervine munca profesorului. Trebuie să lucreze asupra nu-lui demonstrându-i acestuia ca exersând se învață. Mulți dintre ei au capacacități nedescoperite de ei, dar și de cadru didactic. Odată ce va rezolva o temă și va descoperi că poate va prinde încredere și va continua perfecționându-se.

            Va învăța astfel să ia inițiativă, să iși exprime propriile gînduri.

Expunerea unui exemplu nu duce la învațarea lui logică. Trebuie pornit de la o noțiune deja însușită și condus către  înțelegerea celei noi. Elevul trebuie să învete aplicând și el informația. Profesorul il ajută explicându-i fiecare pas. Profesorul trebuie să fie un bun observator pentru a putea observa eventualele lacune apoi trebuie să găsească metoda care il va ajuta să aducă elevul la pragul dorit.

Pentru a nu creea plictiseală care trage după sine neatenția, metodele trebuie alternate si adaptate colectivului de elevi, dar și pentru fiecare elev.

Factorul esențial al educării sentimentelor superioare este personaliatatea profesorului. El trebuie sa devină un model admirat, respectat de elevii care vor învăța cu sârguință.

Nu în toate cazurile aplicarea de metode și procedee noi sau interactive poate duce la învățare.

Cauzele care duc la lipsa învătării sunt:

ž          Lacunele;

ž          Materia stufoasa;

ž          Neatentia;

ž          Metodele folosite;

ž          Lipsa de motivație a elevilor;

ž          Anturajele din care fac parte elevii;

ž          Lipsa de autoritate a profesorului.

ž          Contextul socio-economic.

Profesorul trebuie să pună accent pe capacitatea fiecărui elev, să stabilească un minim și maxim al puterii fiecărui elev, să câștige încrederea din partea elevului.

Fiecare elev trebuie să fie încrezător în propriile capacități și trebuie antrenat permanent in vederea perfecționării. Elevul trebuie să fie independent în calcul matematic  și judecăți în argumentări si demonstrații în realiazarea de conexiuni.

Cuvintele cheie sunt:

·        Atitudine

·        Modelul

·        Implicare

·        Perfectionare

·        Încredere

·        Stimulare

·        Ajutor

·        Exercițiu

Bibliografie:

Bruner, J,  Pentru o teorie a instruirii, EDP București, 1974

Cucoș Constantin (coordinator) , Balan Bogdan, Bocu Ștefan, Cosmovici Andrei, Cozma teodor , Ștințele educației, Ed. Polirom, 2005