ROLUL CREATIVITĂŢII ȊN DEZVOLTAREA ELEVILOR DE ASTĂZI

APLICAŢII LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

Moise Iuliana Daniela – profesor,

Colegiul Tehnic, Buzău

Rezumat: Creativitatea  aduce contribuții fundamentale la ridicarea unui popor, fiind o resursă de valoare implicată în toate domeniile de activitate, în toate ştiințele şi disciplinele de învățământ. Lucrarea de față pune accent pe  dezvoltarea potențialului creativ al elevilor noştri, prezentând câteva exemple de teme care implică  latura creativă şi pot fi aplicate la  disciplina geografie.

Cuvinte cheie: creativitate, geografie

            Şcoala este şi trebuie să fie etalonul civilizației unui popor. Starea ei intelectuală depinde de înzestrarea umană, dar şi de cea materială. De multe ori, istoria i-a obligat pe români să devină intelingenți şi creativi pentru a supravețui. De aceea, ar trebui, pe termen lung, să investim în potențialul creativ al elevilor noştri. Creativitatea aduce contribuții fundamentale la ridicarea unui popor, la perfecționarea, în timp, a fondului ei genetic, la dezvoltarea inteligenței şi a imaginației. Creativitatea este o resursă de valoare a unei colectivități, poate fi cultivată la indivizi prin cunoştințe, strategii, metode, tehnici, inițiative, fiind implicată în toate domeniile de activitate, în toate ştiințele şi disciplinele de învățământ.

            Ȋnvățarea creativă are drept scop  trezirea unor sentimente, pasiuni, interese pentru nou ceea ce ar fi, de fapt, baza motivațională a descoperirii ştiințifice, invenției tehnice, creației artistice. Ȋnvățarea creativă urmăreşte să cultive  un stil de muncă inovator, receptiv la nou, bazat pe încercare – eroare – suuces – rezolvare.

            Cultivarea creativității trebuie să fie o preocupare la toate nivelurile. Trebuie gândite multe strategii de stimulare şi promovare a creativității. Chiar şi pentru disciplina geografie, elevul trebuie să-şi dezvolte aptitudinile de cunoaştere şi de creație: spiritul de observație, gândirea, atenția, imaginația, memoria. Alături de acestea, putem vorbi despre necesitatea dezvoltării interesului, a curiozității, a inițiativei în observarea şi descrierea fenomenelor. Natura este cea dintâi carte cu care elevul vine în contact, iar orizontul local este primul atlas al elevului, după cum spunea marele geograf George Vâlsan.

             Trebuie să-l facem atent pe elevul nostru la fenomenele naturii, să-l învățăm să fie curios şi să nu-i arătăm soluțiile pentru rezolvarea problemelor, ci să-l lăsăm să le rezolve singur. Să nu ştie nimic pentru că i-am arătat sau spus, ci pentru că a înteles el însuşi.

            La clasa a XI a, programa şcolară referitoare la geografia mediului înconjurător şi la problemele fundamentale ale lumii contemporane, oferă o varietate largă de teme prin care putem dezvolta latura creativă a elevilor noştri.  Pot fi propuse o serie de teme care să pună în valoare şi această latură, ca de exemplu: identificarea arealelor  din orizontul local care necesită măsuri de protecție, pledoarie în favoarea creării unui sit comunitar în Munții Siriu care să fie inclus în rețeaua Natura 2000, stabilirea disfuncționalităților în organizarea spațiului geografic în localitatea natală, analiza impactului antropic în peisajul pădurilor de conifere din Munții Buzăului, studiul vremii în localitatea natală pentru a identifica schimbările climatice din ultimii ani, realizarea unei compuneri cu conținut geografic referitoare la elementele de degradare a mediului în oraşul natal etc.

            Elevii sunt invitați, în mod deosebit, să gândească şi să propună şi ei asemenea teme căci vor culege  şi ei, la un moment dat, în societate,  creativitatea pe care au semănat-o în şcoală.

Bibliografie:

Amabile, Teresa M, Creativitatea ca mod de viață, Editura Ştiință şi Tehnică, Bucureşti, 1997

Dulamă, Maria Eliza, Didactica geografiei, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1996