ROLUL ŞI SEMNIFICAŢIA COMPUNERILOR ŞCOLARE

ÎN PROGRAMA ŞCOLARĂ

Prof. Urjan Mihaela

Şcoală Gimnazială Siriu, loc. Siriu

Importanta compunerilor în şcoală

Pedagogia modernă acordă o deosebită importantă eliminării opoziţiei dintre educaţia formală, care are că scop principal îmbogăţirea cunoştinţelor şi educaţia nonformală, care urmăreşte dezvoltarea creativităţii, cultivarea capacităţilor de expresie şi nu memorizarea cunoştinţelor predate. Pentru a dezvoltă capacităţile de exprimare trebuie stimultata însuşirea cunoştinţelor necesare şi, invers, dobândirea de cunoştinţe cultivă capacităţile de exprimare.

Limbajul-suport al gândirii, mijloc de exprimare a conştiinţei-reprezintă un instrument indispensabil prin care se realizează acumularea de cunoştinţe şi dezvoltarea creativităţii. Astfel, exerciile de dezvoltare a limbajului au un rol hotărâtor în procesul modelării personalităţii umane. Pentru o structurare solidă şi armonioasă a minţii, compunerile reprezintă un instrument de neînlocuit.

Şcoală este chemată să pregătească omul în vederea integrării rapide în societate. În acest sens, se desprinde un alt aspect important al exerciţiilor de compoziţie şcolară - constituie mijloace de mare eficientă în vederea formării deprinderilor de a conversa,de a comunica în mod nuanţat cu semenii, în vederea stabilirii unei atmosfere de înţelegere şi ajutor reciproc. Exersarea unor tipuri variate de compuneri şcolare duce la crearea abilităţii de a contura atitudini, idei, sentimente, puncte de vedere, la deprinderea de a argumenta o opinie, de a discuta şi a critică.

Un alt aspect important al exerciţiilor de compoziţie în şcoală îl constituie faptul că sunt instrumente prin care spiritual se cultivă şi se rafinează. Prin lectură sistematică se lărgeşte orizontul cultural, prin reflectarea asupra celor citite se ascute capacitatea intelectuală. Cel mai bun exerciţiu de cristalizare a gândurilor şi impresiilor este aşternerea lor pe hârtie. Aşadar, exerciţiile de compunere sunt, în şcoală, mijloace care asigura însuşirea conştientă şi personal-creatoare a cunoştinţelor din aria tuturor obiectelor de învăţământ.

Activităţile privind compunerile şcolare capătă o importantă deosebită în contextul perfecţionării continue a învăţământului,în vederea sincronizării lui cu ritmul dezvoltării societăţii, pentru că sunt parte integrantă a procesului de formare a omului pentru viaţă, de dezvoltare armonioasă a personalităţii sale, fiind activităţi cu deosebite valenţe educativ-formative.

Scopul compunerilor

Scopul compoziţiilor se identifica cu scopul general al şcolii,astfel operaţiile privind compoziţiile în şcoală se constituie că un proces instructiv- educativ, al cărui câmp de desfăşurare nu se limitează numai la studierea limbii şi litaraturii române, ci îmbrăţişează aproape toate disciplinele de învăţământ.

Printre aspectele care constituie scopul complex urmărit de şcoală prin intermediul exerciţiilor de compoziţie ar fi,mai întâi,dezvoltarea spiritului de observaţie.Exerciţiile de compoziţie trebuie să se împletească cu preocuparea pentru cultivarea curiozităţii,cu formarea deprinderii de a observă. Există o disciplină a observării, care pune la contribuţie “toate părţile inteligenţei” (Robert Dottrens). A şti să observi înseamnă, printre altele, a fi capabil să distingi între “a vedea” şi “a privi”, între “a auzi” şi ‘a ascultă”. Odată cu lucrul, faptul, fenomenul observant,se receptează, se fixează şi cuvântul. Procesul este sintetizat de Decroly în trilogia: a observă, a asocia, a exprimă.Aşadar, prin antrenarea elevilor în efectuarea unor compoziţii tip descriere,spre exemplu,se cultivă spiritul de observaţie, în strânsă legătură cu deprinderea de a verbaliza observaţiile respective.

Un alt aspect important al scopului compoziţiilor şcolare este cultivarea deprinderii de a gândi.Această deprindere nu poate fi separată de deprinderea de a observă. Prin intervenţia gândirii,observaţiile sunt analizate, comparate, correlate, clasate. Pe baza observaţiilor, gândirea generalizează şi ajunge la abstractizări, limbajul însoţind permanent aceste operaţii. A gândi,spune Luigi Pareyson, nu este posibil fără a acţiona şi a formă, nici a acţiona fără a gândi şi a formă,şi nici a formă fără a gândi şi a acţiona.”

De asemenea, în scopul complex al compoziţiilor intră şi dezvoltarea imaginaţiei.Exerciţii pregătitoare precum: povestirea orală sau scrisă a unor evenimente văzute, trăite, auzite sau citite, rezumatul s.a. contribuie la atingerea acestui scop. Compoziţiile libere sunt mijloacele de cultivare a imaginaţiei care depăşeşte realul, pentru a reveni asupra lui.

Dezvoltarea creativităţii reprezintă un alt aspect important al scopului compoziţiilor şcolare.Cu ajutorul acestora se dezvoltă capacitatea de reordonare,organizare personală,remodelare originală a cunoştinţelor despre mediul înconjurător. Aşadar, compoziţiile în şcoală pot contribui la procesul de reducere a apropierii din exterior a literaturii,în favoarea apropierii ei din interior,elevii înţelegând mai bine problemele specific ale creaţiilor literar-artistice.

Compoziţiile şcolare urmăresc să formeze a elevi deprinderile indispensabile exprimării atributelor esenţiale ale persoanel, ale stilului ei, obişnuinţa exprimării curente,spontane,fluide şi eficace.Acestea nu trebuie private nici că scop în sine, ci că importante mijloace de educaţie formal-funcţionale.

Prin urmare,scopul compoziţiilor şcolare constă în cultivarea spiritului de observaţie,a gândirii,a imaginaţiei,a sensibilităţii, a voinţei, în legătură cu capaitatea de a exprimă verbal toate aceste atribute ale conştiinţei umane.

Bibliografie:

1.Pamfil, Alina, Limba si literatura romana in scoala. Structuri didactice deschise. Editura Paralela 45, Piteşti 2003.

2.Parfene, C., Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura Polirom, Iaşi, 1999.

3.Sandu, Elena, Compunerile şcolare pentru gimnaziu, Editura Polirom, Iaşi, ed.a V-a, 2013

4.Şerbănescu, Andra, Cum se scrie un text, Editura Polirom, Iaşi, 2000.

5.Şchiopu, Constantin, Unele consideraţii privind redactarea / scrierea compunerilor narative şi descriptive, în Revista Limba Română, nr. 5-6, anul XIX, 2009