Raportul dintre evaluare predare si invatare |
Scris de administrator
|
Vineri, 08 Decembrie 2017 11:32 |
RAPORTUL DINTRE EVALUARE, PREDARE ȘI ÎNVĂȚARE
Profesor: Vasilache Paraschiva
Școala Gimnazială „ Șt. O. Iosif ” Tecuci
Rezumat: Evalurea școlară reprezintă o componentă foarte importantă a activității didactice. Profesorul, elevul sau părintele elevului pot ,,cântări” bagajul de cunoștințe asimilat de elev prin prisma rezultatelor obținute după evaluare. Formele de evaluare și corectitudinea ei sunt aspecte importante de care trebuie să ținem cont.
Cuvinte cheie: evaluare, educație, predare, învățare.
Evaluarea școlară se raportează la celelalte activități didactice: predarea și învățarea, este parte componentă a procesului intructiv-educativ. Înțelegerea, ca sistem al procesului educativ, implică surprinderea interdeterminărilor dintre predare-evaluare și învățare-evaluare. Abordând procesul de învățământ ca unitate a unor mecanisme intercorelate de predare-învățare-evaluare, I.T Radu, comentând ideile lui De Landsheere, F. Hotyat, A. Bonboir, R. Ausubel, susține că ,,predarea-învățarea manifestă tendința de a se modela între ele și după maniera în care se realizează evaluarea rezultatelor școlare" și de aici concluzia de ordin practic ,,pentru ameliorarea stilurilor de învățământ promovate de profesor, efectele pe care acțiunile de evaluare le induc asupra celorlalte componente prezintă o importanță covărșitoare.
Educația ca instrucție, adică un proces complex, are două laturi complementare: predarea ca activitate a profesorului de transmitere a cunoștințelor și învățarea ca activitate a elevului prin care acesta asimilează cunoștințe și-și formează deprinderi.
Deși relativ bine delimitată de predare, evaluarea se dovedește a fi mai apropiată de educație și instrucție decât de organizare și conducere sau eventual de alte forme de activitate socială a profesorului. Se poate astfel sublinia că evaluarea este un însoțitor cvasipermanent al predării și învățării.
Definirea evaluării ca o activitate didactică distinctă, utilă în anumite limite, devine abstractă și deficitară atunci când ne propunem să surprindem legătura dintre predare și evaluare.
Deși ne aflăm într-o perioadă de rapidă expansiune a modalităților de învățare la distanță (învățarea asistată de calculator, cu ajutorul televiziunii, într-un sistem internet etc.), se subliniază importanța legăturții directe, nemijlocite dintre profesor și elev, inclusiv a conexiunilor informaționale dintre predare și învățare. Evaluarea ca activitate didactică s-a dovedit a fi utilă pentru a diminua relativa opoziție dintre predare și învățare.
Se conturează, în acest context, două aspecte esențiale ale evaluării ca activitate didactică:
a) Se referă nemijlocit la comunicare, receptarea cunoștințelor, formare a deprinderilor etc.
b) Surprinde, în mod deosebit, aspectele de reglare sau modul de funcționare sistemic al instrucției și, în general, al procesului intructiv-educativ.
Rolul principal al evaluării este acela de a stimula învățarea și de a asigura o calitate sporită predării. În strânsa legătura cu funcția stimulativă se distinge și funcția de diagnoză a evaluării: pentru a ameliora activitatea de predare-învățare, trebuie mai întâi să se identifice "punctele critice", "aspectele neizbutite", blocajele și elementele puțin productive prezente în actul adițional.
În evaluarea școlară profesorul nu este simplu spectator (persoană care ascultându-l, îl asistă pe elev) ci și arbitru și factor de decizie (îl poate întrerupe și hotărăște asupra valorii activității elevului).
Noile tehnici de evaluare obiective limitează activitatea elevului doar la alegerea unor răspunsuri în timp ce în evaluarea tradițională elevul este invitat să "sesizeze problema", "să identifice aspecte noi", "să aplice", "să rezolve", "să identifice" etc. I.T Radu avansează chiar opinia că "tendința de utilizare - în scopul evaluării performanțelor școlare ale elevilor, a probelor alcătuite preponderent, din întrebări cu răspunsuri închise, la alegere sau cu răspunsuri scurte chiar monosilabic, simulată - poate chiar generată - de intenția de a se realiza corectarea mai rapidă și aprecierea mai exactă a acestora, necesită o reevaluare".
Nu credem să existe profesor și cu atât mai mult specialist în evaluarea care să nu recunoască superioritatea evaluării continue vizavi de aceea realizată prin sondaj. Din păcate evaluarea continuă necesită foarte mult timp și nu se poate realiza la un anumit nivel calitativ, decât în cadrul învățământului individual.
Activitatea evaluativă, mai ales atunci când se află în expansiune, solicită tot mai multă corectitudine și principialitate, generează o logică a corectitudinii salutară nu numai pentru elevi ci și pentru profesori.
Părinții au dreptul de a cunoaște nivelul de pregătire al elevilor, capacitatea, performanțele, șansele lor de afirmare, după cum societatea, factorii de conducere din învățământ, prin inspecții și sondaje, au datoria de a controla calitatea procesului de învățământ pentru a deschide canale de comunicare valorică și integrare școlară și în viață.
Numai printr-o selecție obiectivă, riguroasă, se poate asigura ridicarea nivelului de competență, capacitatea de competivitate, obținerea performanțelor, deși în acest domeniu pedagogia, teoria evaluării și docimologia trebuie să colaboreze îndeaproape cu sociologia și managementul.
Bibliografie:
Ion T. Radu, Evaluarea randamentului școlar,în ,,Curs de pedagogie,, Univ. din București,
1988
Ion T. Radu, „ Teorie și practică în evaluarea eficienței învățământului”, București, E.D.P.,1981
Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:
|
|
ROLUL FACTORILOR EXTERNI - SOCIOPEDAGOGICI - ÎN PERFORMANŢA ŞCOLARĂ
Coman Simona-Roxana, profesor învățământ primar
Școala Gimnazială „Șerban Cioculescu” Găești, Dâmbovița
Articolul îți propune identificarea rolului factorilor sociopedagogici în obținerea randamentului școlar.... Read more
Calendarul admiterii in invatamantul liceal de stat 2013
Vezi Calendarul admiterii in invatamantul liceal de stat pentru anul scolar 2013-2014, anexa la OMECTS nr. 5608/2012.
Read more
COMUNICARE ŞI FEED-BACK ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
Anton Simona Marinela
Şcoala cu clasele I-VIII nr. 2 Vorniceni, Jud. Botoşani
Comunicarea reprezintă un sistem de transmitere a unor mesaje care pot... Read more
Evaluarea Nationala 2013
Matematica subiect si barem
Vezi subiectul si baremul de corectare de la a doua proba de Evaluare Nationala pentru clasa a VIII-a, pentru anul scolar 2012-2013, respectiv Matematica.... Read more
EDUCAŢIA PENTRU TOLERANŢĂ NECESARĂ
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
Prof. înv. primar Tőes Dumitrița-Nicoleta,
Școala Gimnazială Răstolița, jud. Mureș
Referatul conține necesitatea integrării educației pentru toleranță în școală, educarea elevilor în spiritul toleranței... Read more
EDUCAŢIA GLOBALĂ
- REPERE METODOLOGICE -
CONTEXT
1.1. GLOBALIZAREA, EDUCAŢIA ŞI EDUCAŢIA GLOBALĂ
Ca rezultat al legăturilor de cooperare şi interdependenţă dintre şări, lumea în care trăim a evoluat într-un singur sistem social. Relaţiile... Read more
REPREZENTĂRI ALE ORIENTULUI ÎN LITERATURA ITALIANĂ DIN SECOLUL al XX-lea
prof. Ghiţă Valentin
Şcoala Gimnazială Nr. 200, Bucureşti
Prin prezenta lucrare încercăm să oferim o imagine a Orientului construită în Italia... Read more
STUDIUL BIODIVERSITĂȚII.
ACTIVIZAREA ELEVILOR ÎN CURSUL ORELOR DE BIOLOGIE
prof. Arjoca Mihaela,
Colegiul Tehnic “Ion Mincu” Timişoara
Rezumat: Biologia și ecologia sunt știintele care vor ajuta la evoluția și dezvoltarea întregii umanităti,... Read more
CALITATEA EVALUĂRII LA DISCIPLINA MATEMATICĂ
Profesor Păduraru Constantin Eugen
Şcoala gimnazială nr. 1 Slănic Moldova, judeţul Bacău
Rezumat
In noul context educaţional, procesul instructiv - educativ trebuie pus în concordanţă cu particularităţile de…
POLITICI EUROPENE PRIVIND ÎNVĂȚAREA PE TOT PARCURSUL VIEȚII
Prof. Alexandra Pepelea
Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Iaşi
În domeniul major al educației, Uniunea Europeană a înțeles că succesul înseamnă asumarea responsabilității… Saptamana Educatiei Globale
"Hrana pentru toti"
Coordonator consilier educativ, profesor Lazar Mihaiela
CLASICUL CREANGĂ ÎN ACTIVITĂŢILE ŞCOLARE ŞI EXTRAŞCOLARE
Prof. înv. primar Grecu Niculina
Şcoala primară nr. 3, Covrigi, comuna Văgiuleşti, jud. Gorj
Poveştile lui Creangă au încântat şi încântă generaţii întregi de copii.… CURENTELE DE AVANGARDĂ
Prof. Octavian Horia MINDA
Şcoala cu clasele I-VIII SÎNANDREI TIMIŞ
Un modernism categoric, de frondă, alcătuind aşa-zisa mişcare de avangardă artistică, a fost promovat la reviste precum „Contimporanul” (1922-1732), ”Punct”… STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR DE LECTURĂ
ÎN ORELE DE LITERATURĂ ROMÂNĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL GIMNAZIAL
Prof. BEZMAN ADRIANA LILIANA,
Şcoala Gimnazială Mihail Kogălniceanu, Structura Şcolii Gimnaziale Smârdan, Jud. Galaţi
Studiul propus urmăreşte stimularea… PALETA MESERIILOR - PROIECT EDUCAȚIONAL
Prof. Contescu Mihaela – Colegiul Tehnic Lazar Edeleanu și
Liceul Tehnologic 1 Mai Municipiul Ploiești
Succesul în viaţă, împlinirea, depinde de mai multe obiective, dar nu în… PROFESORUL CA MANAGER EDUCAŢIONAL
Prof. Mihaela Marian,
Colegiul Tehnic ‘‘Constantin Brâncuși’’
Rezumat: În perioada actuală, profesorul nu mai reprezintă doar un transmiţător de cunoştinţe, ci şi un organizator, îndrumător şi evaluator al…
OPERA FOLCLORICÃ LOCALÃ
– PARTE INTEGRANTÃ A FOLCLORULUI ROMÂNESC –
Prof. Cristina Ciucã
Şcoala cu clasele I-VIII Bâsca-Chiojdului, Buzãu
Ca în atâtea locuri de pe întinsul tãrii noastre, constiinta folclorului, specificã satului românesc, este…
|