Rolul familiei in educarea copilului |
Joi, 08 Decembrie 2011 18:04 |
ROLUL FAMILIEI IN EDUCAREA COPILULUI
Octavian Horia MINDA
Şcoala cu clasele I-VIII SINANDREI TIMIŞ
Atmosfera caldă şi de înţelegere în familie reconfortează şi creează climatul necesar pentru munca intelectuală a şcolarului. Lipsa de înţelegere, severitatea, exigenţa prea mare sau “dădăceala” au efecte dăunătoare asupra copilului care se află în tensiune nervoasă, mai ales în perioada testelor de evaluare sau spre sfârşitul semestrelor, când starea de oboseală începe să se instaleze.
Datoria părinţilor este de a-i ajuta: copiii pot şi trebuie să înveţe “cum” trebuie să-şi pregătească lecţiile, cum să-şi organizeze munca, timpul, viaţa.
Ca părinţi iubitori putem face şi greşeli în educarea copiilor, încât dorindu-le binele,să le facem rău. Unii părinţi sunt prea grijulii, căutând să-i protejeze şi să-i răsfeţe mereu. Trăind într-o astfel de atmosferă devin fricoşi, lipsiţi de iniţiativă, sunt tot timpul “agăţaţi de fusta mamei”; în acelaşi timp însă, devin mici tirani, devin pretenţioşi, neascultători, greu adaptabili la regulile vieţii sociale, în afara casei, între colegi.Dacă părinţii sunt foarte severi, cu o atitudine permanentă de duritate, copiii suferă. Ei sunt continuu lipsiţi de duioşie, de afecţiune, trăiesc permanent cu teamă în suflet, stare care duce la apariţia unor tulburări de dizarmonii ale dezvoltării sale psihice, ale personalităţii. Aceşti copii vor deveni la rândul lor plini de asprime faţă de cei din jur, iar relaţiile lor sociale vor fi întotdeauna lipsite de afecţiune.
Unii părinţi greşesc în educarea copiilor prin schimbarea frecventă a atitudinii: când sunt prea severi, când prea îngăduitori. Sunt mai rare familiile în care ambii părinţi sunt în acelaşi timp fie prea aspri, fie prea blânzi. Adesea, tatăl şi mama pot avea atitudini diferite faţă de copil: unul prea sever, altul protector, gata de a-l răsfăţa şi apăra faţă de excesele impuse de celălalt părinte.
Foarte frecvent, o astfel de situaţie este creată prin diferenţa de atitudine între părinţi şi bunici, aceştia din urmă protejând copilul faţă de cerinţele disciplinare ale părinţilor. În aceste cazuri copiii sunt nelămuriţi, nehotărâţi cu privire la ce este bine şi ce este rău, având o comportare neechilibrată şi oscilantă, neputând înţelege ce atitudine să ia în diferite ocazii, în familie sau în relaţiile cu străinii.
Lipsa de supraveghere, dezinteresul, indiferenţa faţă de ceea ce gândeşte copilul este o altă mare greşeală educativă, care duce adesea la pierderea lui de sub control, acesta devenind un copil-problemă din punct de vedere social.
În familiile dezorganizate copiii suferă şi prezintă tulburări nervoase, de somn, de poftă de mâncare, sunt trişti, neliniştiţi. Astfel de reacţii au copiii în cazul când părinţii se ceartă frecvent, nu se înţeleg, dar mai ales în cazul familiilor incomplete (prin deces, divorţ, lipsa îndelungată a unuia dintre părinţi).
Deosebite probleme se ridică în familiile reconstituite printr-o nouă căsătorie, între copilul din prima căsătorie şi tatăl sau mama vitregă, între copiii proveniţi din casătoria anterioară a celor doi parteneri. Dacă nu dau dovadă de înţelegere, de afecţiune, dacă nu încearcă să şi-i apropie, să-i privească apropiat, aceştia devin dezadaptaţi, trişti, retraşi sau încăpăţânaţi, neascultători, ambele forme de reacţie determinând scăderea randamentului şcolar, obţinerea de note slabe la învăţătură.
Psihicul copilului este sensibil faşă de situaţiile anormale care se petrec în familie. El simte cele mai mici schimbări de afecţiune faţă de el şi între părinţi, este puternic tulburat de certuri, neînţelegeri.
Pentru buna dezvoltare a copilului, pentru formarea unei personalităţi armonioase, căldura căminului părintesc, afecţiunea părinţilor, înţelegerea familială sunt esenţiale. În creşterea, educarea şi formarea acestuia este nevoie de mult tact, de o îmbinare corectă a înţelegerii şi afecţiunii cu autoritatea părintească, astfel încât să lucreze disciplinat, dar cu plăcere, respectându-şi şi iubindu-şi părinţii. Dacă sunt neascultători sau greşesc uneori, să-i “pedepsim cu vorba”, să le explicăm calm şi cu fermitate ce au greşit, vorbindu-le ca unor “prieteni” care ne înţeleg şi pe care-i iubim. Să nu insultăm, să nu lovim copilul care a greşit, el se va speria, nu ne va mai respecta, iar cu timpul se va obişnui cu bătaia, se va îndepărta sufleteşte de noi.
Atunci când copilul aduce note mari, să-l răsplătim cu multă afecţiune, bucurându-l cu laude, dar să nu condiţionăm obţinerea unor daruri, obiecte mult dorite, de rezultatele la învăţătură şi nici să nu exagerăm răsplata, acordându-le prea multă independenţă de la o vârstă mică.Vom obţine în acest fel modificarea în rău a comportării copiilor, care devin neascultători, încăpăţânaţi, nestăpâniţi.
“Meseria” de părinte este grea. De aceea trebuie să fim buni părinţi, plini de afecţiune, pentru ca grija şi eforturile noastre să fie răsplătite prin dragostea şi bunele rezultate ale copilului armonios dezvoltat psihic şi afectiv. Adevărata căldură familială se întâlneşte în familiile în care părinţii sunt în bune relaţii, se preocupă suficient, cu dragoste, dar şi cu autoritate părintească de copiii lor, pentru care sunt şi trebuie să rămână modele vii, exemple demne de urmat.
O mare importanţă are şi nivelul de instruire, bagajul de cunoştinţe al părinţilor, pentru buna educare şi pentru a putea ajuta în pregătirea lecţiilor acasă.
Să avem grijă să nu rezolvăm noi, părinţii, temele copilului, ci doar să-l ajutăm, să-l îndrumăm prin explicaţii cât mai corecte şi clare. Părinţii care rezolvă singuri problemele, desenează sau scriu, care practic îl înlocuiesc în muncă fac o mare greşeală: copilul rămâne dependent, nu se obişnuieşte să judece şi să lucreze singur, devine comod, răsfăţat şi, cu vârsta, va deveni leneş.
Prin menţinerea unor legături permanente, strânse cu şcoala, cu învăţătorul, ca şi prin urmărirea cu atenţie discretă a prieteniilor pe care le leagă în timpul liber, intervenind la timp, ferm, dar blând, pentru a-l feri de exemple şi comportări rele, părinţii pot avea mai multă siguranţă în educarea copilului lor, în conturarea, formarea, dezvoltarea personalităţii acestuia.
Bibliografie
Ionescu, M., Negreanu, E., Educaţia în familie. Repere şi practici actuale, Ed. Cartea
Universitară, Bucureşti, 2006, disponibil la http://www.ise.ro
Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:
|
|
CERCHIŞTII ŞI ,,REVISTA CERCULUI LITERAR”
DE LA SIBIU
Nevodenszki Sorina, profesor I
Şcoala cu clasele I-VIII Sânandrei, Jud. Timis
Sibiul a oferit climatul în care s-a constituit una din cele mai cunoscute grupãri din... Read more
Portofoliul responsabilului cu formarea continuă (RFC)
din unităţile şcolare
Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic cu modificările şi completările ulterioare, Legea învăţământului nr. 84/1995, O.M. nr. 5720/2009 privind Metodologia formării continue... Read more
METAFORA ÎN POEZIA LUI NICHITA STĂNESCU
Prof. Pătruț Anișoara Ramona
Școala gimnazială Eșelnița, Mehedinți
Metafora reprezintă o figură semantică ce presupune un transfer de termeni, posibil datorită conţinutului semantic, parţial comun.... Read more
 “FRUMUSEŢILE” SATULUI BORZA
Profesor Camelia Veronica Cosma
Liceul de Artă “Ioan Sima”, Zalău
Satul Borza face parte din comuna Creaca, judeţul Sălaj. Această comună este aşezată în partea centrală a judeţului, ocupă partea... Read more
JOCUL, ACTIVITATE FUNDAMENTALĂ ÎN GRĂDINIŢĂ
Prof. Fătu Mihaela Corina
G.P.P Nr. 10 Buzău
Cerinţele mereu crescânde ale societăţii contemporane impun învăţământului actual sarcini importante care să determine creşterea calităţii lui.
Este necesar, pentru aceasta,... Read more
IDEEA ROMÂNEASCĂ DE EXISTENŢĂ
Prof. Maghiar Adina
S08 „Arany Janos”, Salonta
Ideea românească despre Dumnezeu transformă o fiinţă abstractă, o putere impersonală, într-o fiinţă reală, particulară, într-un ins. Între creaţie şi întrupare... Read more
SURSE ȘI RESURSE DE RELAȚIONARE ALE CONSILIERULUI ȘCOLAR CU ELEVII CICLULUI GIMNAZIAL
Andone Crenguța - profesor
Colegiul Tehnic de Transporturi Brașov
Rezumat: Consilierea reprezintă o acțiune complexă prin care se urmărește sugerarea... Read more
BUNĂTATEA TE FACE MAI PUTERNIC
Profesor, Camelia Butnărașu,
Liceul Teoretic Emil Racoviţa, Galați
O persoană bună! ?
„Bună ziua! Vă scriu în speranţa că sunt gospodari care pot... Read more
TEMELE DE ACASĂ – PIEDICĂ SAU SPRIJIN ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ
Prof. ȋnv. primar Andrei Alexandra,
Şcoala Gimnazială Nr. 1 Corbeni
Rezumat: Pornind de la…
GENURILE LITERARE.
EVOLUȚIA GENURILOR.
Ștefan Maximiliana,
profesor Limba și literatura română,
Școala Gimnazială „Ion Buteanu” Buceș, jud. Hunedoara
Disciplina Limba … CADRUL DIDACTIC ÎN ȘCOALA MODERNĂ
Prof. Coman Valentina
Liceul Tehnologic Constantin Brâncuși, Pitești
Rezumat: Articolul îşi propune evidențierea rolurilor pe care cadrul didactic trebuie să le ia în considerare în contextul școlii…
MATEMATICA – OBIECT DE CULTURĂ GENERALĂ
ÎN EDUCAŢIA ELEVILOR DE LICEU
Prof. Badea Brigitte
Colegiul Tehnic Ion Mincu, Timişoara
Rezumat:
În programa şcolară, prin trunchiul comun şi curriculumul diferenţiat, se…
Rolul aplicAŢiilor practice la orele de matematică
Studiu de specialitate
Profesor Simona Bucurenciu
Liceul Tehnologic „Gh. M. Costin”, Constanța
Aplicațiile practice ale matematicii sunt aproape absente în predarea acestei materii. Ca urmare a apărut… Ordin nr. 5106/01.09.2010 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de realizare a raportului de activitate în vederea obţinerii gradaţiei de merit pentru personalul didactic de predare din învăţământul preuniversitar
Norme… DOCUMENTS AUTHENTIQUES ORAUX
Lector univ. Ilie MINESCU
Universitatea de Vest TIMIŞOARA
Origine et Classement
Les documents authentiques ont fait leur entrée en didactique des langues au cours de la décennie… CALITATEA EVALUĂRII LA DISCIPLINA MATEMATICĂ
Profesor Păduraru Constantin Eugen
Şcoala gimnazială nr. 1 Slănic Moldova, judeţul Bacău
Rezumat
In noul context educaţional, procesul instructiv - educativ trebuie pus în concordanţă cu particularităţile de…
JOCURI GEOGRAFICE UTILIZATE ÎN STUDIEREA
GEOGRAFIEI ÎN GIMNAZIU
Profesor Miron Steluţa Otilia
Şcoala Gimnazială Movila Miresii, judeţul Brăila
Rezumat: Articolul îşi propune exemplificarea câtorva jocuri geografice care pot fi aplicate in cadrul…
|