Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Organizarea interna a disciplinei pe niveluri de invatamant
Luni, 13 Septembrie 2010 19:47

Organizarea internă a disciplinei pe niveluri de învăţământ

 

 

      1. Competenţe generale ale geografiei ca domeniu educaţional

 

Competenţele generale ale geografiei ca domeniu educaţional, redate mai jos, acoperă cele opt domenii de competenţe cheie, dar nu într-o ordine integral biunivocă.

(1) Utilizarea terminologiei (generale şi specifice) în prezentare, descrierea şi explicarea realităţii geografice (cu sisteme, structuri, elemente, procese şi fenomene caracteristice).

(2) Utilizarea corectă a denumirilor proprii şi a terminologiei în limbi străine

(3) Transferarea elementelor semnificative din matematică, ştiinţă şi tehnologie (domenii, discipline, metode, legi, modele, structuri) la studierea mediului înconjurător ca întreg şi a sistemelor sale componente.

(4) Relaţionarea realităţii geografice (elemente, fenomene, sisteme şi structuri) cu reprezentarea ei cartografică şi grafică.

Acesta este un domeniu de competenţe care subliniază specificul geografiei ca ştiinţă şi disciplină şcolară. 

(5) Utilizarea elementelor de bază ale tehnologiei societăţii informaţiei (TSI) în instruirea prin geografie şi prelucrarea informaţiilor cu un conţinut prevalent geografic.

(6) Identificarea dimensiunii sociale, civice şi antreprenoriale a caracteristicilor spaţiului geografic.

(7) Aplicarea unor deprinderi (abilităţi) şi metode generale de învăţare pentru o pregătire permanentă asumată.

(8) Elaborarea unor modele antreprenoriale ale spaţiului geografic.

(9) Sensibilizarea şi deschiderea culturală prin structuri interdisciplinare şi disciplinare de percepere a dimensiunii culturale a existenţei contemporane.

La acestea se adaugă o altă competenţă generală a geografiei, rezultată din caracterul ei de ştiinţă a interacţiunii dintre natură şi societate:

 

 

 (10) Relaţionarea realităţilor din natură (şi din sfera ştiinţelor despre natură) cu cele ale societăţii (şi din sfera ştiinţelor despre societate) într-o structură obiectivă integrată (mediul înconjurător) şi o disciplină de sinteză (geografia) care studiază această realitate integrată.

 

 

2. Organizarea competenţelor pe niveluri

 

Elementul central al unei construcţii teoretice referitoare la modul în care pot fi realizate competenţele pe parcursul şcolarităţii obligatorii îl constituie posibilitatea acestora de a fi formate în timp.

Ordonarea semnifică intenţia de a pune de acord această taxonomie a competenţelor cu dezvoltarea inteligenţei elevului.

Pe baza unor corelaţii între vârste, clase şi operaţiile intelectuale predominante, poate fi imaginat un sistem de 4 niveluri (corespunzătoare treptelor de învăţământ), fiecare cu o anumită justificare teoretică; aceste niveluri au o semnificaţie doar în sistemul învăţării geografiei şi nu reprezintă o schemă general valabilă pentru evoluţia elevilor sau pentru structura altor discipline şcolare.

Nivel

Vârste (elevi)

Clase

Discipline şcolare

1. Învăţământ primar

9 – 10 ani

III – IV

Ştiinţe ale naturii

Introducere în geografie

2. Gimnaziu

11 – 14 ani

V – VIII

Geografie generală – elemente introductive, geografia continentelor, geografia României

3. Ciclul liceal inferior

15 – 16 ani

IX - X

Geografia generală, fizică şi umană

4. Ciclul liceal superior

17 – 18 ani

XI – XII / XIII

Probleme fundamentale ale lumii contemporane, ale Europei, României şi Uniunii Europene

 

Nivelul gimnazial

 

1. Utilizarea terminologiei în prezentarea şi explicarea realităţii geografice

 

2. utilizarea corectă a numelor proprii şi a unor termeni în limbi străine

 

3. Transferarea unor elemente din matematică, din ştiinţe şi tehnologie în studierea mediul terestru

   

4. Raportarea realităţii geografice la un suport cartografic şi grafic

 

5. Accesarea, prelucrarea şi prezentarea informaţiei cu caracter geografic prin tehnologia informaţiei

 

6. Identificarea şi explicarea dimensiunii sociale, civice şi culturale a caracteristicilor spaţiului geografic

 

7. Dobândirea unor deprinderi (abilităţi) şi tehnici de lucru pentru pregătirea permanentă

 

8. Elaborarea unor modele şi soluţii de organizare a spaţiului geografic din perspectiva dezvoltării durabile

 

 

3. Domenii de conţinuturi

 

Nivel 2 (ciclul gimnazial, cl. V – VIII)

  • Elemente esenţiale şi sintetice referitoare la evoluţia cunoaşterii Terrei;
  • Elemente de întreg (Terra) redate global şi intuitiv (mai puţin fenomenologic);
  • Diviziunile majore ale Terrei (oceane, continente, geosfere);
  • Elementele geografice generale şi specifice ale continentelor;
  • Elemente minimale de geografie regională şi de geografie a ţărilor;
  • Elemente referitoare la substratul natural şi la componenta antropică a spaţiului geografic (economie, populaţie, cultură, societate).
  • Elemente semnificative ale relaţiilor dintre om şi mediu;
  • Elemente definitorii referitoare la specificul geografic al ţării.

 

4. Abordarea didactică

 

Procesul de predare – învăţare – evaluare are la bază o abordare didactică modernă, bazată pe elementele noi din ştiinţele educaţiei şi din evoluţia actuală a sistemului social şi educaţional care influenţează acest proces.

Acest demers presupune:

a)      renunţarea la elemente de instruire tradiţionale, nejustificabile într-un context educaţional inovativ: supraabundenţa informaţională, enciclopedismul, miniaturizarea unor capitole aparent academice, caracterul învechit al informaţiilor, excesul denumirilor inoperante;

b)      renunţarea la organizarea procesului de predare învăţare la clasă predominant în doi timpi („ascultare”– „predare”), ineficient şi imposibil de justificat raţional;

c)      proiectarea unităţilor elementare de tip „lecţie”, după modele cu o rubricaţie negociată şi asumată;

d)      trecerea la generalizarea proiectării anuale şi a proiectării unităţilor de învăţare, în conformitate cu standardele din ţări cu învăţământ evoluat şi cu eforturile de inovare actuale;

e)      renunţarea la supralicitarea „principiilor didactice”, foarte greu de susţinut ca atare în contextul actual;

f)       introducerea unor modele de proiectare a unităţilor de învăţare care să se apropie de ceea ce putem numi „proiectare holistică”;

g)      vizibilizarea geografiei şcolare în mediul educaţional şi social, prin realizarea unor pregătiri corespunzătoare ale elevilor la examenelor naţionale, în contextul studierii geografiei locale şi al prezenţei mai active în sursele de informare mass – media;

h)      asumarea unor proiecte de inovare negociate;

i)        racordarea mai pregnantă a geografiei la sistemul de competenţe cheie al Comisiei Europene.

 

 

5. Consecinţe asupra evaluării

 

Modelul curricular al geografiei, centrat pe formarea unor competenţe specifice şi, prin acestea, a unor competenţe generale, are consecinţe deosebite asupra procesului de evaluare a rezultatelor instruirii.

Principalul efect ar trebui să fie trecerea de la o evaluare centrată pe sistemul „obiective – conţinuturi” (sau predominant „conţinuturi”) la o evaluare centrată pe „competenţe”, prin ofertare de suporturi diverse (schiţe, hărţi, grafice, desene, imagini, texte) capabile să identifice atingerea competenţelor.

 


Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Miercuri, 26 Ianuarie 2011 17:13
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Intre popular si modern Fat frumos din l…

ÎNTRE POPULAR ŞI MODERN - FĂT-FRUMOS DIN LACRIMĂ -   Ileana Faur, profesor, Limba şi Literatura română Liceul  Tehnologic Transporturi Auto, Timişoara   Suntem fascinaţi încă din copilărie de lumea basmelor, a legendelor, a imaginaţiei,...

Read more

Planificare model pentru biologie invata…

Planificare model pentru biologie invatamant gimnazial   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata model...

Read more

Transmisii prin frictiune

TRANSMISII PRIN FRICŢIUNE Profesor Jianu Camelia Colegiul Tehnic Reșița, Caraș-Severin Mecanismul reprezintă o verigă fundamentală indispensabilă construcţiilor maşinilor. Mecanismul este o parte constructivă a unei maşini sau a unui aparat...

Read more

Chestionar privind impactul utilizarii c…

Chestionar privind impactul utilizarii calculatorului si televizorului asupra conduitei adolescentilor

CHESTIONAR PRIVIND IMPACTUL UTILIZĂRII CALCULATORULUI ŞI TELEVIZORULUI ASUPRA CONDUITEI ADOLESCENŢILOR   1. Vă place să vă uitaţi la TV?       DA       NU 2. Vă place să utilizaţi computerul?       DA       NU 3. În ce măsură vă...

Read more

Proiectul Metoda de invatare si evaluare

PROIECTUL METODĂ DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE   Ciobănescu Petruţa, profesor Gr. Şc. Industrial Construcţii de Maşini Nr. 2, Craiova   Rezumat: În acest articol voi prezenta câteva repere teoretice despre o metodă alternativă de invăţare/ evaluare-...

Read more

Lecturi limba si literatura romana pentr…

LECTURI LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ PENTRU CLASA A XI-A Lecturi obligatorii - Literatura română pentru clasa a XI-a:Tudor Arghezi - VersuriIon Barbu - VersuriLucian Blaga - VersuriG. Călinescu - Scrinul negruM....

Read more

Creativitatea trasatura complexa de pers…

CREATIVITATEA – TRĂSĂTURĂ COMPLEXĂ DE PERSONALITATE înv. Marc Aurica Şcoala Gimnazială Cîmpeni E necesară cunoaşterea valenţelor creatoare ale fiecărui individ fiind impusă de practica orientării şcolare, de necesitatea plasării lui în...

Read more

Alexandru Macedonski_promotor al innoiri…

ALEXANDRU MACEDONSKI, PROMOTOR AL ÎNNOIRII POEZIEI ROMÂNEŞTI   Prof. Cojocaru Iuliana Şcoala cu clasele I-VIII, Nr. 9 „Petreche Poenaru”, Craiova       Poet, prozator, dramaturg, publicist, Macedonski a fost un promotor al înnoirii poeziei: o literaturã...

Read more