OPORTUNITĂŢI DE FORMARE PROFESIONALĂ

PRIN PROIECTE EUROPENE

profesor Moise Iuliana

profesor Ghiţă Angelica

profesor Ilie Lăcrămioara

Liceul cu Program Sportiv ”I. B. Şoter”, Buzău

Instituțiile de învățământ preuniversitar au la dispoziție oportunitățile oferite de programul Erasmus+ pentru a-și sprijini personalul să participe la activități de formare continuă de calitate europeană. Articolul prezintă beneficiile instituționale și individuale ale implementării Proiectelor de Mobilitate Școlară din cadrul programului Erasmus+. În conținutul articolului se face referire la proiectul ”Changing lives with just a right mix of chalk and challenges”, finanțat de Comisia Europeană prin programul Erasmus+, Acțiunea cheie K1 – Mobilitatea persoanelor în scop educațional, proiect implementat de Liceul cu Program Sportiv ʺI. B. Şoterʺ, Buzău în perioada 1 decembrie 2015 – 30 noiembrie 2016.

Ȋn ultimul timp, se observă o preocupare tot mai mare a instituţiilor educaţionale faţă de resursele sale umane: profesori, elevi şi faţă de beneficiarii săi: elevi, părinţi, comunitatea din care face parte. Acest lucru este posibil datorită faptului că aceste instituţii au o viziune clară asupra a ceea ce-și doresc să întreprindă pe termen lung, viziune concretizată în documente manageriale (Planul de dezvoltare instituțională, Planul de dezvoltare europeană, Planul managerial anual, etc.).

O analiză atentă a nevoilor organizaţiei noastre a arătat necesitatea îmbunăţirii calităţii activităţilor educative prin dezvoltarea competenţelor profesionale ale cadrelor didactice. Astfel că, proiectul Erasmus+ ka1 “Changing lives with just a right mix of chalk and challenges” îşi are rădăcinile în analiza rezultatelor de nevoi de formare, analiză realizată în urma chestionarelor aplicate în instituţie, a rapoartelor comisiei de calitate, a rapoartelor comisiilor metodice.

Proiectul de mobilitate are ca obiective:

- dezvoltarea competenţelor didactice care se referă la utilizarea metodelor moderne de predare-învăţare-evaluare de către un număr de 8 profesori ai instituţiei prin participarea la mobilităţi transnaţionale;

- creşterea dimensiunii europene prin scrierea unor proiecte Erasmus+ şi participarea la proiecte eTwining în perioada 2015-2016;

- îmbunăţirea abilităţilor de utilizare a instrumentelor necesare dezvoltării gândirii creative;

- iniţierea unei baze de resurse didactice (Tool Box) pentru personalul didactic din instituţia noastră şi din comunitate prin realizarea de broşuri şi a unui website.

Proiectul Erasmus+, proiect de mobilitate în domeniul educaţiei şcolare – Acţiunea cheie 1, Changing lives with just a right mix of chalk and challenges”, oferă cadrelor didactice din Liceul cu Program Sportiv„I. B.Şoter” Buzău posibilitatea perfecţionării profesionale într-un context european, prin mobilităţi transnaţionale. Ȋn urma realizării mobilităţilor transnaţionale, participanţii vor dobândi competenţe de : reflexie critică asupra dezvoltării şi personalizării actului de predare-învăţare-evaluare; dezvoltare a unui plan de îmbunăţire a predării- învăţării-evaluării în propriul departament şi la nivel de instituţie; identificarea celor mai potrivite mijloace de diseminare care să se adreseze unui grup ţintă cât mai larg; utilizare în lecţiile curente a metodelor active de predare-învăţare-evaluare; organizarea actului educaţional prin folosirea unor metode didactice personalizate; comunicare cu elevii printr-o mai bună dinamică a muncii în echipă în clasă; organizarea activităţilor şcolare formale şi nonformale; utilizarea metodelor inovative de predare; competenţe ştiinţifice referitoare la gândirea critică şi problem solving; competenţe manageriale (receptivitate la nou şi creativitate, înlocuirea învăţării mecanice cu învăţarea stimulată de gândirea creativă).

De exemplu, o astfel de mobilitatea transnaţională s-a desfăşurat în Spania, în perioada 18 – 22 aprilie 2016, în Madrid. Beneficiarii acestei mobilităţi au participat la cursul ”Inquiry–Based Learning”, care mai este cunoscut şi ca ”Abilitatea de a pune întrebările potrivite” şi se bazează pe formularea şi adresarea de întrebări, probleme, scenarii, spre deosebire de învăţarea clasică, bazată pe prezentare\memorare.

Profesorii participanţi au aflat că procesul este adesea asistat de un facilitator. Cei care practică acest mod de învăţare -“inquirers” vor identifica, vor cerceta temele de studiu şi întrebările pentru a-şi dezvolta cunoştinţele sau soluţiile. IBL include învăţarea bazată pe probleme şi este folosită în proiecte şi investigaţii la scara mică, ca şi în cercetare. IBL este strâns legată de gândire şi de dezvoltarea ei.

Caracteristici IBL: să-ţi creezi propriile întrebări; să obţii răspunsuri\solutii proprii pentru a răspunde la întrebări; să ştii să explici răspunsurile găsite; să faci legătura între explicaţii şi cunoştinţele obţinute prin procesul de investigaţie; să creezi un argument şi o justificare pentru explicaţii. IBL se poate aplica începând de la grădiniţă până la treptele superioare de educaţie, în ştiinţe, istorie şi alte obiecte de studiu care folosesc dezvoltarea gândirii critice şi abilităţile de investigare.

Deşi există voci care critică IBL, considerând-o o simplă instruire care îi învaţă pe cei care studiază să urmeze o metodă ştiinţifică, această metodă este larg centrată pe abilităţi intelectuale de problem-solving, dezvoltate pe parcursul unui proces ştiinţific. Nu orice lecţie tip de lectie ‘’hands-on’’ poate fi considerată o lecţie bazată pe ‘’inquiry’’. ‘’Open inquiry’’- este considerat a fi cea mai autentică formă a IBL.

Profesorii trebuie: să fie pregătiţi pentru a le pune elevilor întrebările potrivite; să le verifice permanent procesul de gândire; să evalueze correct.

Această metodă cere mult timp, efort, expertiză, dar beneficiile compensează acest lucru, atunci când constatăm rezultatul: o învăţare autentică. Profesorii au nevoie de training pentru a putea deveni faciltatori IBL. Pentru a ajunge la asta, elevii trebuie sprijiniţi să-şi formeze o gândire divergent, să iasă din şabloane\out-of-the box, să pună propriile întrebări, să înveţe strategii efective de a-şi descoperi propriile răspunsuri şi soluţii. Aceştia îşi vor dezvolta o capacitatea de gândire critică, pe care o vor folosi pe tot parcursul învăţării la toate obiectele de studiu.

Aşadar, implementarea acestui proiect este o adevărată provocare, reuşind să stimuleze îmbunătăţirea competenţelor profesionale ale cadrelor didactice, dar să sporească şi coeziunea instituţională internă.

Bibliografie:

Dewey, J., How we Think, Dover Publications, N.Y., 1997;

Kuhn, D, Black,j, Keselman, A, Kaplan, D., The Development of Cognitive Skills to Support Inquiry Learning, Cognition and Instruction; 2000