SPORT ŞI ALIMENTAŢIE SĂNĂTOASĂ

Prof. Adrian-Grigore Antal

Liceul Teoretic „O.C. Tăslăuanu”

Topliţa, Harghita

More and more countries around the world presents alarming statistics on absolutely unhealthy lifestyle that it adopted by many people, sometimes unconsciously, not being informed, by convenience, perhaps because of the daily stress which is pressing them into the surrounding world, world in a continuous change or poverty. From this point of view many scientists, researchers, nutritionists, doctors, sports people and even famous chefs make a common front for healthy eating, healthy life and healthy people.

„Dă unui om sănătate şi un ţel de urmat şi nu se va opri o clipă să se întrebe dacă este fericit sau nu”.

George Bernard Shaw

Fiind profesor de educaţie fizică şi sport m-am orientat spre nutriţia sportivă. Şi încep cu un crez al meu, şi anume că mintea este limita. Atât timp cât mintea acceptă că poţi să faci ceva,atunci sigur o să reuşeşti,cu condiţia să crezi 100 % în acel lucru. Astfel cu o nutriţie sportiva temeinică şi corectă şi cu un crez adecvat vom putea accepta multe din provocările lumii contemporane.

Tot mai multe ţări de pe întregul glob prezintă statistici îngrijorătoare privind modul de viaţă absolut nesănătos pe care-l adoptă multe persoane, uneori din neştire, din neinformare, din comoditate, poate din cauza stresului zilnic care-i apasă în lumea înconjurătoare aflată într-o continuă schimbare sau din sărăcie. Având în vedere toate acestea mulţi oameni de ştiinţă, cercetători, nutriţionişti, medici, oameni de sport şi bucătari cu renume fac front comun pentru o alimentaţie sănătoasă care atrage după sine o viaţă sănătoasă şi oameni sănătoşi.

Un rol deosebit de important în ceea ce priveşte educaţia pentru o populaţie sănătoasă îl are şcoala şi dascălii din ea şi vorbesc aici în special despre profesorii de educaţie fizică şi sport. Marele regret este că, în ţara noastră, se tinde tot mai mult înspre marginalizarea timpului dedicat acestei discipline, orele de sport din orarele şcolilor sunt din ce în ce mai puţine. Dacă elevii noştrii au preocupări mai mult statice înafara activităţii lor şcolare iată că nici şcoala nu-i mai ajută să se dezvolte armonios şi energici.

Nu de puţine ori ne este dat să auzim afirmaţii de genul: „Bunicul meu a trăit peste 90 de ani şi fără medicamente” sau „ Bunica mea are peste 80 de ani şi se îngrijeşte singură”. Şi venim noi, adulţii cu explicaţia că ei nu au fost expuşi radiaţiilor din atmosferă sau stresului la care suntem expuşi noi în fiecare zi. Acesta este un adevăr parţial iar pentru a întregi tabloul vieţii lor octogenare trebuie să precizăm că traiul lor a fost mult mai plin de mişcare, nu neapărat într-un cadru organizat cum sunt acum orele de sport sau mersul la sală, dar însuţi faptul că trebuia să-şi câştige existenţa îi determina să fie mai activi iar după muncă exista recreerea care era de fapt la fel de activă pe când în zilele noastre tindem tot mai mult să renunţăm la mişcare şi să preferăm relaxarea stând în faţa televizorului sau calculatorului... şi iată că am descoperit şi celelalte două elemente cu rol important în educaţia tuturor.

Aşadar alături de şcoală, cadru care pregăteşte pentru viaţă, vin şi mass-media şi internetul cu menirea de a informa despre pericolele unei vieţi fără mişcare şi cu hrană nesănătoasă.

Dar să ne întoarcem la şcoală; pe lângă puţinele ore de educaţie fizică din schema orară a fiecărei şcoli apar şi orele de dirigenţie, ore în care elevul ar trebui să fie mai mult informat, adică să primească mai multe informaţii despre alimentaţia sănătoasă de care are nevoie, informare pe care o poate face profesorul de orice specialitate informându-se în prealabil sau conlucrând cu colegii de sport sau chiar invitând specialişti nutriţionişti sau medici.

Orice copil, viitor adult, trebuie să ştie că orice aliment cu cât este mai aproape de starea naturală cu atât este mai sănătos pentru organismul său, fructele proaspete sunt nu numai delicioase dar satisfac şi necesarul de zahăr necesar corpului uman, toate legumele au o multime de vitamine şi minerale fie ele verzi, portocalii sau galbene, cu cât sunt mai proaspete cu atât valoarea lor nutriţională creşte. Busuiocul, cimbrul, mărarul, usturoiul, pătrunjelul, menta, salvia, cimbrişorul, chimionul, ienupărul pe langă faptul că ameliorează mult gustul mancării, contribuie la procesul de digerare şi eliminare a grăsimilor. Fructele cum ar fi: ananasul, merele, portocalele, căpşunile, afinele, zmeura, mango, grapefruit, lămaia au rol în distrugerea proteinelor. Deasemenea trebuie să ştie alimentele ce trebuiesc evitate chiar dacă sunt apetisante şi îmbietoare: sosurile conţin foarte multe calorii şi multă, multă grăsime, pastele şi produsele de panificaţie sunt sănătoase doar atunci când sunt făcute din cereale integrale, este de evitat zahărul, produsele din zahăr precum şi snack-urile.

Greşelile alimentare sunt foarte uşor de făcut, cu un singur pas treci de la sănătos la nesănătos: un mar, de exemplu, este sănătos pentru întregul organism, chiar şi pentru dinţii tăi pentru că îi curăţă dar plăcinta de mere ...este pasul spre nesănătos! Şi să nu uităm carnea; ea nu este un aliment pe care trebuie să-l ocolim, nu trebuie să ne impunem un regim sever vegetarian pentru a ne menţine sănătoşi, putem alege carnea de pui sau mai ales cea de peşte, de preferat e să nu fie prăjite şi iată un meniu sănătos.

Să ne ferim de alimentele încărcate cu grăsimi saturate pe care nu le vrem în corpul nostru, să servim mese variate care să conţină toate vitaminele şi mineralele de care avem nevoie sau mai bine spus de care corpul nostru are nevoie. Să fim buni prieteni cu apa, cu laptele şi cu sucurile 100% naturale. La prepararea alimentelor trebuie avut grijă ca acestea să nu se fiarbă mai mult decat este nevoie, deoarece se distrug substanţele nutritive. Afumarea alimentelor si prăjirea lor în grăsime animală sau ulei încins produce la suprafaţa acestora o crustă maronie precum si deseuri grase, care sunt cauza tulburărilor digestive şi a gravelor probleme de. Cel mai indicat este ca alimentele să fie preparate la aburi, prin fierbere în apă sau la grătar, ele păstrandu-şi gustul, culoarea şi valoarea nutritivă.

Se recomandă hrana care nu a fost congelată, conservată, rafinată, evitându-se alimentele care au fost prelucrate industrial, cum ar fi zahărul rafinat, făina albă, uleiul rafinat, conservele.
Unele condimente au efect de stimulare a digestiei si metabolismului, altele actionează împotriva îmbolnăvirilor, sau sunt diuretice. Se vor consuma numai grăsimi vegetale naturale, unt, margarină sau ulei presat la rece. Trebuie reţinut că mâncarea este una din cele mai mari plăceri ale vieţii. Toate alimentele, dacă sunt consumate cu moderaţie, pot fi parte a unei diete sănătoase. Dacă alimentele preferate ale unei persoane sunt bogate în grasimi, sare, zahăr şi calorii, atunci trebuie fie limitată consumarea lor, fie înlocuită cu substituienţi mai sănătoşi. Cheia către o dietă sănătoasă şi echilibrată o reprezintă moderaţia.

În ţările occidentale, acolo unde fast-foodul este atacat din toate părţile din cauza grăsimilor pe care le lansează pe piaţă, părinţii sunt încurajaţi să-şi angreneze copiii în activităţi de gătit sănătos şi mai ales să-şi formeze obiceiul de a lua mesele de peste zi la ore regulate.

O dietă sănătoasă este dieta care ne ajută să ne menţinem sănătatea sau să ne-o recuperăm. Este importantă în prevenirea multor boli cum sunt obezitatea, diabetul, bolile de inimă, cancerul şi bolile de inimă. O alimentaţie sănătoasă poate fi văzută ca o ocazie de a lărgi aria de alegere încercând mâncăruri, în special legume, cereale sau fructe, pe care în mod normal nu le consumăm. O dieta sănătoasă nu înseamnă în nici un caz să mănânci alimente fără gust şi fără aspect atrăgător.

Pe lângă o dietă sănătoasă trebuie să facem loc sportului şi mişcării în viaţa noastră. Mişcarea este secretul longevităţii. Cei care practică cu regularitate un sport au un tonus mai bun, radiază de sănătate, sunt mult mai eficienţi la locul de muncă, metabolismul le funcţionează mai bine, creierul funcţionează mai uşor, sunt mai energici, mai plini de viaţă. A include în programul zilnic cel puţin 30 de minute de exerciţii usoare, înseamnă a-ţi prelungi viaţa.

Nu e nevoie să urmăm un anumit program, ca al unui sportiv, ci doar să facem zilnic câteva şedinţe scurte de întreţinere şi de întărire a musculaturii care ne vor ajuta să luptăm împotriva sedentarismului şi a rigidităţii în mişcare pe care o determină. Pentru a ne păstra mobilitatea, protejându-ne în acelaşi timp articulaţiile, putem face jogging uşor sau putem practica dansurile care nu presupun miscări complicate.

Sănătatea este cel mai de preţ lucru, de aceea nu poate fi neglijată. Am vorbit despre rolul şi necesitatea educaţiei nutriţionale într-o societate civilizată, dar nu putem neglija nici importanţa necesităţii educaţiei fizice, deoarece o societate sănătoasă este o societate bine dispusă.

Bibliografie:

Chevallier, Laurent – Alimentele - adevăr şi impostură, ed. Polirom, Iaşi, 2009;

Mencinicopschi, Gheorghe – Şi noi ce mai mâncăm?, ed. Coreus, Bucureşti, 2010.