ROLURILE MANAGERIALE ALE CADRULUI DIDACTIC

Macarie Cristina, prof. pedagogie

Liceul Vocaţional Pedagogic ,,Mihai Eminescu” Tîrgu Mureş

Delimitarea unor roluri specifice managerului clasei de elevi a fost determinată de evoluţia în timp a funcţiilor atribuite cadrului didactic. Începuturile învăţământului au fost dominate de curentul pedagogic magistrocentrism care combina rolul didactic al profesorului cu cel de „administrator” al clasei de elevi.

Schimbările impuse de trecerea la pedocentrism şi orientarea socială către dezvoltarea resurselor umane au diversificat rolurile profesorului transformându-l într-un proiectant-creator, realizator-coordonator, consilier-agent motivator, analist reflexiv şi evaluator al activităţilor instructiv-educative.

Din perspectiva managementului clasei de elevi rolurile cadrului didactic sunt dezvoltate şi particularizate la specificul muncii de conducere a grupului şcolar şi a procesului instructiv-educativ urmând aceeaşi linie cu rolurile fundamentale din managementul ştiinţific care vizează:

a) Planificarea/prognoza. Poate fi definită ca modalitate de „stabilire a traiectului ipotetic de la ceea ce este – starea actuală a (sub)sistemului sau procesului organizaţional – la ceea ce trebuie să fie – starea dezirabilă a (sub)sistemului respectiv”. La nivelul clasei de elevi planificarea reprezintă primul pas în stabilirea strategiei de realizare a finalităţilor prevăzute de documentele curriculare şi se concretizează în instrumente manageriale realizate în conformitate cu cerinţele impuse de politicile educaţionale la nivelul clasei, disciplinei.

b) Organizarea. În plan operaţional, acţional, funcţia de organizare solicită din partea managerului şcolar aproximativ aceleaşi competenţe ce sunt antrenate la nivelul practicii educaţionale: stabilirea şi operaţionalizarea obiectivelor, proiectarea activităţii etc. Un rol important în procesul organizării poate fi atribuit componentei informaţionale în sensul stabilirii unor legături între elementele organizării;

c) Comunicarea. Activitatea de management al clasei presupune implicarea unui dialog permanent cu elevii ce reclamă un climat educaţional stabil, deschis şi constructiv. Se vor stabili canalele de comunicare şi repertoriile comune;

d) Conducerea/coordonarea. La nivelul clasei de elevi, funcţia de conducere/coordonare îmbracă trăsături şi acţiuni specifice, chiar dacă în fond ea reprezintă o demultiplicare a caracteristicilor sale, transpusă la nivel managementului clasei de elevi. În acest sens, E. Joiţa transpune actul de conducere într-un sistem de acţiuni şi mijloace prin care profesorul influenţează elevii în realizarea obiectivelor şi situaţiilor corespunzătoare, care motivează şi sprijină afirmarea diferenţiată în acest sens. Atât conducerea, cât şi coordonarea depind de înţelegerea relaţiei autoritate – libertate, de climatul psihosocial existent la nivelul şcolii/clasei, de rigoarea proiectării obiectivelor, de motivarea şi implicarea profesorilor/elevilor în atingerea acestora.

e) Controlul/evaluarea. Evaluarea ca funcţie managerială nu trebuie confundată cu evaluarea didactică. Ea reprezintă un set de proceduri utilizate pentru determinarea raportului dintre performanţele obţinute şi cele intenţionate, precum şi pentru corectarea rezultatelor în sensul dorit şi implică patru etape:

§ Măsurarea realizărilor (cantitativ şi calitativ);

§ Raportarea (compararea) realizărilor la obiectivele şi standardele iniţial stabilite pentru evidenţierea eventualelor abateri;

§ Determinarea cauzelor care au generat aceste abateri;

§ Efectuarea corecturilor, fie asupra obiectivelor, fie asupra rezultatelor, ceea ce oferă evaluării şi o dimensiune reglatorie.

f) Motivarea. Se va avea în vedere folosirea întăririlor pozitive, a aprecierilor verbale în sprijinul consolidării comportamentelor asertive. Managerul va realiza orientarea valorică a tendinţelor negative identificate în conduita elevilor;

g) Consilierea. Rolul managerului clasei este şi acela de a sta la dispoziţia elevilor şi de a-i asculta şi ajuta în diversele probleme de natură personală, educaţională, de orientare şcolară şi profesională.

În plan educaţional deciziile greşite în procesul de formare pot avea efecte nefaste în dezvoltarea elevilor atât în plan individual, cât şi social, motiv pentru care activitatea de management al clasei de elevi reclamă exercitarea cu profesionalism a acestor roluri care să asigure performanţa şi eficienţa actului educativ în ansamblu. Personalizarea modului de realizare a atribuţiilor conferite de statutul managerial şi ansamblul trăsăturilor, caracteristicilor, însuşirilor specifice fiecărui profesor în coordonarea clasei de elevi desemnează stilul managerial educaţional.

Bibliografie:

Iucu, R. B. Managementul clasei de elevi. Aplicaţii pentru gestionarea situaţiilor de criză educaţională. (ediţia a II- a revăzută şi adăugită). Editura Polirom. Iaşi. 2000.

Joiţa, E. Management educaţional. Profesorul-manager: roluri şi metodologie. Editura Polirom. Iaşi. 2000.

Niculescu, R. Să fii un bun manager. Editura Port. Tulcea. 1994.