Rolul si importanta jocurilor logico matematice in activitatile instructiv educative din invatamantul primar |
Scris de mihaiela lazar
|
Joi, 08 Septembrie 2016 07:59 |
ROLUL ŞI IMPORTANŢA JOCURILOR LOGICO-MATEMATICE
ÎN ACTIVITĂŢILE INSTRUCTIV- EDUCATIVE
DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
Prof. înv. primar si preşcolar Niţu Florina
Grădiniţa cu program normal „Lumea copiilor” Topoloveni
„Jocul este o asimilare a realului la activitatea proprie, oferindu-i acestei activităţii alimentaţia necesară şi transformând realul în funcţie de multiplele trebuinţe ale eului. Iată de ce, toate metodele active de educare a copiilor mici ,cer să li se furnizeze un material corespunzător pentru ca, jucându-se, ei să reuşescă să asimileze realităţile intelectuale care, fără aceasta, rămân exterioare înţelegerii copilului” (J. Piaget)
Pentru micii şcolari, jocul didactic constituie stimulentul principal al dezvoltării psihice, având un rol deosebit de important în pregătirea acestora pentru şcoală şi pentru integrarea lor socială. Activitate complexă, jocul didactic angajează fiinţa umană în integritatea sa, cu toate funcţiile psihice.
Aceasta implică activitatea senzorială, intelectuală, afectivă, dezvoltă atenţia, spiritul de observaţie, imaginaţia, gândirea, exprimarea verbală, deci într-un cuvânt dezvoltarea capacităților intelectuale la școlarul mic.
Prin desfăşurarea jocului didactic se produc schimbări în conţinutul şi structura proceselor cognitive, întrucât el face trecerea de la etapa acţiunilor practice spre cea a acţiunilor mentale. Este activitatea care dă specific personalităţii, angajându-l total pe şcolar, stimulându-i dezvoltarea şi efortul de perfecţionare. El favorizează apariţia şi dezvoltarea posibilităţilor de învăţare sistematică şi a celor de muncă.
Este doar nevoie să ştie „ce să facă“, „cum să facă“ şi „pentru ce să facă“ acest lucru. El are nevoie de ajutor, de sprijin, iar cei care ştiu şi pot cel mai bine să-l îndrume pe drumul reuşitei sunt dascălii şi părinţii.
Unul dintre procesele psihice de stocare a informaţiei, de acumulare şi utilizare a experienţei cognitive, memoria este profund implicată în activitatea de învăţare.
Chiar dacă privim această disciplină ca pe un domeniu al culturii umane axat mai ales pe dezvoltarea, prin gândire, a implicaţiilor ascunse, nu putem face abstracţie de rolul pe care cunoştinţele memorate îl au în procesul de rezolvare sau de formulare a problemelor.
Mai mult, poate, decât în cazul oricărei alte discipline şcolare, asimilarea unor cunoştinţe noi de matematică se bazează pe experienţa anterioară a copilului, pe actualizarea informaţiilor de care acesta dispune sau, pe reorganizarea şi recombinarea unor elemente vechi, prezentate într-o formă mai puţin diferenţială la nivelul palierelor inferioare.
Intensa solicitare a gândirii impusă de desfăşurarea jocului didactic matematic acţionează asupra operativităţii ei generale nespecifice tot atât de mult cât acţionează asupra celei specifice, creându-se astfel „raţionalizarea” înţelegerii lumii vii şi a vieţii.
Jocurile didactice matematice constituie un mijloc de stimulare a creativității şi independenţei gândirii, unde flexibilitatea proceselor gândirii se exprimă prin uşurinţa trecerii de la un mod de rezolvare la altul, lipsa inerţiei, rapiditatea conectărilor şi a deconectărilor de la un aspect la altul.
Cadrul didactic cunoaște faptul că jocul nu e reductibil la folosirea lui numai sub forma jocului cu reguli, adică el nu poate fi înţeles ca un procedeu menit să umple un gol într-o lecţie organizată cu şcolarii mici, el trebuie privit ca o sarcină didactică care îmbină dorinţa, interesul, plăcerea și reprezintă o modalitate ingenioasă de stimulare a activităţii de învăţare.
Folosit ca metodă, cât şi ca mijloc de învăţământ, jocul didactic matematic realizează o uşurare a trecerii de la respectarea unor reguli prin joc, la respectarea unor reguli şcolare, sociale, urmate, mai târziu de respectarea unor reguli morale, dar şi a legilor.
Jocul didactic este o trecere treptată de la activitatea ludică la o acţiune coordonată, organizată. Aşadar, importanţa jocului didactic matematic reiese din faptul că el creează utilităţi sociale numai prin faptul că stimulează tonusul, antrenarea şi participarea copilului, o antrenare psihomotorie foarte activă care contribuie la dezvoltarea psihică generală în mod intensiv.
Educaţia este un proces de durată şi într-o lume în care informaţiile se înmulţesc continuu şi se diversifică neîncetat, nici un individ nu poate şi nu va putea să stăpânească toate cunoştinţele. Prin urmare, esenţial nu mai este să ştii mai mult ci, în primul rând, să ai capacitatea să înveţi lucruri de care vei avea nevoie.
Această temă a didacticii matematicii trebuie să se sprijine pe materialele cele mai recente şi mai pertinente ale matematicii ciclului primar, dar şi pe cele mai noi descoperiri ale ştiinţei educaţiei, unde teoria cu practica trebuie să alterneze şi să constituie un adevărat instrument de formare.
Am ales această temă pentru a oferii un punct de sprijin cadrelor didactice pentru organizarea şi desfăşurarea corespunzătoare a jocului didactic matematic în lecţiile de matematică din ciclul primar, pentru a le permite elevilor o varietate a situaţiilor prezentate şi de a le spori ocaziile de a înţelege demersurile exersate.
Performanţa unui educator nu se bazează numai pe capacităţile sale didactice sau pe competenţele sale ştiinţifice, ci pe capacitatea sa de a intra în relaţie cu elevii.
Încorporat în activitatea didactică, elementul de joc imprimă acesteia un caracter mai viu şi mai atrăgător, aduce varietate şi o stare de bună dispoziţie, de veselie, de destindere, ceea ce previne apariţia monotoniei, a plictiselii, a oboselii, jocul didactic constituind metoda ,,activ-participativă, intodusă în pedagogie de paradigma – şcoli active-, centrate pe elev fiind şi pe energiile celui care învaţă”, fortificând energiile intelectuale şi fizice ale acestora, generând o motivaţie secundară, dar stimulatorie, constituind o prezenţă indispensabilă în ritmul accentuat al muncii şcolare.
Eficienţa jocului didactic matematic depinde de cele mai multe ori de felul în care învăţătorul poate să asigure o concordanţă între tema jocului şi materialul didactic existent, utilizând ,,elementele specifice care motivează participarea activă a elevilor, chiar dacă porneşte cu o sarcină euristică – mişcarea, competiţia, manipularea obiectelor, întrecerea, aşteptarea, surpriza, ghicirea, aplauzele, demonstrarea şi respectarea regulilor de joc”.
Performanţa unui cadru didactic nu se rezumă numai la capacităţile sale didactice, la competenţele sale ştiinţifice, ci şi la capacitatea sa de a stabili relaţii bune cu elevii.
Parcurgând drumul de la concret la abstract şi de la abstract la concret, în formarea unor noţiuni matematice, jocuri didactice, efectuând zilnic calcule cu diferite numere, pătrunzând în esenţa fiecărei probleme pentru a stabili corelaţia dintre mărimile cunoscute şi mărimea căutată, procesele psihice ale copilului, operaţiile gîndirii lui sunt stimulate printr-o activitate din ce în ce mai vie mai încordată.
Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:
|
|
FIINŢA UMANĂ ÎNTRE COORDONATE ALE TIMPULUI
Prof. Cristina Lorincz
Colegiul Tehnic Iosif Şilimon, Braşov
Timpul, o necunoscută „concretă”a existenţei noastre, este una din marile probleme existenţiale ale omului. Fiinţa umană,... Read more
IMPORTANȚA TERAPIEI PRIN JOC PENTRU ELEVUL CU DEFICIENȚĂ MINTALĂ
Prof. Psihopedagog Martinconi Noemi,
Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţională "Speranţa" Timişoara, Jud. Timiş
Lumea contemporană este tot mai dinamică, influenţând politicul, economicul, socialul.... Read more
Cum descopera parintii talentul copilului?
Sa cresti un copil e o provocare dura dar incitanta. Din nefericire acesti omuleti nu ajung la noi cu manuale de instructiuni.
Noile definitii ale talentului... Read more
EVALUAREA CADRELOR DIDACTICE
Mirela Frunzeanu, profesor pentru învăţământul primar,
Mark Twain International School, loc. Voluntari, jud. Ilfov
Rezumat
Orice școală de calitate are, în primul rând, cadre didactice de calitate ce prestează o... Read more
FAMILIA ŞI ŞCOALA
ÎN CREAREA FIINŢEI SOCIALE
Profesor Mihăeş Violeta
Şcoala cu clasele I-VIII Ploscuţeni, Vrancea
Rezumat
Indiferent de perspectiva din care sunt abordate, familia şi şcoala îndeplinesc un set complex de roluri, acestea... Read more
DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII PRIN ACTIVITĂŢILE INTEGRATE
Înv. Marc Aurica
Școala Gimnazială Cîmpeni
Predarea integrată a cunoştinţelor este considerată o metoda, o strategie modernă,... Read more
JOCUL DIDACTIC –
METODĂ IDEALĂ DE ACTIVIZARE A ÎNVĂŢĂRII
Prof. înv. primar: DOBREA MONICA
Şcoala Gimnazială „Emil Racoviţă” Oneşti, jud. Bacău
... Read more
STUDIU PRIVIND EVALUAREA PERCEPŢIEI ELEVILOR REFERITOR
LA RELAŢIA LOR CU PROFESORUL
Blejan Maria Liliana, Profesor Psiholog
Liceul de Arte Plastice “Hans Mattis Teutsch” Braşov
Studiul urmăreşte cinci dimensiuni psihopedagogice: limbajul folosit de către... Read more
Materiale si resurse - Consiliere si orientare
Consiliere si orientare - Mihai Jigau
Consilierea carierei - Mihai Jigau
Consilierea carierei adultilor - Mihai Jigau
Consilierea carierei - Compediu de metode si tehnici… Documente necesare pentru
coordonatorul de proiecte şi programe educative
¢ Decizia de numire pe funcţia de coordonator de proiecte şi programe educative
¢ Fişa postului + individualizată, avizată de Consiliul de administraţie al… EDUCAȚIA PENTRU DEMOCRAȚIE – IMPERATIV AL SISTEMULUI EDUCAȚIONAL CONTEMPORAN
Soroiu Crina, profesor învățământ primar,
Școala Gimnazială, George Călinescu, Iași
Acest articol subliniază importanța noilor educații pe fondul evidențierii problematicii lumii contemporane, în toată…
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar
Capitolul I
Dispoziţii generale
Art. 1. Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, denumită în continuare… ELEVUL - PARTENERUL DASCĂLULUI
înv. Gligor Dana
Şcoala Gimnazială Cîmpeni
Îndemnul adresat în urmă cu două secole de Jean Jacques Rousseau ”începeţi dar prin a vă cunoaşte copiii” se află…
DESPRE FRAZEOLOGIE ŞI ÎMBINĂRILE DE CUVINTE
Silvia Baltă, Profesor de limba franceză
Şcoala Gimnazială „Maria Rosetti”, Bucureşti
Nu de puţine ori folosim în vorbire sau…
Planificare model pentru religie invatamant gimnazial
Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata materiale… PRECIZĂRI
pentru aplicarea Ordinului M.E.C.I. nr. 5132/10.09.2009
privind organizarea şi desfăsurarea
activităţilor specifice funcţiei de diriginte
În atenţia directorului, coordonatorului de proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare, responsabilului comisiei metodice…
PREMISA ÎNVĂŢĂRII EXPERIENŢIALE ÎN FIZICĂ
prof. Mihaela Butoi
Colegiul Tehnic “Petru Poni” Onești
Este o mare provocare a învăţământului, a educaţiei găsirea unui ”limbaj comun”, a unor metode…
|