PROIECT CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ

Prof.  Ciucă (Stan) Cristina

Şcoala cu clasele I-VIII Bâsca-Chiojdului, Chiojdu, jud. Buzău

- Studiu de caz-

I. Prezentarea cazului

În anul şcolar 2010-2011 a fost înscris în clasa I elevul B.N. cu vârsta de 7 ani, care fura. Acest defect de comportament mergea în paralel cu minciuna şi violenţa verbală. Menţionam că acest copil dădea dovadă de o maturizare insuficientă comparativ cu ceilalţi colegi. 

Situaţia elevului era următoarea:

1.                  condiţii familiale precare,

2.                  familie dezorganizată,

3.                  neintegrat în colectivul de elevi.

4.                  respins de colegi şi părinţii elevilor din clasă,

5.                  imagine de sine precară,

6.                  competenţe socio-afective reduse (de comunicare),

7.                  volum de cunoştinţe extrem de redus.

II. Analiza si diagnosticul problemei de studiat

            Pe fondul acestor fapte în şcoală s-a declanşat  un conflict multiplu între părinţii  celorlalţi copii din clasă, pe de o parte, şcoala (conducerea şcolii, învăţătoarea clasei, celelalte cadre didactice) şi copilul-problemă, de cealaltă parte (conflict interpersonal in care stilul de reacţie al reprezentanţilor şcolii s-a vrut a fi unul cooperant, însă,  pana la urmă, a fost unul conciliant) - un conflict interpersonal al învăţătoarei, aflată în situaţia de a alege intre datoria  pe care o avea faţă de clasă şi acceptarea in colectiv a unui elev de care trebuia să se ocupe in mod special.

Scopul negocierii a avut următoarele componente:

-                                 Cadrul  general al negocierii – constituit din condiţiile generale de mediu in care se desfăşoară activitatea didactică în şcoală,

-                                 Cadrul particular al negocierii reprezentat de condiţiile specifice ale partenerilor,

-                                 Lipsa de inters din partea părinţilor elevului privind starea educaţională a copilului lor,

-                                 Nivelul scăzut de trai,

-                                 Imposibilitatea de a « modela » mentalităţile învechite ale părinţilor şi cadrelor didactice într-un timp scurt,

-                                 Antecedente de acest tip nu au mai existat în şcoală, cei implicaţi într-un conflict fiind puşi în aceast situaţie pentru prima dată,

-                                 Circumstanţele negocierii reprezentate de loc, timp, momentul acțiunii conflictuale /cooperante întreprinse anterior negocierii.

III. Obiectivele negocierii:

-                                 obiectivul de prima linie: elevul să renunţe la acest comportament şi să se integreze armonios în colectivul clasei;

-                                 obiectivul de ultima linie: elevul să nu poată renunța la viciul său şi să fie exclus din şcoală;

-                                 obiectivul ţintă: elevul să nu mai fure şi să nu fie stigmatizat de colegi şi de părinții lor.

IV. Demerurile intreprinse de şcoală - strategia de negociere

            La şedinţa cu părinţii, aceştia au refuzat sa-l primească pe elevul B.N. în clasă. Parinții au solicitat excluderea lui din clasă pe motivul că fură. În calitate de consilier educativ, am îcercat sa sensibilizez părinţii, solicitandu-le sa fie înţelegători şi răbdători cu acest copil care va ramane traumatizat dacă va fi respins de colectiv. Am organizat lectorate cu părinţii urmărind consilierea lor.

            Am elaborat un program de intervenţie personalizat, punând accent pe inserţia socio-afectivă a elevului în colectiv. Mi-am structurat un program de consiliere a elevului B.N., program în care am arătat consecinţele inevitabile ale atitudinii deviante, am propus sub forma de joc, simularea ân clasă a diferitelor contexte de viaţă.

            Copiii ai caror părinţi au fost mai receptivi au acceptat să participe împreuna cu elevul B.N. la diferite activitţi comune (vizionarea de filme, jocuri, discutarea preocupărilor de timp liber, a hobby-urilor, a pasiunilor personale).

            Autoritățile locale au acordat, la intervenția şcolii, sprijin financiar familiei copilului pentru ca el sa aiba condiții propice de dezvoltare.

V. Soluțiile noastre pentru rezolvarea acestui caz, care ar pute fi aplicate şi în cazuri similare, sunt:

o                   prezentarea în prevederile legale a tipurilor de deficienţe uşoare şi medii cu care copiii pot fi integrati în şcolile publice;

o                   organizarea unor cursuri de perfectionare (teoretice şi practice) gratuite pentru cadrele didactice privind modalităţi concrete, practice şi necesare integrării optime a acestor copii cu deficiențe uşoare  în şcolile publice;

o                   recompensarea din punct de vedere financiar a învățătoarelor care au în colectivul  claselor lor copii cu deficienţe uşoare şi medii şi a cadrelor didactice care contribuie la realizarea unor programe personalizate cu aceşti copii;

o                   realizarea unor schimburi de experienţa la nivel loical cu reprezentanţii autorizaţi în domeniu;

o                   înfiinţarea cabinetului şcolar în care să activeze un psihopedagog care ar îndeplini rol de mediator în  rezolvarea unor astfel de conflicte, întrucât ar genera încredere şi ar fi acceptat de ambele părâi fără rezerve;

o                   mediatizarea rezultatelor notabile obţinute în activitatea cu elevii deficient integraţi în şcolile publice.