Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Rolul educatiei in dezvoltarea personalitatii
Scris de mihaiela lazar   
Duminică, 08 Mai 2016 20:38

ROLUL EDUCAȚIEI ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII

Prof. Nadia Breazu

Colegiul Tehnic Motru

Cuvinte cheie: educabilitate, ineism, ambientalism, interacţionism, repere psiho-genetice

Rezumat. Numai omul poate învăţa. Puterea educaţiei nu este strict limitată de graniţele memoriei genetice ale speciei. Chiar dacă nu se pot sfida aceste graniţe în practica efectivă a instruirii şi educării, educaţia deschide calea spre depăşirea acestora, într-o dimensiune care nu are limite: cea a valorilor, în care personalitatea îşi poate spori dimensiunile.

În ce masură educaţia poate să modifice natura umană?

Educabilitatea reprezintă capacitatea specifică psihicului uman de a se modela structural şi informaţional sub influenţa agenţilor sociali şi educaţionali. Sub influenţa acestor factori, omul se modelează, transformându-se treptat în fiinţă umană, cu personalitate, care se caracterizează prin limbaj, gândire, intenţionalitate, afectivitate superioară şi voinţă. Deosebirea esenţială dintre dezvoltarea omului şi a animalului a fost observată în cazul a 52 de copii lupi care au fost descoperiţi în diverse locuri pe glob şi care au trăit numai în mediu natural-animal. Astfel, lipsindu-le condiţiile mediului socio-educaţional au rămas la situaţia de hominis, nereuşind să obţină nici o trasătură specific umană. De asemenea, este cunoscut cazul a două fetiţe descoperite în padurea tropicală, în stare animalică şi crescute apoi într-un orfelinat care nu au reuşit să mai capete trăsături specific omeneşti. Aceste exemple demonstraeză ca omul se modelează ca fiinţă umană , ca personalitate, numai în condiţiile socializării şi educaţiei.

Totuşi, ereditatea are şi ea o importanţă hotărâtoare. Psihologul american Kellog a creat condiţii egale de viaţă pentru fiul său, Donald, şi pentru un cimpanzeu constatând că puiul de cimpanzeu a devenit astfel doar o maimuţă semidresată.

Educabilitatea reprezintă disponibilitatea specific umană de a fi receptiv la influenţa organizată şi de a realiza pe această cale achiziţii şi evoluţii care se concretizează în structuri şi substructuri de personalitate, în manifestări de comportament.

De-a lungul timpului, în privinţa educabilităţii au apărut trei puncte de vedere diferite:

Educaţia poate modifica personalitatea umană hotărâtor. Socrate şi Platon vedeau în educaţie: „Arta răsucirii omului către strălucirea orbitoare a Ideii”. Aristotel credea în puterea deprinderilor. Renaşterea afirmă cu vigoare credinţa în educaţie ( Erasmus). Teorii moderne despre educaţie: J. A Comenius susţine puterea educaţiei, J. Locke credea ca nouă din zece oameni sunt ceea ce sunt: buni sau răi, folositori sau nefolositori, datorită educaţiei, Leibnitz: „educaţia învinge totul”, iluminiştii: deosebirile dintre oameni sunt dobândite, nu moştenite, Kant credea că omul ajunge om numai prin educaţie, J.F. Herbart îşi începea prelegerile cu : „principiul fundamental al pedagogiei este plasticitatea copilului”.

Sceptici în problema educabilităţii. J.J. Rousseau susţinea că un copil este bun de la natură şi civilizaţia îl face să se schimbe. Goethe:”nu ne-am născut egali”. John Eccles consideră că în fiecare om există un nucleu de unicitate care nu poate fi schimbat.

Ultimele cercetări de genetică moleculară realizate de Thompson şi Plomin apreciază că o pondere de 50% revine geneticii în structurarea aptitudinilor cognitive ale omului.

Realiştii ( interacţioniştii) consideră că educaţia este operatorul specific care leagă între ele elementele genetice şi de educaţie.

Pentru Freud şi Piaget constituirea proceselor mentale este văzută ca un proces cu dublă determinare: cunoaşterile structurale printr-o programare ereditară, cunoaşterile dobândite prin educaţie.

Există trei teorii importante în problema educatibilităţii:

  1. Teoria care susţine importanţa structurilor înnăscute-ineism

  2. Teoria care pune preţ pe factorii de mediu, distingând patru structuri ambientale:

  • Microsistemul, adică relaţiile persoanei cu mediul restrâns

  • Mezosistemul- relaţiile dintre anturajele persoanei în şcoală, familie, grup de prieteni

  • Exosistemul- structuri sociale majore mass- media şi reţele sociale

  • Macrosistemul –modele instituţionalizate ale culturii, sistemului economic şi politic Dintre elementele de mediu au importanţă: relaţiile interumane, comunicarea şi simbolurile comunicării, modelele altor persoane, a persoanelor semnificative.

  1. Teoria dublei determinări pune accentul pe interacţiunile dintre ereditate şi mediu, sub controlul educaţiei.

    Bibliografie:

  1. Ioan Bontaş, Pedagogie. Tratat, Editura Bic All, Timişoara, 2001

  2. Ioan Jinga, Manual de pedagogie, Editura Bic All, Timişoara, 2006

  3. Constantin Cucoş, Pedagogie, Editura Polirom, Bucureşti, 2006


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Metodologie organiyare si functionare ce…

METODOLOGIA DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A CENTRELOR COMUNITARE DE ÎNVĂȚARE PERMANENTĂ     Capitol I Dispoziții generale Art. 1. Prezenta metodologie reglementează modul de înființare, organizare și funcționare a centrelor comunitare de învățare permanentă. Art. 2. Centrul...

Read more

Cum rezolvam o problema matematica

CUM REZOLVĂM O PROBLEMĂ MATEMATICĂ? Prof. Popa Crina Diana Școala Gimnazială Hășmaș, jud. Arad Una din sarcinile cele mai importante ale profesorului constă...

Read more

La traduction poetique

LA TRADUCTION POETIQUE   Prof. Florescu Paula Cristina, Liceul Tehnologic Constantin Brâncuşi Piteşti   Acest articol se opreşte asupra actului de traducere poetică care este capital pentru dialogul între culturi şi mai ales între...

Read more

Prezentare program erasmus+

PREZENTARE PROGRAM ERASMUS+ Prof. Tincescu Ana-Maria, Şcoala Măneşti, Dâmboviţa Activitatea de formare continuă s-a desfăşurat în Vasto, Italia în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2017, în cadrul unui...

Read more

Studiu de caz caracterizare elev inadapt…

STUDIU DE CAZ   Institutor Anton Simona Marinela Şcoala cu clasele I-VIII nr. 2, Vorniceni, Judeţul Botoşani       În ceea ce priveşte societatea din ziua de astăzi, se poate observa cu uşurinţă că în interiorul...

Read more

Precizari evaluarea elevilor la proba de…

Precizari privind evaluarea elevilor la proba anticipata a examenului de bacalaureat sustinut de elevii sectiilor bilingve francofone in vederea obtinerii mentiunii speciale "sectie bilingva francofona" pe diploma de bacalaureat   Afla Precizarea...

Read more

Cuvinte dominante in limbajul poetic al …

CUVINTE DOMINANTE ÎN LIMBAJUL POETIC AL LUI VASILE VOICULESCU   Prof. Simona Crainic, Liceul De Arte Plastice, Timişoara   Lucrarea de faţă îşi propune un studiu statistic al vocabularului poetic al lui V.Voiculescu....

Read more

Evaluarea cu ajutorul testelor create cu…

EVALUAREA CU AJUTORUL TESTELOR CREATE CU INSTRUMENTUL FLEXIQUIZ Profesor Bușcă Laura Liceul Tehnologic “Lazăr Edeleanu”, Năvodari Rezumat: În acest articol este prezentat modul de utilizare al instrumentului FlexiQuiz pentru elaborarea...

Read more